Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)

1931-12-08 / nr. 8965

Anul XXVII — No. 8066 S­padini A apărut No. 12 „MAGAZINUL” cu condiţiuni technice extraordinare şi cu un material redacţional senza­­ţionaL Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei 3 Bucureşti, Str. Const. Mille 7-11 (Sai-m­aan TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-1066. Marţi 8 Decembrie 1@§1 UNICA REVISTA TIPĂRITĂ LA FOTO-FOTOGRAVURA este revista IfcR&LITATEA fiBBasîSNmBA ./ Conversiunea Un fost „mare proprietar”, — ex­propriat ca toţi foştii mari proprie­tari, dar unul care — spre deosebire de ceilalţi — îşi cultivă singur şi cu grijă moşia ce i-a mai rămas, — îmi spunea zilele trecute : — ..Pentru noi plugarii, nu se mai pune problema câştigului. E vorba numai să trecem prin criza actuală fără să ne ruinăm inventa­­riul , vite şi unelte de muncă, ast­fel încât mâine-poimâne când criza va trece, când preţurile se vor în­viora, să putem relua lucrul cu mij­loacele necesare... Din păcate însă, mulţi din noi sunt obligaţi să-şi vândă inventariul, ca să-şi astâm­pere o parte din creditori...” Tocmai aceşti proprietari, — ca­re împlinesc funcţia de agenţi ai progresului agriculturii, fiindcă ei dau pildă sătenilor de cum trebue muncit pământul, — tocmai aceştia nu sunt proteguiţi de legea conver­siunii datoriilor agricole. Soarta lor este lăsată la discreţia creditorilor, care pot să consimtă la conversiu­ne, dar pot şi s’o refuze. Or, fireşte este, ca faţă de aceşti debitori, cre­ditorii să prefere execuţia silită, fiindcă ce executa, au ce urmă­ri. In câţiva ani, vom vedea această proprietate mijlocie — cu un rost atât de important — intrată pe mâi­nile unor oameni care incontestabil au dreptul să-și recupereze capita­lurile împrumtuate, dar n'au nicio îndemânare, nicio pricepere pentru plugărie. In discursul său de alaltăieri, d-rul Lupu a subliniat în Cameră această lacună a proectului de con­versiune. Şi încă una : Conversiunea totală, obligatorie pentru creditori este prevăzută pentru împroprietăriţii pe loturi de 5 ha. Or, Basarabia — „provincia cea mai apăsată de datorii” cum cu drept cuvânt spunea d-rul Lupţi — este împroprietărită pe loturi de 6 ha, potrivit legii. Ar urma ca Ba­sarabia, provincia cea mai amărâ­tă și cea mai expusă, să rămână în afara foloaselor legii. Este o eroare care trebue corijată pe cale de amendament. Dacă numai la o examinare ra­pidă a proectului se pot sublinia două erori atât de grave,­­ este lesne de înţeles câte vor ieşi la iveală când proectul va fi supus unei analize atente. E şi firesc: problema e prea complexă ca să poată fi rezolvată dintr’un condei. De­ aceia, partidele de opoziţie au datoria să colaboreze sincer cu gu­vernul, prezintând amendamentele necesare proectului. Iar guvernul are datoria să nu facă chestiune de amor propriu dintr’o reformă a­­tât de importantă, ci sa primească toate sugestiile bune, toate inspira­ţiile sănătoase. Să nu se uite : este cea mai im­portantă reformă de la expropriere încoace. Să nu se repete greşala ca­re s’a făcut cu exproprierea. Căci alta ar fi fost situaţia, altfel ar fi ieşit legea, dacă şi guvernul şi par­lamentul ar fi lucrat în strânsă co­laborare. Problema este de­ o covârşitoare importantă. Legiferarea trebue să fie făcută cu seriozitate şi temeini­cie.Tudor Teodorescu-Braniște Pentru redin­rea vieţii in Cehoslovacia FRAGA. 5. (Rador). — Ziare.