Dimineaţa, decembrie 1931 (Anul 27, nr. 8958-8986)
1931-12-08 / nr. 8965
Anul XXVII — No. 8066 Spadini A apărut No. 12 „MAGAZINUL” cu condiţiuni technice extraordinare şi cu un material redacţional senzaţionaL Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei 3 Bucureşti, Str. Const. Mille 7-11 (Sai-maan TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiția: 3-2473 Provincia: 3-1066. Marţi 8 Decembrie 1@§1 UNICA REVISTA TIPĂRITĂ LA FOTO-FOTOGRAVURA este revista IfcR&LITATEA fiBBasîSNmBA ./ Conversiunea Un fost „mare proprietar”, — expropriat ca toţi foştii mari proprietari, dar unul care — spre deosebire de ceilalţi — îşi cultivă singur şi cu grijă moşia ce i-a mai rămas, — îmi spunea zilele trecute : — ..Pentru noi plugarii, nu se mai pune problema câştigului. E vorba numai să trecem prin criza actuală fără să ne ruinăm inventariul , vite şi unelte de muncă, astfel încât mâine-poimâne când criza va trece, când preţurile se vor înviora, să putem relua lucrul cu mijloacele necesare... Din păcate însă, mulţi din noi sunt obligaţi să-şi vândă inventariul, ca să-şi astâmpere o parte din creditori...” Tocmai aceşti proprietari, — care împlinesc funcţia de agenţi ai progresului agriculturii, fiindcă ei dau pildă sătenilor de cum trebue muncit pământul, — tocmai aceştia nu sunt proteguiţi de legea conversiunii datoriilor agricole. Soarta lor este lăsată la discreţia creditorilor, care pot să consimtă la conversiune, dar pot şi s’o refuze. Or, fireşte este, ca faţă de aceşti debitori, creditorii să prefere execuţia silită, fiindcă ce executa, au ce urmări. In câţiva ani, vom vedea această proprietate mijlocie — cu un rost atât de important — intrată pe mâinile unor oameni care incontestabil au dreptul să-și recupereze capitalurile împrumtuate, dar n'au nicio îndemânare, nicio pricepere pentru plugărie. In discursul său de alaltăieri, d-rul Lupu a subliniat în Cameră această lacună a proectului de conversiune. Şi încă una : Conversiunea totală, obligatorie pentru creditori este prevăzută pentru împroprietăriţii pe loturi de 5 ha. Or, Basarabia — „provincia cea mai apăsată de datorii” cum cu drept cuvânt spunea d-rul Lupţi — este împroprietărită pe loturi de 6 ha, potrivit legii. Ar urma ca Basarabia, provincia cea mai amărâtă și cea mai expusă, să rămână în afara foloaselor legii. Este o eroare care trebue corijată pe cale de amendament. Dacă numai la o examinare rapidă a proectului se pot sublinia două erori atât de grave, este lesne de înţeles câte vor ieşi la iveală când proectul va fi supus unei analize atente. E şi firesc: problema e prea complexă ca să poată fi rezolvată dintr’un condei. De aceia, partidele de opoziţie au datoria să colaboreze sincer cu guvernul, prezintând amendamentele necesare proectului. Iar guvernul are datoria să nu facă chestiune de amor propriu dintr’o reformă atât de importantă, ci sa primească toate sugestiile bune, toate inspiraţiile sănătoase. Să nu se uite : este cea mai importantă reformă de la expropriere încoace. Să nu se repete greşala care s’a făcut cu exproprierea. Căci alta ar fi fost situaţia, altfel ar fi ieşit legea, dacă şi guvernul şi parlamentul ar fi lucrat în strânsă colaborare. Problema este de o covârşitoare importantă. Legiferarea trebue să fie făcută cu seriozitate şi temeinicie.Tudor Teodorescu-Braniște Pentru redinrea vieţii in Cehoslovacia FRAGA. 5. (Rador). — Ziare.