Dimineaţa, ianuarie 1932 (Anul 28, nr. 8987-9015)

1932-01-15 / nr. 8999

A Morţii de la Soroca Şase tineri — patru băeţi şi două fete — au fost împuşcaţi de gră­niceri în Soroca, pe malul Nistru­lui. Prima relaţie oficială, spune că tinerii, vrând să scape de serviciul militar (şi fetele?), au încercat să treacă în Rusia. Grănicerii i-au sur­prins, i-au somat să se predea şi — la refuzul lor — au tras în plin. Pe de altă parte, părinţii morţi­lor vorbesc de­ o execuţie „fără ju­decată“, iar un senator guverna­mental din Soroca — fost prefect al acelui judeţ — afirmă într’o tele­gramă că autorităţile locale au să­vârşit un adevărat măcel. Ministrul de resort, căruia i s’a cerut anchetă, a răspuns — că au­toritatea n’are obiceiul să-și anche­teze faptele. Totuși — pentru a nu fi vre-o urmă de îndoială asupra modului legal cum au procedat gră­nicerii din .Soroca — un domn ^ge­­neral a fost însărcinat să ancheteze cazul. Intre timp, ziarele au primit ştiri nouă din Soroca. Astfel ni s’a adus la cunoştinţă faptul, că o delegaţie — în fruntea căreia se găsea un parlamentar — n’a fost primită de anchetator. De ce? Dar dacă membrii delegaţiei aveau de adus — aşa cum pretin­deau ei — fapte şi dovezi nouă ? Anchetatorul era oare luminat în­­nainte de a-şi începe ancheta? Sau lucrurile erau clare, iar reprezen­tantul autorităţilor n’avea altă mi­siune decât de a înăbuşi scandalul ■ — intern astăzi, mâine poate cu re­percusiuni mondiale... Acest fel de a ancheta ne-a pus pe gânduri. Dacă totul s’a produs legal şi în­­ordine, de ce legalitatea şi ordinea să fie apărate prin taină şi nu prin lumină? • Dar informaţiile ne aduc neli­nişte. Toţi fugarii au fost ucişi. Trupu­rile lor au fost ciuruite de gloanţe- Plumbii le-au trecut prin inimă, prin abdomen, prin sâni. Patru au murit pe loc. Unul a mai trăit două ore, altul — paisprezece. Astfel de e­­fecte au doar salvele plutoanelor de execuţie. Dar părinţii celui ce-a trăit o zi, au vrut să vorbească cu rănitul. Nu i s’a permis. De ce? Mama ce­lui mai o­dios asasin, n’are dreptul să schimbe un ultim cuvânt cu fiul înainte de execuţie? Dar încă cu un tânăr, aproape copil, vinovat­­de-o simplă greşală... . Locul unde au fost împuşcaţi fu­garii se găseşte în faţa oraşului So­roca. Malul Nistrului era luminat. Apoi de cealaltă parte nu-i o pă­dure , ci tot un oraş, luminat şi el. Cum au vrut tinerii soroceni să treacă graniţa chiar acolo? Nistrul e complect îngheţat în sa­sul şi în josul Sorocii. In dreptul oraşului însă este o mare şuviţă de apă. De ce localnicii au ţinut cu tot dinadinsul să treacă tocmai prin lo­cul neprins de ghiaţă? Atâtea întrebări care ne pun pe gânduri... Autorităţile au explicat în urmă „captura“ printr’un denunţ — ceia ce a permis postului de grăniceri să aducă un pluton de soldaţi la faţa locului. Dacă se ştia dinainte intenţia tinerilor, dacă autorităţile aveau la dispoziţie forţele necesare ■ — fugarii de ce n’au fost prinşi ? Eşti silit să recurgi la armă, când te surprinde cineva. Dar când ştii totul cu câteva zile înainte... întâmplarea de deunăzi de la So­roca ne aminteşte de alte întâm­plări asemănătoare, petrecute la scurte intervale pe malul Nistrului ■ — când starea de asediu se întin­dea în toată Basarabia. Au fost chiar procese răsunătoare. De când insă starea de asediu s’a retras pe o subţire zonă dealungul fluviului, exceptând oraşele,­­ samavolni­ciile oficiale s’au rărit. Cazul dela Soroca s’a produs în condiţii suspecte, cu pripeală, dacă nu cu rea credinţă. Oricum, el s’a putut petrece numai datorită faptu­lui­­ că acolo fiinţează starea de asediu. Altfel, dacă denunţul, s’ar fi adresat parchetului, suntem siguri că procurorii ar fi organizat altfel împiedicarea tinerilor de a trece Nistrul. De aceia cu atât mai mult ne sur­prinde concluzia unora dintre paz­nicii ordinei publice: extinderea , stării de asediu ! Avem impresia că guvernul luat în uşor împuşcarea celor şase tineri lumea care a condus morţii la groapă — rudele, prietenii şi cunoscuţii. La înmormântare au luat parte zece mii de