«, a­­nunţă că guvernul pregăteşte o se­ria de proecte de legi cu caracter economic. Un proect de lege va cu­prinde măsuri împotriva scumpirii produselor alimentare, un altul va reglementa funcţionarea cartelurilor industriere, iar o lege este în stu­diu, cuprinzând norme pentru func­ţionarea asociaţiunilor de consu­ma­tori. Guvernul pregăteşte de asemenea o lege pentru apărarea chiriaşilor. Contractele de închiriere vor fi prelungite, însă în anii viitori, se va acorda un spor de chirie până la 40 la sută faţă de chiriile actua­le. Sporul de chirie nu se va aplica persoanelor având un venit anual mai mic de 30.500 coroane (150.000 lei. G­aris la Paris PARIS, 5 .(Danub). — Frunta­şul naţionaliştilor indieni Gan­dhi a sosit astăzi de la Londra la Paris, unde va ţine o conferinţă iar apoi va pleca în Elveţia. Semicentenarul societăţii politechnice Şedinţa comemorativă de la Ateneu A asistat şi Suveranul plinesc 50 de ani de când a luat fiinţă Societatea politechnică. Ideia a luat fiinţă sub inspiraţia cuvântărei Înăl­ţătoare a Regelui Ciarol I la 18 Octom­brie 1881, la banchetul dat­ cu erazia inaugurării liniei Buzău Focşani-Mârâ­­şeşti. Cuvintelor de laudă adresate de Su­veran inginerilor români au încălzit i­­nimile technicienilor cari apoi au decis constituirea unei societăţi. D-sa arată apoi cum s’a constituit so­cietatea şi cine a făcut parte din pri­mul comitet. Dintre 53 membri fondatori 52 au dispărut şi numai unul, d. Emil Micle­­scu a rămas în viaţă. D-sa se ocupă apoi de activitatea so­cietăţii, de conferinţele ţinute, şi de a­­vizele date asupra multor proecte de legi şi regulamente r­ele cerute de gu­verne. Societatea s’a ocupat de chestiunea concesionării luminatului electric al Ca­pitalei şi de alimentarea cu apă a o­­raşelor Craiova şi Iaşi şi de refacerea căilor ferate române. Sub auspiciile soc Politechnică s-a creat apoi Asociaţia im­ginerilor din România şi Institutul pen­tru studiul şi folosirea isvoarelor de e­­nergie, Institutul pentru organizarea ştiinţifică a muncii, Cercul electro-teh- Uniunea m­ic român, Uniunea producătorilor şi C. N. P. ŞTEFANESCU, preşedintele distribuitoarelor de energie electrică din Societăţii politechnice spune că se im- Româniia.­­ . . IvĂlirTM“ Eri după amiază la ora 4 a avut loc în sala Ateneului Român, şedinţa co­memorativă a semicentenarului socie­tăţii politechnice, in prezenţa Suvera­nului, a patriarhului Miror­, mitropoli­tul Pimen al Moldovei, Gurie al Ba­sarabiei şi a d-lor Sărăţeanu, fost re­gent, X. G. Duca, Vasilescu Karpen, mi­nistrul industriei, V. Vâlcovici, minis­trul comunicaţiilor, N. P. Ştefănescu, preşedintele societăţii politechnice, I Io­nescu Mereuţă, ing. Buşilă, general Mi­hail Ionescu, Anibal Teodorescu, Bu­­nescu Pretorian, general Manolescu- Cottescu, generalul Ilasievici, Const. Or­­ghidan, I. Solomon preşedinte la Curtea de Apel, Iorgu Petrovici, Al. Ionescu, P. P. Dulfu, dr. Costinescu, Luca Bă­­descu, David Emanuel, Perieţeanu, St. Minovici, Iulian . Teodorescu, Stratiles­­cu, Gh. Filipescu, Penescu Kertsch, Soutzu, Em. Oteteleşanu, Al. Costin pre­şedintele secţiei V a Curţii de apel, Const. Mircea, Em. Brancovici, , gene­ral Vicol, ing. Budeanu, V. Slăvescu, dr. Nasta, Iancu Brezeanu, etc. Suveranul a fost întâmpinat de mi­niştrii prezenţi şi de d. N. P. Ştefă­­nescu care a rostit următoarea cuvân­tare: CUVÂNTAREA D-LUI NESCUN. P. ŞTEFA-armonie favorabilă desvoltării celor două elemente tehnice fundamentale, pe care le-am