«, anunţă că guvernul pregăteşte o seria de proecte de legi cu caracter economic. Un proect de lege va cuprinde măsuri împotriva scumpirii produselor alimentare, un altul va reglementa funcţionarea cartelurilor industriere, iar o lege este în studiu, cuprinzând norme pentru funcţionarea asociaţiunilor de consumatori. Guvernul pregăteşte de asemenea o lege pentru apărarea chiriaşilor. Contractele de închiriere vor fi prelungite, însă în anii viitori, se va acorda un spor de chirie până la 40 la sută faţă de chiriile actuale. Sporul de chirie nu se va aplica persoanelor având un venit anual mai mic de 30.500 coroane (150.000 lei. Garis la Paris PARIS, 5 .(Danub). — Fruntaşul naţionaliştilor indieni Gandhi a sosit astăzi de la Londra la Paris, unde va ţine o conferinţă iar apoi va pleca în Elveţia. Semicentenarul societăţii politechnice Şedinţa comemorativă de la Ateneu A asistat şi Suveranul plinesc 50 de ani de când a luat fiinţă Societatea politechnică. Ideia a luat fiinţă sub inspiraţia cuvântărei Înălţătoare a Regelui Ciarol I la 18 Octombrie 1881, la banchetul dat cu erazia inaugurării liniei Buzău Focşani-Mârâşeşti. Cuvintelor de laudă adresate de Suveran inginerilor români au încălzit inimile technicienilor cari apoi au decis constituirea unei societăţi. D-sa arată apoi cum s’a constituit societatea şi cine a făcut parte din primul comitet. Dintre 53 membri fondatori 52 au dispărut şi numai unul, d. Emil Miclescu a rămas în viaţă. D-sa se ocupă apoi de activitatea societăţii, de conferinţele ţinute, şi de avizele date asupra multor proecte de legi şi regulamente rele cerute de guverne. Societatea s’a ocupat de chestiunea concesionării luminatului electric al Capitalei şi de alimentarea cu apă a oraşelor Craiova şi Iaşi şi de refacerea căilor ferate române. Sub auspiciile soc Politechnică s-a creat apoi Asociaţia imginerilor din România şi Institutul pentru studiul şi folosirea isvoarelor de energie, Institutul pentru organizarea ştiinţifică a muncii, Cercul electro-teh- Uniunea mic român, Uniunea producătorilor şi C. N. P. ŞTEFANESCU, preşedintele distribuitoarelor de energie electrică din Societăţii politechnice spune că se im- Româniia. . . IvĂlirTM“ Eri după amiază la ora 4 a avut loc în sala Ateneului Român, şedinţa comemorativă a semicentenarului societăţii politechnice, in prezenţa Suveranului, a patriarhului Miror, mitropolitul Pimen al Moldovei, Gurie al Basarabiei şi a d-lor Sărăţeanu, fost regent, X. G. Duca, Vasilescu Karpen, ministrul industriei, V. Vâlcovici, ministrul comunicaţiilor, N. P. Ştefănescu, preşedintele societăţii politechnice, I Ionescu Mereuţă, ing. Buşilă, general Mihail Ionescu, Anibal Teodorescu, Bunescu Pretorian, general Manolescu- Cottescu, generalul Ilasievici, Const. Orghidan, I. Solomon preşedinte la Curtea de Apel, Iorgu Petrovici, Al. Ionescu, P. P. Dulfu, dr. Costinescu, Luca Bădescu, David Emanuel, Perieţeanu, St. Minovici, Iulian . Teodorescu, Stratilescu, Gh. Filipescu, Penescu Kertsch, Soutzu, Em. Oteteleşanu, Al. Costin preşedintele secţiei V a Curţii de apel, Const. Mircea, Em. Brancovici, , general Vicol, ing. Budeanu, V. Slăvescu, dr. Nasta, Iancu Brezeanu, etc. Suveranul a fost întâmpinat de miniştrii prezenţi şi de d. N. P. Ştefănescu care a rostit următoarea cuvântare: CUVÂNTAREA D-LUI NESCUN. P. ŞTEFA-armonie favorabilă desvoltării celor două elemente tehnice fundamentale, pe