Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)
1932-01-15 / nr. 8999
A Morţii de la Soroca Şase tineri — patru băeţi şi două fete — au fost împuşcaţi de grăniceri în Soroca, pe malul Nistrului. Prima relaţie oficială, spune că tinerii, vrând să scape de serviciul militar (şi fetele?), au încercat să treacă în Rusia. Grănicerii i-au surprins, i-au somat să se predea şi — la refuzul lor — au tras în plin. Pe de altă parte, părinţii morţilor vorbesc de o execuţie „fără judecată“, iar un senator guvernamental din Soroca — fost prefect al acelui judeţ — afirmă într’o telegramă că autorităţile locale au săvârşit un adevărat măcel. Ministrul de resort, căruia i s’a cerut anchetă, a răspuns — că autoritatea n’are obiceiul să-și ancheteze faptele. Totuși — pentru a nu fi vre-o urmă de îndoială asupra modului legal cum au procedat grănicerii din .Soroca — un domn ^general a fost însărcinat să ancheteze cazul. Intre timp, ziarele au primit ştiri nouă din Soroca. Astfel ni s’a adus la cunoştinţă faptul, că o delegaţie — în fruntea căreia se găsea un parlamentar — n’a fost primită de anchetator. De ce? Dar dacă membrii delegaţiei aveau de adus — aşa cum pretindeau ei — fapte şi dovezi nouă ? Anchetatorul era oare luminat înnainte de a-şi începe ancheta? Sau lucrurile erau clare, iar reprezentantul autorităţilor n’avea altă misiune decât de a înăbuşi scandalul ■ — intern astăzi, mâine poate cu repercusiuni mondiale... Acest fel de a ancheta ne-a pus pe gânduri. Dacă totul s’a produs legal şi înordine, de ce legalitatea şi ordinea să fie apărate prin taină şi nu prin lumină? • Dar informaţiile ne aduc nelinişte. Toţi fugarii au fost ucişi. Trupurile lor au fost ciuruite de gloanţe- Plumbii le-au trecut prin inimă, prin abdomen, prin sâni. Patru au murit pe loc. Unul a mai trăit două ore, altul — paisprezece. Astfel de efecte au doar salvele plutoanelor de execuţie. Dar părinţii celui ce-a trăit o zi, au vrut să vorbească cu rănitul. Nu i s’a permis. De ce? Mama celui mai odios asasin, n’are dreptul să schimbe un ultim cuvânt cu fiul înainte de execuţie? Dar încă cu un tânăr, aproape copil, vinovatde-o simplă greşală... . Locul unde au fost împuşcaţi fugarii se găseşte în faţa oraşului Soroca. Malul Nistrului era luminat. Apoi de cealaltă parte nu-i o pădure , ci tot un oraş, luminat şi el. Cum au vrut tinerii soroceni să treacă graniţa chiar acolo? Nistrul e complect îngheţat în sasul şi în josul Sorocii. In dreptul oraşului însă este o mare şuviţă de apă. De ce localnicii au ţinut cu tot dinadinsul să treacă tocmai prin locul neprins de ghiaţă? Atâtea întrebări care ne pun pe gânduri... Autorităţile au explicat în urmă „captura“ printr’un denunţ — ceia ce a permis postului de grăniceri să aducă un pluton de soldaţi la faţa locului. Dacă se ştia dinainte intenţia tinerilor, dacă autorităţile aveau la dispoziţie forţele necesare ■ — fugarii de ce n’au fost prinşi ? Eşti silit să recurgi la armă, când te surprinde cineva. Dar când ştii totul cu câteva zile înainte... întâmplarea de deunăzi de la Soroca ne aminteşte de alte întâmplări asemănătoare, petrecute la scurte intervale pe malul Nistrului ■ — când starea de asediu se întindea în toată Basarabia. Au fost chiar procese răsunătoare. De când insă starea de asediu s’a retras pe o subţire zonă dealungul fluviului, exceptând oraşele, samavolniciile oficiale s’au rărit. Cazul dela Soroca s’a produs în condiţii suspecte, cu pripeală, dacă nu cu rea credinţă. Oricum, el s’a putut petrece numai datorită faptului că acolo fiinţează starea de