oameni. Autorităţile — alar­mate de starea de spirit a popu­laţiei — au cerut declaraţii de la unii reprezentanţi ai cultelor... că ei îşi iau răspunderea menţinerii ordinei, îşi dădeau seama şi agenţii forţei publice, că exasperarea ajunsese la culme — şi că sunt momente când numai cuvântul poate stăpâni sufle­tele, şi nu baioneta. Dar în afară de cei din jurul mor­mintelor dela Soroca, — fiecare ce­tăţean al acestui stat de drept se simte atins în siguranţa lui prin in­troducerea anarhiei în ordinea pu­blică. Dacă însă guvernul este convins că lucrurile s’au desfăşurat altfel, — aşteptăm din parte-i o rapidă şi complectă stabilire a adevărului o­­ficial. M. Sevastos Anul XXVIII — Ho. 8998 12 pagini Vineri 15 Ianuarie 1932 99HERCULES” TIPĂRITĂ IN ÎNTRE­GIME LA TIEFDRUCK FOTOFOTOGRAVURA, A APARUT LEALITATEA ** UuslraM .j Fondată în 1904 de CONST. MILLE Lei București, Str. Gonst. Mille 7-11 (Sărindar) TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-5354 Direcţia: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1066. Fabrica­ţie trico­­tssffe şi ciorapi, soldează numai timp limitat cun cre­ţuri excepţional de reduse prin Magazinele sale din Capitala şi provincie. ‘ O notă a guvernului american către Japonia şi China NANKING, 13 (Danub). Ambasadorul american la Nanking a remis guver­nului chinez nota guver­nului său, prin care Sta­­tele­ Unite invită Japonia şi China să respecte obli­gaţiunile ce decurg pen­tru ele din pactul Kel­logg şi din tratatul din 1922. In cercurile guver­nului din Nanking se ara­tă că r’zwern'.'l va cere în sesiunea Ligii Națiunilor să se aplice art. 16 al tra­tatului din 1922, pentru a sili Japonia să evacue­ze Mandoluria. Manifestaţii comuniste la Paris In cursul zilei au avut loc în piaţa Concordiei din faţa parlamen­tului mari manifestaţii comuniste. De­oarece se ştia de mai înainte că se pregătesc manifestaţii, poliţia luase măsuri. încă de dimineaţă au fost arestaţi 2500 şomeri şi comunişti găsiţi în piaţa Concordiei. In alte puncte ale oraşului s’au făcut dease­­meni arestări. Ciocniri mai serioase nu s'au pro­dus. Toate punctele strategice din piaţa Concordiei şi din alte cartiere au fost ocupate de poliţie. SINECUR­ILE — Când am văzut că l’a numit inspector la bibl­ioteci, am cerut și eu o slujbă la fel ■ ■■ — Ce-ai cerut?... — Să mă numească director la fabrica de iaurt... Drama emoţionantă de la Ghidigeni Un tânăr ofiţer î­ndrăgostit de fiic­a d-lui Vassalopol, o împuşcă şi se sinucide Corespondentul nostru din Bârlad, în­­tr-o scurtă relatare pe care ne-a tri­­mis-o in cursul zilei de eri, ne aduce la cunoştinţă tragicul sfârşit al tânărului sublocotenent Gh. Gheorghiu care s'a O CUNOŞTINŢA ŞI O DRAGOSTE Având o situaţie materială nu dintre cele mai rele d-ra Jeana Vassalopol îşi permitea dese plimbări la Bârlad, sin­. ---ο■ putea găsi n. oneorgmu care sa ul ^ apropiat s?i y› ›ο. împuşcat cu un glonte ne revolver îl r.i 0 distracţie n·ai pl ■ T­d-rei Vassalopol victimă a sinucigaşu­­­- u­lui care a fost împuşcată şi ea. Interesându-ne în cercurile bucureş­­tene printre care familia Vassalopol este foarte cunoscută, am putut obţine ur­mătoarele amănunte. CINE ESTE JEANA VASSALOPOL In apropiere de oraşul Bârlad, nu de­parte de comuna Ghidigeni, de pe teri­toriul judeţului Tutova, se află instalată o mare fabrică de coniac şi spirt fostă proprietatea „Naville“ actualmente tre­cută in posesiunea băncii Crissovo­oni, sub a cărei administraţie se află şi in prezent. Unul dintre principialii conducători al rafinăriei de sprt „Ghidigeni“ — după numele comunei pe al cărei teritoriu se află instalată, — este d. Petre Vassalo­pol unul dintre taţii Vassalopol, cari au avut un rol preponderent multă vreme în conducerea băncii Crissovelo­­nii din Bucureşti. In anii din urmă, criza din ce în ce mai accentuată ,a determinat consiliul băncii să renunţe la serviciile uuia din­tre fraţii Vassalopol. Celalt Vassalopol, directorul general al fabricei murise, intre timp, iar d. Petre Vassalopol a fost însărcinat să se ocupe de rafinăria „Ghidigeni" care după