care le-am descris. De aceea, Academia Română, care a ştiţit să preţifectă înalta valoare a fruntaşilor ingineri, alegându-i membri activi, onorari sau corespondenţi, dintre cari unul, fruntaş între fruntaşi, ANGHEL SALIGNY, a stat cu cinste, ca preşedinte, în fruntea ei, se asociază din toată inima la această serbare şi urează Societăţii politechnice şi pe viitor spor şi strălucire in activitatea ei. DISCURSUL D-LUI MINISTRU VASILESCU-KARPEN D. VASILESCU KARPEN ministrul comerţului a rostit următoarele: Sărbătoarea de azi e sărbătoarea tehnicei şi se cuvine în aceste momente să relevăm contribuţia acestei tehnice la civilizaţia de azi şi rolul ce trebue să-l aibe această tehnică in viitor, în special în ţara noastră. . Odată cu descoperirea locomotivei începe o nouă civilizaţie deosebită de cea trecută, civilizaţie care a crescut împreună cu progresele tehnicei şi nu va înceta desigur să crească şi de acum înainte. Simplul paralelism între desvoltarea tehnicei şi progresul civilizaţiei ar fi suficient să probeze aceasta. Caracteristica civilizaţiei actuale faţă de cele trecute este siguranţa şi demnitatea vieţii omeneşti, în toate clasele sociale este libertatea individuală limitată numai de nevoile comunităţii. Mulţumită bogăţiei technicei un mare număr de literaţi, artişti, savanţi se pot consacra artei şi situaţiei lor; prin mijloacele rapide de comunicaţii se răspândesc şi se schimbă ideile, făcând astfel posibilă generalizarea şi progresul acestei ramuri ale activităţii omeneşti. Punerea in valoare a bogăţiilor solului şi subsolului in special a petrolului şi pădurilor prin mijloace tehnice moderne, introducerea parţială a maşinismului în agricultură, industrializarea produselor noastre agricole, căi ferate şi şosele, porturi şi silozuri au sporit considerabil bogăţia noastră naţională. Nu ne mai putem mulţumi să imprumutăm in totul de la alţii uneltele tehnice necesare războiului, acest procedeu ,i riscat şi neîndestulător. Trebue ca ţara Însăşi sa poseadă, o industrie şi tehnică desvoltată. C. N. P. Ştefănescu îşi rosteşte discursul Cuvântarea d-lui ministru al comunicaţiilor V. Vâlsovici, in numele guvernului Cu bucurie şi cu legitimă mândrie naţională ne înscriem pasul în coloană mulţimii care vine azi să aducă Societăţii politechnice din România floarea omagială de aniversare a unei jumătăţi de veac de existenţă. Societatea politechnică din România, frumoasă mărturie de putinţă creatoare a naţiunii şi un loc de refugiu în vremuri grele, pentru gândirea trecută prin filtrul curăţitor de patimă al ştiinţei este desigur teren solid de sprijin pentru edificiul nostru naţional, înfiinţată puţin după inaugurarea primului drum de fier, conceput şi lucrat cu forţe technice româneşti. Societatea politechnică şi-a dat seama încă de la început de programul ce i se impune de vremuri. Lip de coordonare intre sforţările oamenior a fost întotdeauna şi în alte ţări şi în ţara noastră, corosivul cel mai puternic al oricărei construcţiuni utile. Valurile pasiunii omeneşti, in ceea ce are ea mai meschin, au rămas în toate vremurile la poarta institutului in interiorul căruia o altă pasiune domneşte: nobila pasiune a cercetării ştiinţifice şi a valorificării cuceririlor technicei moderne pentru binele ţării. Arhiva azi istorică a acestei societăţi îşi poate susţine dreptul de a fi patronat, sau de a fi sugerat, multe din ideile care