asediu. Altfel, dacă denunţul, s’ar fi adresat parchetului, suntem siguri că procurorii ar fi organizat altfel împiedicarea tinerilor de a trece Nistrul. De aceia cu atât mai mult ne surprinde concluzia unora dintre paznicii ordinei publice: extinderea , stării de asediu ! Avem impresia că guvernul luat în uşor împuşcarea celor şase tineri lumea care a condus morţii la groapă — rudele, prietenii şi cunoscuţii. La înmormântare au luat parte zece mii de oameni. Autorităţile — alarmate de starea de spirit a populaţiei — au cerut declaraţii de la unii reprezentanţi ai cultelor... că ei îşi iau răspunderea menţinerii ordinei, îşi dădeau seama şi agenţii forţei publice, că exasperarea ajunsese la culme — şi că sunt momente când numai cuvântul poate stăpâni sufletele, şi nu baioneta. Dar în afară de cei din jurul mormintelor dela Soroca, — fiecare cetăţean al acestui stat de drept se simte atins în siguranţa lui prin introducerea anarhiei în ordinea publică. Dacă însă guvernul este convins că lucrurile s’au desfăşurat altfel, — aşteptăm din parte-i o rapidă şi complectă stabilire a adevărului oficial. M. Sevastos Anul XXVIII — Ho. 8998 12 pagini Vineri 15 Ianuarie 1932 99HERCULES” TIPĂRITĂ IN ÎNTREGIME LA TIEFDRUCK FOTOFOTOGRAVURA, A APARUT LEALITATEA ** UuslraM .j Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei București, Str. Gonst. Mille 7-11 (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066. Fabricaţie tricotssffe şi ciorapi, soldează numai timp limitat cun creţuri excepţional de reduse prin Magazinele sale din Capitala şi provincie. ‘ O notă a guvernului american către Japonia şi China NANKING, 13 (Danub). Ambasadorul american la Nanking a remis guvernului chinez nota guvernului său, prin care Statele Unite invită Japonia şi China să respecte obligaţiunile ce decurg pentru ele din pactul Kellogg şi din tratatul din 1922. In cercurile guvernului din Nanking se arată că r’zwern'.'l va cere în sesiunea Ligii Națiunilor să se aplice art. 16 al tratatului din 1922, pentru a sili Japonia să evacueze Mandoluria. Manifestaţii comuniste la Paris In cursul zilei au avut loc în piaţa Concordiei din faţa parlamentului mari manifestaţii comuniste. Deoarece se ştia de mai înainte că se pregătesc manifestaţii, poliţia luase măsuri. încă de dimineaţă au fost arestaţi 2500 şomeri şi comunişti găsiţi în piaţa Concordiei. In alte puncte ale oraşului s’au făcut deasemeni arestări. Ciocniri mai serioase nu s'au produs. Toate punctele strategice din piaţa Concordiei şi din alte cartiere au fost ocupate de poliţie. SINECURILE — Când am văzut că l’a numit inspector la biblioteci, am cerut și eu o slujbă la fel ■ ■■ — Ce-ai cerut?... — Să mă numească director la fabrica de iaurt... Drama emoţionantă de la Ghidigeni Un tânăr ofiţer îndrăgostit de fiica d-lui Vassalopol, o împuşcă şi se sinucide Corespondentul nostru din Bârlad, într-o scurtă relatare pe care ne-a trimis-o in cursul zilei de eri, ne aduce la cunoştinţă tragicul sfârşit al tânărului sublocotenent Gh. Gheorghiu care s'a O CUNOŞTINŢA ŞI O DRAGOSTE Având o situaţie materială nu dintre cele mai rele d-ra Jeana Vassalopol îşi permitea dese plimbări la Bârlad, sin. ---ο■ putea găsi n. oneorgmu care sa ul ^ apropiat s?i y› ›ο. împuşcat cu un glonte ne revolver îl r.i 0 distracţie n·ai pl ■ Td-rei Vassalopol victimă a sinucigaşu- ului care a fost împuşcată şi ea. Interesându-ne în cercurile bucureştene printre care familia Vassalopol este foarte cunoscută, am putut obţine următoarele amănunte. CINE ESTE JEANA VASSALOPOL In apropiere de