descris. De ace­ea, Academia Română, care a ştiţit să­ preţ­ifectă înalta­ valoare a fruntaşilor ingineri, alegându-i membri activi, onorari sau corespondenţi, din­tre cari unul, fruntaş între fruntaşi, ANGHEL SALIGNY, a stat cu cinste, ca preşedinte, în fruntea ei, se aso­ciază din toată inima la această ser­bare şi urează Societăţii politechnice şi pe viitor spor şi strălucire in activi­tatea ei. DISCURSUL D-LUI MINISTRU VASILESCU-KARPEN D. VASILESCU KARPEN ministrul comerţului a rostit următoarele: Sărbătoarea de azi e sărbătoarea teh­­nicei şi se cuvine în aceste momente să relevăm contribuţia acestei tehnice la civilizaţia de azi şi rolul ce trebue să-l aibe această tehnică in viitor, în special în ţara noastră. . Odată cu descoperirea locomotivei în­cepe o nouă civilizaţie deosebită de cea trecută, civilizaţie care a crescut îm­preună cu progresele tehnicei şi nu va înceta desigur să crească şi de acum înainte. Simplul paralelism între desvoltarea tehnicei şi progresul civilizaţiei ar fi suficient să probeze aceasta. Caracteristica civilizaţiei actuale faţă de cele trecute este siguranţa şi dem­nitatea vieţii omeneşti, în toate clasele sociale este libertatea individuală limi­tată numai de nevoile comunităţii. Mulţumită bogăţiei technicei un mare număr de literaţi, artişti, savanţi se pot consacra artei şi situaţiei lor; prin mijloacele rapide de comunicaţii se răs­pândesc şi se schimbă ideile, făcând astfel posibilă generalizarea şi progre­sul acestei ramuri ale activităţii ome­neşti. Punerea in valoare a bogăţiilor solu­lui şi subsolului in special a petrolului şi pădurilor prin mijloace tehnice mo­derne, introducerea parţială a maşinis­­mului în agricultură, industrializarea produselor noastre agricole, căi ferate şi şosele, porturi şi silozuri au sporit considerabil bogăţia noastră naţională. Nu ne mai putem mulţumi să impru­mutăm in totul de la alţii uneltele teh­nice necesare războiului, acest procedeu ,­i riscat şi neîndestulător. Trebue ca ţara Însăşi sa poseadă, o industrie şi tehnică desvoltată. C. N. P. Ştefănescu îşi rosteşte discursul Cuvântarea d-lui ministru al comunicaţiilor V. Vâlsovici, in nu­mele guvernului Cu bucurie şi cu legitimă mândrie naţională ne înscriem pasul în­­ coloană mulţimii care vine azi să aducă Socie­tăţii politechnice din România floarea omagială de aniversare a unei jumătăţi de veac de existenţă. Societatea politechnică din România, frumoasă mărturie de putinţă creatoare a naţiunii şi un loc de refugiu în vre­muri grele, pentru gândirea trecută prin filtrul curăţitor de patimă al ştiinţei este desigur teren solid de sprijin pen­­tru edificiul nostru naţional, înfiinţată puţin după inaugurarea pri­mului drum de fier, conceput şi lucrat cu forţe technice româneşti. Societatea politechnică şi-a dat seama încă de la început de programul ce i se impune de vremuri. Lip­­ de coordonare intre sfor­ţările oamen­ior a fost întotdeauna şi în alte ţări şi în ţara noastră, corosi­vul cel mai puternic al oricărei con­­strucţiuni utile. Valurile pasiunii omeneşti, in ceea ce are ea mai meschin, au rămas în toate vremurile la poarta institutului in inte­riorul căruia o altă pasiune domneşte: nobila pasiune a cercetării ştiinţifice şi a valorificării cuceririlor technicei moderne pentru binele ţării. Arhiva azi istorică a acestei socie­tăţi îşi poate susţine dreptul de a fi patronat, sau de a fi sugerat, multe din ideile care zac făcute prin documente oficiale peste Cari a căzut colbul mini­­sterelor . v. .