zac făcute prin documente oficiale peste Cari a căzut colbul ministerelor . v. .. * Sforţarea lor a fost binecuvantata de o reuşită desăvârşire Căci încadrate in imprej-urile în care au fost ţinute să nască realizările technice din ţara noastră se pot lua la întrecere cu minunatele cuceriri ale popoarelor de rafinată civilizaţie. Iată de ce azi solemna prăznuire a unei vârste respectabile pentru o societate ştiinţifică şi a unei activităţi demnede toată lauda este onorată cu prezenţa Suveranului. Regele culturii căruia nu-i scapă nici o manifestare intelectuală de seamă, dă azi Societăţii politechnice omeritată acoladă de aprobare şi de încurajare. In numele guvernului şi în special al departamentului lucrărilor publice şi al comunicaţiilor exprim omarin! neriiţţ r de admiraţie pentru vrednica şi demna Îndeletnicire de până azi a societăţii nolitechnice, urându-i şi pe viitor hărnicia plină de înţelepciune şi de dragoste de ţară de care are nevoie şi la care are dreptul neamul nostru. Omagiul Academiei române In numele Academiei române d. prof. ŢIŢEICA a rostit următoarea cuvântare:Sărbătoarea solemnă de astăzi, pentru împlinirea unei jumătăţi de veac de la întemeierea Societăţii politechnice din România, e în realitate sărbătorirea corpului ingineresc român. La noi se poate susţine cu drept cuvânt, meritele corpului nostru ingineresc au fost şi sunt, relativ vorbind, mai mari şi mai numeroase decât în alte părţi, căci, inginerii români au reuşit să facă, in condiţiuni grele şi într’un timp scurt, nenumăratele lucrări technice care stau astăzi la temelia vieţii noastre economice iar unele dintre aceste lucrări sunt şi o podoabă technică şi o mândrie naţională. In aceste realizări admirabile, pe care toată lumea le cunoaşte, un rol de căpetenie l-a avut, fără îndoială Societatea politechnică, căci ea a reuşit totdeauna să strângă împreună toate energiile technice din ţară şi, mai ales pe toţi fruntaşii ingineriei române. In această societate s’a format acel simţ superior de demnitate şi de mândrie inginerească precum şi acel fir neîntrerupt de continuitate ,care leagă o generaţie de cea următoare, şi care a dat putinţa să se creeze şi să se desvolte gândirea technică şi spiritul de organizare, fără de care nu s’a putut executa, niciodată şi nicăeri vreo lucrare technică durabilă. Societatea politechnică, prin legătura strânsă dintre membri, prin publicaţiile şi conferinţele organizate de ea, printr’o conducere pricepută şi devotată, a reuşit să stabilească armonie în spiritul ingineresc al diferitelor serve.şi technijg. Cuvântare a regelui In lanţul comemorărilor care s’au interesul patriei şi al ştiinţei veţi fi la ţinut în ultimii ani, comemorări care înălţimea pe care ţara o aşteapta abia voi, sunt atât de strâns legate cu insa.-' intemeierea statului român, sunt fericit azi, de a fi putut participa la serbarea a 50 de ani de la înfiinţarea şcoalei politechnice, societate care chiar prin fiinţa ei şi prin ilustraţia membrilor ei a fost o societate de realizări pozitive. Cât datoreşte ţara acelora care au fost membri ai acestei societăţi s-a înfăţişat în discursurile ţinute aci. • Ţiu şi eu la rândul meu, ca suveran, să aduc prinosul de, recunoştinţă celor dispăruţi şi graţie cărora toată lumea poate să vadă falnicele realizări ale tehnice! în ţara noastră. Azi trăim într’o epocă de ultratehnicism. In această epocă o societate ca acea al cărei semicentenariî, sărătorim şi are o menire deosebită. 