oraşul Bârlad, nu departe de comuna Ghidigeni, de pe teritoriul judeţului Tutova, se află instalată o mare fabrică de coniac şi spirt fostă proprietatea „Naville“ actualmente trecută in posesiunea băncii Crissovooni, sub a cărei administraţie se află şi in prezent. Unul dintre principialii conducători al rafinăriei de sprt „Ghidigeni“ — după numele comunei pe al cărei teritoriu se află instalată, — este d. Petre Vassalopol unul dintre taţii Vassalopol, cari au avut un rol preponderent multă vreme în conducerea băncii Crissovelonii din Bucureşti. In anii din urmă, criza din ce în ce mai accentuată ,a determinat consiliul băncii să renunţe la serviciile uuia dintre fraţii Vassalopol. Celalt Vassalopol, directorul general al fabricei murise, intre timp, iar d. Petre Vassalopol a fost însărcinat să se ocupe de rafinăria „Ghidigeni" care după cum am arătat, este proprietatea institutului de bancă Crissoveloni. D. Petre Vassalopol avea o fată, Jeana, victima de astăzi. Intr’o zi... Jeana Vassalopol făcu cunoştinţa unlui tânăr simpatic, inteligent, sublocotenentul Gheorghiu Gheorghe. Făcea slujbă la regimentul 5 roşiori cu garnizoana în Bârlad. Şi cum se înfiripă dragostea In cele mai multe cazuri, spontan, nebanuit de trainic ,tot astfel şi aceşti doi tineri cari s’au plăcut din primul moment, au căutat să se mai întâlnească. Gheorghiu veni peste câteva zile la Ghidigeni, fu prezentat familiei Vassalopol. Fata s’a mai dus de câteva ori la Bârlad unde desigur nu putea să nu-1 vadă pe tânărul Gheorghiu. întrevederile au continuat astfel câtva timp, din ce în ce mai dese, mai dornice, mai drăgăstoase. O legătură puternică se născu în cele din urmă, una din acele legături trainice, hotărite şi câteodată, ,cum e cazul de faţă — indestructibile. PROPUNERI DE CĂSĂTORIE Evident, nu era nici un motiv să nu se ajungă până aci. Când cei doi tineri hotăriră să se căsătorească obstacolele se iviră din ce in ce mai mari. Familiile băiatului şi a fetei formară două tabere, ostile in adevârata accepţie a cuvântului. Niciuna, nici alta nu voia să audă de o astfel de căsătorie care li se părea de-o potrivă inadmisibilă. Totuş, Îndrăgostiţii persistau in făgâduelile ce-şi făcuseră reciproc şi continuau să se vadă în ascuns. Cum situaţia băiatului, care era militar şi nu-i permitea să ia o hotârlre, până nu se prezentau dovezile datei legale lucrurile s'au tărăgănat mai multă vreme. In cele din urmă familia lui Gheorghiu, pare să se fi înduplecat de cererile stăruitoare ale fiului ei şi ii dete un consimţământ ca o favoare. Tot astfel ţi familia Vassalopol. Tocmai când lucrurile păreau a se fi aranjat intru câtva, nn bine, şi când cei doi tineri începuseră a se bucura de viitorul pe care-l întrevedeau, lucrurile luară o întorsătură din cele mai grave: legea poziţiei ofiţerilor nu permite ofiţerilor inferiori să se căsătorească fără o anumită dată pe care viitoarea soţie trebuia s-o aducă. Şi iarăşi criza, lipsa de afaceri, lipsa de credit împiedecă familia Vassalopol să poată înlătura şi această singură dar inevitabilă piedecă din calea celor doi îndrăgostiţi. IN AJUNUL DRAMEI Lucrurile nu ste ! Gheorghiu a Înţeles situația dar n a putut să accepte să se despartă de Jeana. D-şoara Vassalopol poate mai clar văzătoare a lucrurilor, a priceput că totul este pierdut şi că deci trebue să se resemneze. Tânărului sublocotenent, care i-a facut o vizită cu câteva zile înainte de dramă, i-a mărturisit totul. Nu mai era nimic de făcut, nu mai era nimic de Încercat. .. S-au despărţit, au plâns şi au continuat să se iubească. El a plecat la regiment la Bârlad, fata a rămas la fabrică la Ghidigeni. Luni seara, pe la orele 8 jum.