­. * Sforţarea lor a fost bine­cuvantata de o reuşită desăvârşire Căci înca­drate in imprej­-u­rile în care au fost ţinute să nască realizările technice din ţara noastră se pot lua la întrecere cu minunatele cuceriri ale popoarelor de rafinată civilizaţie. Iată de ce azi solemna prăznuire a unei vârste respectabile pentru o socie­tate ştiinţifică şi a unei activităţi dem­ne­­de toată lauda este onorată cu pre­zenţa Suveranului. Regele culturii căruia nu-i scapă nici o manifestare intelectuală de seamă, dă azi Societăţii politechnice o­­meritată acoladă de aprobare şi de încurajare. In numele guvernului şi în special al departamentului lucrărilor publice şi al comunicaţiilor exprim omarin! neriiţţ r de admiraţie pentru vrednica şi demna În­deletnicire de până azi a societăţii no­­litechnice, urându-i şi pe viitor hărnicia plină de înţelepciune şi de dragoste de ţară de care are nevoie şi la care are dreptul neamul nostru. Omagiul Academiei române In numele Academiei române d. prof. ŢIŢEICA a rostit următoarea cuvânta­re:Sărbătoarea solemnă de astăzi, pentru împlinirea unei jumătăţi de veac de la întemeierea Societăţii politechnice din România, e în realitate sărbătorirea cor­pului ingineresc român. La noi se poate susţine cu drept cuvânt, meritele corpului nostru ingine­resc au fost şi sunt, relativ vorbind, mai mari şi mai numeroase decât în alte părţi, căci, inginerii români au re­uşit să facă, in condiţiuni grele şi în­­tr’un timp scurt, nenumăratele lucrări technice care stau astăzi la temelia vie­ţii noastre economice iar unele dintre aceste lucrări sunt şi o podoabă tech­­nică şi o mândrie naţională. In aceste realizări admirabile, pe ca­re toată lumea le cunoaşte, un rol de căpetenie l-a avut, fără îndoială So­cietatea politechnică, căci ea a reuşit totdeauna să strângă împreună toate e­­nergiile technice din ţară şi, mai ales pe toţi fruntaşii ingineriei române. In această societate s’a format acel simţ superior de demnitate şi de mândrie inginerească precum şi acel fir neîntre­rupt de continuitate ,care leagă o ge­neraţie de cea următoare, şi care a dat putinţa să se creeze şi să se des­­volte gândirea technică şi spiritul de organizare, fără de care nu s’a putut executa, niciodată şi nicăeri vreo lu­crare technică durabilă. Societatea politechnică, prin legătura strânsă dintre membri, prin publicaţiile şi conferinţele organizate de ea, prin­­tr’o conducere pricepută şi devotată, a reuşit să stabilească armonie în spiritul ingineresc al diferitelor serve.şi technijg. Cuvântare a regelui In lanţul comemorărilor care s’au interesul patriei şi al ştiinţei veţi fi la ţinut în ultimii ani, comemorări care înălţimea pe care ţara o aşteapta abia voi, sunt atât de strâns legate cu insa.-' in­temeierea statului român, sunt fericit azi, de a fi putut participa la serbarea a 50 de ani de la înfiinţarea şcoalei po­litechnice, societate care chiar prin fiinţa ei şi prin ilustraţia membrilor ei a fost o societate de realizări pozitive. Cât datoreşte ţara acelora care au fost membri ai acestei societăţi s-a în­făţişat în discursurile ţinute aci. • Ţiu şi eu la rândul meu, ca suveran, să aduc prinosul de, recunoştinţă celor dispăruţi şi graţie cărora toată lumea poate să vadă falnicele realizări ale teh­nice! în ţara noastră. Azi trăim într’o epocă de ultratehni­­cism. In această epocă o societate ca acea al cărei semicentenar­iî, săr­­­ăto­­rim şi are o menire deosebită.