5Şi in o ţară în . care industria e poate deabia la începuturile ei,.. în o ţară, in care agricultura a fost ...fundamental schimbată prin noile reforme, ce s’au făcut inginerii au un rol de căpetenie. In studiile ce ie faceţi la societatea voastră cred că aveţi menirea de a transforma întrucâtva industria. De azi înainte, trebue să ne gândim că materialele prime pe care le găsim RIGA, 5 (Rador). — Din cauza situaţiei încordate din Ucraina mult comunişti îşi părăsesc posturile din provincie, depărând fără urmă. Astfel ziarul sovietic „Comunist” anunţă că 16 fruntaşi comunişti, trimişi in provinciile Ucrainei pentru a lucra acolo timp de o lună, nu an a. ___________ __" _ Ajuns la destinaţie şi nimeni nu ştie in aşa abundenţă "în *ţara noastră nu unde se află. Toate măsurile luate de sunt materii pur consumabile ci trebue către autorităţi pentru regăsirea lor potrivit tehnicei moderne să fie transau rămas, zadarnice, formate in utilizări de toate zilele. i __. Rolul vostru al inginerilor şi al so- [ Mulţi comunişti părăsesc^ ia mod cietăţei politechnice e precumpănitor clandestin Uniunea Sovietică, fugind în dezvoltarea viitoare a economiei nu- i în străinătate cu paşapoarte false, ţionale şi în agricultură, unde sunt atâtea probleme vaste ale tehnicei moderne care trebuesc desvoltate. Sunt convins că privind înapoi asupra activităţii unei jumătăţi de veac ce aveţi la activul societăţii voastre .vn De asemenea numeroşi comunişti şi funcţionari sovietici demisionează din posturile lor, arătând că nu-şi pot lua răspunderea pentru îndeplinirea obligaţiunilor lor. C. N. P. Ştefănescu a Înmânat apoi suveranului o medalie comemorativă din partea societăţii, prezentând regelui pe delegaţii străini, şedinţa luând sfârşit la ora 5 juni. d. a. Seara a avut loc la Athénée Palace un banchet oferit delegaţilor străini. MeRs. — Agitaţii antiomuniste in Ucraina Guvernul francez şi acoperirea pierderilor Băncii Franţei Ratificarea convesiţiei respective dintre guvern şî institutul de emisiune PARIS, 5 (Rador). — Agenţia „Havas“ crede a şti că în şedinţa de ezi dimineaţă, consiliul de miniştri a aprobat proectul de lege relativ la ratificarea convenţiei dintre guvern şi Banca Franţei, referitor la acoperirea pierderii încercată de Banca Franţei, din cauza devalorizării lire isterline. După şedinţa consiliului de miniştri, în cercurile politice bine informate se declară că pierderea băncii ar fi acoperită prin remiterea de către guvern, în mâinile Băncii Franţei, a unor bonuri de tezaur de egală valoare cu pierderea încercată şi pe care le-ar schimba contra bonuri negociabile ale Casei de armortieare. Bilisite vor fi prosarg siv amortizate, în acelaş timp cu bonurile de tezaur pe care Banca Franţei le-a primit în momentul stabilizării, în schimbul vechilor bonuri ruseşti. Banca Franţei participând la totalul pierderii, ar contribui la amortizarea printr-un vărsământ imediat în capital, şi apoi prin vărsăminte anuale proporţionale cu randamentul beneficiilor sale brute. In afară de acestea, se mai declară după terminarea şedinţei de azi dimineaţă a consiliului că consiliul de regenţă al Băncii Franţei şi consiliul de administraţie al Casei de amortizare ar fi aprobat dispoziţiunile de mai sus. a . -i— ----- Capriciile vremii în soare, lapoviţă, ploaie, ceaţă şi căldură Plus 