—9, un servitor al fabricei o anunţă pe d-ra Vassalopol că d. sublocotenent — era cunoscut de toată lumea — vrea să-i vorbească. Plăcut surprinsă, dar in acelaş timp şi bănuitoare, fata şi-a avertizat părinţii că iese puţin in grădiniţă pentru a sta de vorbă cu Gheorghiu. Intre cei doi tineri, a avut loc atunci o convorbire nu prea lungă. Fie probabil că Gheorghiu i-a cerut din nou fetei să renunţe la ideia despărţirii şi să mai aştepte câtva timp până ce lucrurile s’ar fi putut schimba în bine. Se crede că fata ar fi persistat in ideia de a se despărţi. Atunci Gheorghiu, intr’un acces de disperare, a scos un revolver din buzunărul mantalei şi cum era pe’nserate fata n’a observat gestul. A apropiat arma la o distanţă de câţiva centimetri de ceafa tinerei fete şi a tras. Jeana s’a prăbuşit. Fiind sigur de glontele pe care i-1 trăsese, Gheorghiu şi-a fixat revolverul in partea stângă a pieptului şi a apăsat pe trăgaciu. Glontele i-a perforat inima şi a eşit prin spate. Detunăturile armei au atras pe cel din casă. Alarmaţi au alergat la faţa locului părinţii, slugile, argaţii, funcţionarii fabricei. Cei doi eroi ai dramei cari se zbateau încă in ghiarele morţii, au fost ridicat! şi transportaţi cu o maşină la Bârlad. Gheorghiu a Încetat din viaţă pe drum. Jeana le află In stare foarte gravă,r. Ise speră că va scăpă cu viaţă. T. R. iarna se întăreşte * Minus 16 grade la Mediaş Temperatura continuă să scadă. 1 ANUL TRECUT A FOST MAI FRIG minima de ori coborând la Mediaş până la 16 grade sub zero, după ştirea primită de Institutul meteorologic central. Situaţia atmosferică generală e comandată acum de maximul barometric stabilit pe marea Neagră şi însudul Rusiei, 780 mm. LA CHIŞINĂU Presiunea s-a ridicat mult în deosebi în Basarabia, barometrul înregistrând ori la Chişinău 780 mm, după cifrele confirmate de Institutul meteorologic. Presiunea având tendinţa de a mai creşte cu 2,5 mm, ne putem aştepta la scăderea progresivă a temperaturei. Cifrele de mai sus nu arată că temperatura e prea coborîtă, fiind normal să avem in ianuarie chiar 40 grade la Cercul Polar şi până la 25 grade în Europa centrală, inclusiv ţara noastră. Anul trecut a fost mult mai frig Astfel după însemnările publicate în „Dimineaţa“ rezultă că la 13 Ianuarie 1931 gerul a depăşit 35 gr la Tokio şi 60 grade în Siberia. Până in prezent, la Yakutsk (podul frigului) temperatura n’a coborât sub 40 grade, după ştirile primite de oficiul Naţional meteorologic al Franţei. Iarna n’a fost dar anul acesta mai grea decât în 1930-31, dar a fost din nefericire de prea lungă durată. Ianuarie e acum a cincea lună de frig, cum am arătat în buletinul precedent și presupunând că iarna se va prelungi, cu intermitență până în Aprilie, cum prezic unii meteorologi germani, durata totală iernii urmează a fi dat de opt luni cel puţin în Germania. Ţara noastră fiind mai aproape de Marea Mediterană putem nădăjdui să avem primăvara, in a doua jumătate a lui Februarie, după şase luni de ninsoare şi ger. Ceea ce a caracterizat iarna aceasta e zăpada prea abundentă. Vântul dirijându-se acum spre NoI vom avea câteva zile de ger, e mai m tare în Basarabia, în nordul Moldovei şi in Ardeal. VEŞTI DIN SPITZBERG Maximul barometric rusesc creşte spre Siberia şi Cercul Polar, presiunea trebuind să atingă pe alocuri aproape 800 mm, faţă de 744 mm, cât s’a înregistrat in centrul depresionar de pe marea Nordului. Diferenţa de peste 50 mm, între