­ 5Şi in o ţară în . care industria e poate deabia la începuturile ei,.. în o ţară, in care agricultura a fost ...fundamental schim­bată prin noile reforme, ce s’au făcut inginerii au un rol de căpetenie. In stu­diile ce ie faceţi la societatea voastră cred că aveţi menirea de a­ transforma întrucâtva industria. De azi înainte, trebue să ne gândim că materialele prime pe care le găsim RIGA, 5 (Rador). — Din cauza si­tuaţiei încordate din Ucraina mult comunişti îşi părăsesc posturile din provincie, depărând fără urmă. Ast­fel ziarul sovietic „Comunist” anun­ţă că 16 fruntaşi comunişti, trimişi in provinciile Ucrainei pentru a lu­cra acolo timp de o lună, nu an a. ________­­___ __" _ A­juns la destinaţie şi nimeni nu ştie in aşa abundenţă "în *ţara noastră nu­­ unde se află. Toate măsurile luate de sunt materii pur consumabile ci trebue către autorităţi pentru regăsirea lor potrivit tehnicei moderne să fie trans­­au rămas, zadarnice, formate in utilizări de toate zilele. i __. Rolul vostru al inginerilor şi al so- [ Mulţi comunişti părăsesc^ ia mod cietăţei politechnice e precumpănitor­­ clandestin Uniunea Sovietică, fugind în dezvoltarea viitoare a economiei nu- i în străinătate cu paşapoarte false, ţionale şi în agricultură, unde sunt a­­tâtea probleme vaste ale tehnicei mo­derne care trebuesc desvoltate. Sunt convins că privind înapoi asu­pra activităţii unei jumătăţi de veac ce aveţi la activul societăţii voastre .vn De asemenea numeroşi comunişti şi funcţionari sovietici demisionează din posturile lor, arătând că nu-şi pot lua răspunderea pentru îndepli­nirea obligaţiunilor lor. C. N. P. Ştefănescu a Înmânat apoi suveranului o medalie comemorativă din partea societăţii, prezentând rege­lui pe delegaţii străini, şedinţa luând sfârşit la ora 5 juni. d. a. Seara a avut loc la Athénée Palace un banchet oferit delegaţilor străini. M­e­Rs. — Agitaţii ant­iomuniste in Ucraina Guvernul francez şi acoperirea pierderilor Băncii Franţei Ratificarea convesiţiei respective dintre guvern şî institutul de emisiune PARIS, 5 (Rador). — Agenţia „Havas“ crede a şti că în şedinţa de ezi dimineaţă, consiliul de mini­ştri a aprobat proectul de lege re­lativ la ratificarea convenţiei din­tre guvern şi Banca Franţei, referi­tor la acoperirea pierderii încercată de Banca Franţei, din cauza deva­lorizării lire isterline. După şedinţa consiliului de mini­ştri, în cercurile politice bine infor­mate se declară că pierderea băncii ar fi acoperită prin remiterea de către guvern, în mâinile Băncii Franţei, a unor bonuri de tezaur de egală valoare cu pierderea încer­cată şi pe care le-ar schimba con­tra bonuri negociabile ale Casei de armortieare. Bil­isite vor fi prosarg siv amortizate, în acelaş timp cu bonurile de tezaur pe care Banca Franţei le-a primit în momentul sta­bilizării, în schimbul vechilor bo­nuri ruseşti. Banca Franţei participând la to­talul pierderii, ar contribui la amor­tizarea printr-un vărsământ imediat în capital, şi apoi prin vărsăminte anuale proporţionale cu randamen­tul beneficiilor sale brute. In afară de acestea, se mai de­clară după terminarea şedinţei de azi dimineaţă a consiliului că con­siliul de regenţă al Băncii Franţei şi consiliul de administraţie al Ca­sei de amortizare ar fi aprobat dis­­poziţiunile de mai sus. a . -i— -----­ Capriciile vremii în soare, lapoviţă, pl­oaie, ceaţă şi căldură Plus 11 grade la Vieraa