11 grade la Vieraa Vânturile bat acum din toate direcţiunile. Băltăreţul ne-a adus vapori de apă dela suprafaţa Mării Negre, transformaţi ieri intr’o ninsoare uşoară, apoi vântul s’a schimbat dela SE spre SVV, urmând să-şi deplaseze direcţiunea spre VV şi NV. E pentru prima oară in cursul acestui an când direcţia vântului descrie in câteva zile cercul complect al razei vânturilor. De aceia vremea e atât de capricioasă, iar meteorologii oficiali, uimiţi şi ei, înregistrează bizara rotaţie a anemometrului după circumferinţa cadranului busolei. Jocul vânturilor pare a fărâmiţa anticiclonul rusesc, aducându-ne ninsoare, lapoviţă, ploaie şi ceaţă, dar ridicând pe nesimţite temperatura. Gerul slăbeşte mereu şi în curând va începe desgheţul aproape în toată ţara. FRIG LA GIURGIU. CALD LA BUCUREŞTI Temperatura minimă Înregistrată la Bilaret în cursul nopţii de ieri a fost de 10 grade sub zero, faţă de 16 grade la Giurgiu. La Giurgiu e mai frig ca la Bucureşti, deşi ar trebui să fie invers din cauza latitudinei. Anomalia e datorită faptului că o parte din teritoriile judeţelor Vlaşca şi Teleorman e sub stăpânirea atmosferii Bulgariei. In dreapta Duhorii e mai frig de obicei ca în Muntenia, probabil din cauza altitudinei şi a vecinătăţii imediate a munţilor Balcani. Se ştie că la 1 Decembrie gerul a atins la Sofia minus 26 grade, faţă de minus 16 grade la Bucureşti. Şi mai curios e faptul că la Oradea temperatura e mai ridicată ca la Bucureşti, cu toată diferenţa enormă de latitudine. Vestul şi nordvestul Ardealului are o climă mai dulce, acţiunea crivăţului fiind mult atenuată de munţii Codrului, Bihorului şi Meseşului, formând un triplu zid de protecţie al câmpiei Crişurilor. De aceia nu e o surpriză că la Oradea gerul a slăbit încă de alaltăieri la zero grade. + 11 GRADE LA VIENA Stadio-Viena a anunţat ridicarea temperaturei la plus I grade în capitala Austriei în timpul zilei, minima nopţii scăzând numai la minus 2 grade. Barometrul a continuat căderea vertiginoasă la Bucureşti, presiunea scăzând de la 777 mm. la 757 mau In 48 de ore. Scăderea aceasta de 20 mm. ar putea fi favorabilă numai In cazul menţinerii vântului de vest un timp îndelungat. Cum calculele arată probabilitatea acţiunei de vest, sistemul de nori anunţat de meteorologii Vienei sosind şi în ţara noastră, temperatura va continua să crească treptat de la vest spre est. Se aşteaptă pe alocuri ninsoare, care se va transforma în lapoviţă şi ploi. In sud-estul țării se va forma ceiâ. L. F. Agitatori croaţi condamnaţi la Belgrad care în acelaş timp este logodnica condamnatului Toth. BELGRAD, 5 (Danub). — Trîbu- ziarişti) şi tânăra Hîcă a lui Krfefdi naiul pentru apărarea statului a dat astăzi sentinţa în procesul unui grup de croaţi, acuzaţi că ar fi organizat atentate cu bombe la Zagreb, plasând maşini infernale în faţa palatului unde domiciliază Banul şi în faţa asociaţiei Iugoslavia Mare. Judecarea procesului a durat zece zile şi au fost condamnaţi: acuzatul principal Miklauski la muncă silnică pe viaţă, şeful depozitului vamal din Zagreb dr. Dragutin Toth la 4 ani, fostul student Ivancevici la 8 ani, Kraici, proprietar de cafenea din Zagreb la 5 ani, soţia inculpatului Miclausici la un an; ceilalţi au fost condamnaţi deja trei până la un an iar unul din inculpaţi a fost achitat. La pronunţarea sentinţei n’au fost admiși în sala tribunalului decât Manifestaţie anti-italiană