atmosfera de est şi cea de vest, va contribui la înăsprirea iernii. Staţiunea meteorologică din Spitzberg a anunţat scăderea temperaturii la — 30 grade. Valul de frig polar e însă numai cu câteva grade mai înaintat faţă de iarna aspră începută acum în Germania, Polonia şi Cehoslovacia, unde termometrul a coborît astă Cu totul altfel judecă însă și simte noapte până la — 22 grade Celsius. I D. Laval în cabinetul său de lucru CRIZA POLITICĂ DIN FRANŢA Criza ministerială din Franţa, anunţată încă de acum zece zile s’a produs. D. Laval a încercat să intereseze pentru un guvern de concentrare, partidul radical-socialist. Cu chipul acesta d-sa spera, nu numai să se ducă la Lausanne şi Geneva, ca reprezentant al unui guvern tare fiindcă ar fi avut sprijinul tuturor partidelor de guvernământ, dar să asocieze şi stânga la răspunderea pentru politica ce ar urma la cele două conferinţe şi la hotărârile la care ar adera acolo. Radicalii socialişti au refuzat însă să convie la un guvern de concentrare sau, dacă înţelegem bine unele telegrame foarte incomplecte, au pus condiţiuni referitoare la principii şi persoane, pe cari d. Laval nu a putut sau nu a vroit să le accepte. In asemenea condiţiuni, se pare că criza va fi de scurtă durată şi că d. Laval va fi însărcinat cu alcătuirea noului cabinet, care va fi tot cel vechi, cu oarecari modificări impuse de împrejurări. In locul răposatului Maginot, ar fi vorba să vie d. Tardieu sau d. Painlevé. Acesta din urmă a mai ocupat ministerul de război. In tot cazul numirea sa în acest post, ar avea un caracter mai puţin accentuat şi iritant, pentru partidele stângei, decât cea a d-lui Tardieu. Mai importantă însă decât desemnarea noului ministru de război, este cea a noului ministru de externe, căci demisiunea d-lui Briand, pare a fi definitivă, d-sa neacceptând nici propunerea de a rămâne ca ministru fără portofoliu, nici cea de a fi numit delegat pe viaţă la Liga Naţiunilor. In faţa acestei hotărîri a d-lui Briand, evident că trebuie căutat un nou titular. Acesta va avea o situaţie foarte grea, fiindcă prestigiul şi influenţa personalităţii d-lui Briand erau, în tratativele internaţionale, un mare ateut, de partea Franţei. Entuziasmul adversarilor d-lui Briand se răceşt.›› văzând ›m ochii.. ■( ii· ideastul lor › scal1'.«■ şi realitatea ti'pune i«t fi$3 unor răspunderi, cari ar deveni repede apăsătoare, dacă într’adevăr noul ministru de externe și noul guvern al d-lui Laval s’ar porni s’o rupă cu politica d-lui Briand, a cărei sabotare în ultimele şapte luni, a determinat demisiunea acestuia, dar i-a și subminat sănătatea. Candidature d-lui Paul Bancour, la succesiunea d-lui Briand, pare a prinde consistenţă şi a avea nu numai sprijinul unor cercuri din stânga, dar şi pe a unora din dreapta, cari înţeleg că o personalitate cunoscută ca adversară a politicii d-lui Briand, ar face mai grea situaţia Franţei la conferinţa reparaţiilor şi a dezarmărei. D. Boncour a reprezentat Franţa ani dearândul, alături de d. Briand, în Liga Naţiunilor. El a secondat mult timp această politică şi cănd a refuzat să se mai ducă la Geneva ca delegat, s’a crezut că a făcut-o mai mult, fiindcă credea că politica pacifistă a d-lui Briand merge prea încet, decât pentru că nu se Împăca cu principiile acestei politici. Demisia d-lui Boncour din partidul socialist, care s-a produs acum câtăva vreme, nu a fost determinată de un dezacord principial cu acest partid ci de faptul că acesta hotărise să nu participe la guvernare. Se poate deci că pentru numirea d-lui Boncour la externe