Vânturile bat acum din toate di­recţiunile. Băltăreţul ne-a adus va­pori de apă dela suprafaţa Mării Ne­gre, transformaţi ieri intr’o ninsoa­re uşoară, apoi vântul s’a schimbat dela SE spre SVV, urmând să-şi de­plaseze direcţiunea spre VV şi N­V. E pentru prima oară in cursul a­­cestui an când direcţia vântului de­scrie in câteva zile cercul complect al razei vânturilor. De aceia vre­mea e atât de capricioasă, iar me­teorologii oficiali, uimiţi şi ei, în­registrează bizara rotaţie a anemo­­metrului după circumferinţa ca­dranului busolei. Jocul vânturilor pare a fărâmiţa anticiclonul rusesc, aducându-ne ninsoare, lapoviţă, ploaie şi ceaţă, dar ridicând pe nesimţite tempera­tura. Gerul slăbeşte mereu şi în curând va începe desgheţul aproape în toa­tă ţara. FRIG LA GIURGIU. CALD LA BU­CUREŞTI Temperatura minimă Înregistrată la Bilaret în cursul nopţii de ieri a fost de 10 grade sub zero, faţă de 16 grade la Giurgiu. La Giurgiu e mai frig ca la Bucu­reşti, deşi ar trebui să fie invers din cauza latitudinei. Anomalia e datorită faptului că o parte din te­ritoriile judeţelor Vlaşca şi Teleor­man e sub stăpânirea atmosferii Bulgariei. In dreapta Duhorii e mai frig de obicei ca în Muntenia, probabil din cauza altitudinei şi a vecinătăţii i­­mediate a munţilor Balcani. Se ştie că la 1 Decembrie gerul a atins la Sofia minus 26 grade, faţă de minus 16 grade la Bucureşti. Şi mai curios e faptul că la Ora­dea temperatura e mai ridicată ca la Bucureşti, cu toată diferenţa e­­normă de latitudine. Vestul şi nord­­vestul Ardealului are o climă mai dulce, acţiunea crivăţului fiind mult atenuată de munţii Codrului, Bihoru­lui şi Meseşului, formând un tri­plu zid de protecţie al câmpiei Cri­­şurilor. De aceia nu e o surpriză că la O­­radea gerul a slăbit încă de alaltă­ieri la zero grade. + 11 GRADE LA VIENA Stadio-Viena a anunţat ridicarea temperaturei la plus I grade în ca­pitala Austriei în timpul zilei, mi­nima nopţii scăzând numai la mi­nus 2 grade. Barometrul a continuat căderea vertiginoasă la Bucureşti, presiunea scăzând de la 777 mm. la 757 mau In 48 de ore. Scăderea aceasta de 20 mm. ar putea fi favorabilă numai In cazul menţinerii vântului de vest un timp îndelungat. Cum calculele arată probabilita­tea acţiunei de vest, sistemul de nori anunţat de meteorologii Vie­­nei sosind şi în ţara noastră, tem­peratura va continua să crească treptat de la vest spre est. Se aşteaptă pe alocuri ninsoare, care se va transforma în lapoviţă şi ploi. In sud-estul țării se va forma cei­â. L. F. Agitatori croaţi condamnaţi la Belgrad care în acelaş timp este logodnica condamnatului Toth. BELGRAD, 5 (Danub). — Trîbu- ziarişti) şi tânăra Hîcă a lui Krfefdi naiul pentru apărarea statului a dat astăzi sentinţa în procesul unui grup de croaţi, acuzaţi că ar fi or­ganizat atentate cu bombe la Za­greb, plasând maşini infernale în faţa palatului unde domiciliază Ba­nul şi în faţa asociaţiei Iugoslavia Mare. Judecarea procesului a du­rat zece zile şi au fost condamnaţi: acuzatul principal Miklausk­i la muncă silnică pe viaţă, şeful depo­zitului vamal din Zagreb dr. Dra­­gutin Toth la 4 ani, fostul student Ivancevici la 8 ani, Kraici, proprie­tar de cafenea din Zagreb la 5 ani, soţia inculpatului Miclausici la un an; ceilalţi au fost condamnaţi deja trei până la un an iar unul din in­culpaţi a fost achitat. La pronunţarea sentinţei n’au fost admiși în sala tribunalului decât Manifestaţie anti-italiană la Belgrad