la Belgrad BELGRAD, 5. (Danul). — In catedrala catolică s’a oficiat astăzi un parastas pentru arhiepiscopul slav dela Gorizia, repausul de curând şi care avea foarte mare autoritate asupra poporului. La serviciul divin au luat parte numeroşi studenţi, cari au manifestat apoi împotriva Italiei și in special contra judecării procesului de la Roma, în care sunt acuzați de trădare de patrie mai mulți sloveni din Carintia. . PROBLEMA TRUSTURILOR INTERNAŢIONALE GENEVA, 5 (Rador) — Secţiunea economică a Societăţii Naţiunilor a publicat in broşură un raport asupra cartelurilor şi trusturilor internaţionale. Raportul este scris de d-nii Benni(Italia), Lammers (Germania), Marko (Franţa) şi Meyer (Luxemburg). Autorii raportului şi-au pus următoarele probleme : Dacă aceste înţelegeri internaţionale pot asigura preţuri mai reduse, dacă ele pot asigura adaptarea producţiunii mondiale la consum micşorând primejdiile protecţionismului mondial; în al treilea rând, care sunt efectele de ordin economic, social şi politic al trusturilor internaţionale. Autorii definesc trusturile şi cercetează efectele lor asupra industriei cartelate, a consumatorilor asupra politicei vamale, asupra manei de lucru, precum şi relaţiile lor cu statul. Raportorii ajung la încheierea că trusturile şi cartelurile internaţionale pot atenua crizele economice, dar nu le pot suprima. Organele acestea pot comite greşeli şi chiar abuzuri. Atunci, insă când sunt făcute pentru o durată mai lungă, interesele lor coincid cu interesul general. Trusturile şi cartelurile, spun raportorii, nu suprimă concurenţa dar o limitează, ceia ce poate evita distrugeri de capitaluri economisite cu greu. Autorii se ridică împotriva concepţiei după care trusturile şi cartelurile ar fi dat naştere crizei. Ei socot dimpotrivă că gravitatea crizei actuale este aceia care a intensificat crearea de trusturi şi carteluri, vând menirea de a reduce sau a atenua urmările crizei. Ca încheiere, autorii constată că contactul îndelungat intre oameni şi interese materiale aparţinând diferitelor ţări constitue, in vederea stabilităţii economicii si politice a naţiunilor, un element preţios de care Societatea Naţiunilor trebue să se folosească. Lansarea noului crucişător italian „Popa“ ROMA, 5 (Rador). — Marea ne mai fiind aşa de rea ca în zilele trecute, azi s’a procedat la lansarea noului crucişător „Foia”. La această solemnitate a asistat Ducele de Aosta, ducesa de Pistoia, care a fost naşa noului vas de război, precum şi miniştrii marinei şi comunicaţiilor, amiralii flotei italiene, reprezentanţii autorităţilor şi un public plin de entuziasm. Datoriile ungare pe termen scurt BUDAPESTA. 5 (Rador). — Baronul Korányi, preşedintele comisiunei ungare de imobilizarea creditelor, a plecat azi diminetiţă la Londra, unde va negocia regularea datoriilor pe termen scurt ale statului cum şi a datoriilor private ungare, față de străinătate. Baronul Korányi a declarat că Ungaria este hotărâtă să plătească, in măsura posibilităţilor, ţinânduse seama de actuala situaţie economică mondială. . -------------------i.m-funţlii ----- Rusia la conferinţa dezarmării GENEVA, 5, (Rador). — O telegramă oficială adresată din Moscova secretariatului Societăţii Naţiunilor, anunţă că delegaţia sovietică la conferinţa dezarmării va fi condusă de Litvinov şi Lunaciarski. Delegaţia va cuprinde numeroşi consilieri şi experţi technici