să pledeze credinţa că el va face mai puţin simţită lipsa d-lui Briand la cele două conferinţe internaţionale. D. AR^ BRIAND Altfel stau. i’- T-i rile \ Radicalii socialii« »«a pmiiunj», direct contra persoanei acestuia şi în general, prezenţa sa la ministerul de război, ar diminua din efectul numirii d-lui Boncour la externe, prin faptul că se admite generalmente, că spiritul motor al sabotării politicei briandiste, a fost ministrul agriculturii de până acum. Telegramele afirmă că până mâine cel mult, criza va fi rezolvată. Nu mai este deci mult timp de aşteptat, pentru ca să se ştie, dacă noul guvern Laval va avea vreo nouă atitudine în politica internaţională. B. Br. I D. Laval va fi însărcinat din nou cu formarea cabinetului PARIS, 13 (Rador). — Preşedintele republicii a început consultările în vederea rezolvării crizei ministeriale. Azi dimineaţă vor fi primiţi la Elysée preşedinţii Senatului şi Camerei, pentru a fi consultaţi asupra situaţiei. In cursul după amiezii vor fi primite personalităţile conducătoare ale grupurlor parlamentare. Se afirmă că misiunea formării guvernului va fi încredinţată din nou d-lui Laval. D. Herriot va da concursul său d-lui Laval numai ca deputat D. Doumer a început consultările PARIS, 13 (Danub). — După ce a primit aseară demisia guvernului Laval, preşedintele republicii va începe azi dimineaţă consultările în vederea constituirii noului cabinet. Dat fiind că d. Laval nu a fost silit să se retragă în urma unui vot al parlamentului, este probabil că va fi din nou însărcinat să formeze guvernul. Eri d-sa a avut o lungă întrevedere cu d. Herriot care i-a comunicat că radicalii nu sunt dispuşi să colaboreze la cabinetul de concentrare dorit de d. Laval. După această conversaţie, d. Herriot a declarat ziariştilor că el, ca simplu deputat, este gata, cu tot refuzul radicalilor, să sprijine pe d. Laval în eforturile sale de a realiza concentrarea. PARIS. 13 (Rador).—Ziarele comentează pe larg criza ministerială, făcând însă pronosticuri rezervate asupra soluţiei. Cele mai multe cred totuşi că întrucât radicalii socialişti au refuzat colaborarea lor, noul guvern nu va putea fi decât repetarea cabinetului precedent, cu oarecari modificări. Pentru ministerul de externe şi războiu se citează mai multe personalităţi politice importante. Intre altele, se vorbeşte de d. Paul Boncour, care de curând a părăsit partidul socialist, pentru ministerul de externe și de d-nii Tardieu sau Painleve pentru ministerul de războiu. Retragerea d-lui Briand poate fi de pe acum considerată ca definitivă. „Petit Parisien” este informat că d. Briand va părăsi în curând Parisul şi va pleca la Cocherel, unde îşi are o casă de ţară, pentru o îndelungată odihnă. Este sigur că ziua de astăzi va temelor şi a arătat că grupul radical socialist va fi reprezentat în guvern ,în proporţie cu importanţa sa nu duce la clarificarea situaţiei. PARIS, 13. (Rador). — D. Laval în consfătuirea avută cu d. Herriot, şeful partidului radical-socialist, i-a oferit să primească ministerul exmerica. După consfătuire, d. Herriot a declarat ziariştilor că personal va da d-lui Laval concursul său ca deputat în chestiunile de interes naţional. Radical-socialiştii împotriva d-lui Tardieu PARIS, 13. (Rador). — Refuzul radical-socialiştilor de a participa la guvern nu vizează personalitatea d-lui Laval, ci pe unii din colaboratorii săi, cari de la începutul legislaturei au combătut partidul radicalsocialist. Rezervele radical-socialiștilor se Îndreaptă in deosebi împotriva d-lui Tardieu. Comentariile presei