BELGRAD, 5. (Danul). — In catedrala catolică s’a oficiat as­tăzi un parastas pentru arhiepis­copul slav dela Gorizia, repausul de curând şi care avea foarte mare autoritate asupra poporu­lui. La serviciul divin au luat parte numeroşi studenţi, cari au manifestat apoi împotriva Italiei și in special contra judecării pro­cesului de la Roma, în care su­nt­ acuzați de trădare de patrie mai mulți sloveni din Carintia. . PROBLEMA TRUSTURILOR INTERNAŢIONALE GENEVA, 5 (Rador) — Secţiunea economică a Societăţii Naţiunilor a publicat in broşură un raport a­­supra cartelurilor şi trusturilor in­ternaţionale. Raportul este scris de d-nii Benni(Italia), Lammers (Ger­mania), Mark­o (Franţa) şi Meyer (Luxemburg). Autorii raportului şi-au pus ur­mătoarele probleme : Dacă aceste înţelegeri internaţionale pot asigu­ra preţuri mai reduse, dacă ele pot asigura adaptarea producţiunii m­on­diale la consum micşorând primej­diile protecţionismului mondial; în al treilea rând, care sunt efectele de ordin economic, social şi politic al trusturilor internaţionale. Autorii definesc trusturile şi cer­cetează efectele lor asupra indu­striei cartelate, a consumatorilor a­­supra politicei vamale, asupra ma­nei de lucru, precum şi relaţiile lor cu statul. Raportorii ajung la încheierea că trusturile şi cartelurile internaţio­nale pot atenua crizele economice, dar nu le pot suprima. Organele a­­cestea pot comite greşeli şi chiar abuzuri. Atunci, insă când sunt fă­cute pentru o durată mai lungă, in­teresele lor coincid cu interesul ge­neral. Trusturile şi cartelurile, spun ra­portorii, nu suprimă concurenţa dar o limitează, ceia ce poate evita distrugeri de capitaluri economisi­te cu greu. Autorii se ridică împotriva con­cepţiei după care trusturile şi car­telurile ar fi dat naştere crizei. Ei socot dimpotrivă că gravitatea cri­zei actuale este aceia care a inten­sificat crearea de trusturi şi carte­luri, vând me­nirea de a reduce sau a atenua urmările crizei. Ca încheiere, autorii constată că contactul îndelungat intre oameni şi interese materiale aparţinând di­feritelor ţări constitue, in vederea stabilităţii economicii­ si politice a naţiunilor, un element preţios de care Societatea Naţiunilor trebue să se folosească. Lansarea noului crucişător italian „Popa“ ROMA, 5 (Rador). — Marea ne mai fiind aşa de rea ca în zilele trecute, azi s’a procedat la lansarea noului crucişător „Foia”. La această solemnitate a asistat Ducele de Aosta, ducesa de Pistoia, care a fost naşa noului vas de răz­boi, precum şi miniştrii marinei şi comunicaţiilor, amiralii flotei italie­ne, reprezentanţii autorităţilor şi un public plin de entuziasm. Datoriile ungare pe ter­men scurt BUDAPESTA. 5 (Rador). — Ba­ronul Korányi, preşedintele comi­­siunei ungare de imobilizarea cre­ditelor, a plecat azi diminetiţă la Londra, unde va negocia regularea datoriilor pe termen scurt ale sta­tului cum şi a datoriilor private un­gare, față de străinătate. Baronul Korányi a declarat că Ungaria este hotărâtă să plătească, in măsura posibilităţilor, ţinându­­se seama de actuala situaţie econo­mică mondială. . -------------------i.m-funţl­­­ii -----­ Rusia la conferinţa dezarmării GENEVA, 5, (Rador). — O tele­gramă oficială adresată din Mosco­va secretariatului Societăţii Naţiu­nilor, anunţă că delegaţia sovietică la conferinţa dezarmării va fi con­dusă de Litvinov şi Lunaciarski. Delegaţia va cuprinde numeroşi consilieri şi experţi technici

Next