cum am arătat, este proprietatea institutului de bancă Crissoveloni. D. Petre Vassalopol avea o fată, Jea­na, victima de astăzi. Intr’o zi... Jeana Vassalopol făcu cu­noştinţa unlui tânăr simpatic, inteli­gent, sublocotenentul Gheorghiu Gheor­­ghe. Făcea slujbă la regimentul 5 ro­şiori cu garnizoana în Bârlad. Şi cum se înfiripă dragostea In cele mai multe cazuri, spontan, nebanuit de trainic ,tot astfel şi aceşti doi tineri cari s’au plăcut din primul­ moment, au căutat să se mai întâlnească. Gheorghiu veni peste câteva zile la Ghidigeni, fu prezentat familiei Vas­salopol. Fata s’a mai dus de câteva ori la Bârlad unde desigur nu putea să nu-1 vadă pe tânărul Gheorghiu. întrevede­rile au continuat astfel câtva timp, din ce în ce mai dese, mai dornice, mai dră­găstoase. O legătură puternică se născu în cele din urmă, una din acele legături trainice, hotărite şi câte­odată, ,cum e cazul de faţă — indestructibile. PROPUNERI DE CĂSĂTORIE Evident, nu era nici un motiv să nu se ajungă până aci. Când cei doi tineri hotăriră să se că­sătorească obstacolele se iviră din ce in ce mai mari. Familiile băiatului şi a fetei formară două tabere, ostile in a­devârata accepţie a cuvântului. Nici­­una, nici alta nu voia să audă de o astfel de căsătorie care li se părea de-o potrivă inadmisibilă. Totuş, Îndrăgostiţii persistau in făgâ­­duelile ce-şi făcuseră reciproc şi conti­nuau să se vadă în ascuns. Cum situaţia băiatului, care era mili­tar şi nu-i permitea să ia o hotârlre, până nu se prezentau dovezile datei le­­gale lucrurile s'au tărăgănat mai multă vreme. In cele din urmă familia lui Gheor­ghiu, pare să se fi înduplecat de cere­rile stăruitoare ale fiului ei şi ii­ de­­te un consimţământ ca o favoare. Tot astfel ţi familia Vassalopol. Toc­mai când lucrurile păreau a se fi aran­jat intru câtva, nn bine, şi când cei doi tineri începuseră a se bucura de viito­rul pe­­ care-l întrevedeau, lucrurile luară o întorsătură din cele mai grave: legea poziţiei ofiţerilor nu permite o­­fiţerilor inferiori să se căsătorească fără o anumită dată pe care viitoarea soţie trebuia s-o aducă. Şi iarăşi criza, lipsa de afaceri, lipsa de credit împiedecă familia Vassalopol să poată înlătura şi această singură dar inevitabilă piedecă din calea celor doi îndrăgostiţi. IN AJUNUL DRAMEI Lucrurile nu s­­t­e ! Gheorghiu a Înţeles situația dar n a putut să accepte să se despartă de Jeana. D-şoara Vassalopol poate mai clar văzătoare a lucrurilor, a priceput că to­tul este pierdut şi că deci trebue să se resemneze. Tânărului sublocotenent, care i-a fa­­cut o vizită cu câteva zile înainte de dramă, i-a mărturisit totul. Nu mai era nimic de făcut, nu mai era nimic de În­cercat. .. S-au despărţit, au plâns şi au conti­nuat să se iubească. El a plecat la re­giment la Bârlad, fata a rămas la fa­brică la Ghidigeni. Luni seara, pe la orele 8 jum.—9, un servitor al fabricei o anunţă pe d-ra Vassalopol că d. sublocotenent — era cunoscut de toată lumea — vrea să-i vorbească. Plăcut surprinsă, dar in a­­celaş timp şi bănuitoare, fata şi-a aver­tizat părinţii că iese puţin in grădiniţă pentru a sta de vorbă cu Gheorghiu. Intre cei doi tineri, a avut loc atunci o convorbire nu prea lungă. Fi­­e pro­babil că Gheorghiu i-a cerut din nou fetei să renunţe la ideia despărţirii şi să mai aştepte câtva timp până ce lu­crurile s’ar fi putut schimba în bine. Se crede că fata ar fi persistat in ideia de a se despărţi. Atunci Gheorghiu, intr’un acces de disperare, a scos un revolver din buzu­­nărul mantalei şi cum era pe’nserate fata n’a observat gestul. A apropiat arma la o distanţă de câţiva centi­metri de ceafa tinerei fete şi a tras. Jeana s’a prăbuşit. Fiind sigur de glontele pe care i-1 tră­sese, Gheorghiu şi-a fixat revolverul in partea stângă a pieptului şi a apăsat pe trăgaciu. Glontele i-a perforat inima şi a eşit prin spate. Detunăturile armei au atras pe cel din casă. Alarmaţi au alergat la faţa locului părinţii, slugile, argaţii, funcţio­narii fabricei. Cei doi eroi ai dramei cari se zba­­teau încă in ghiarele morţii, au fost ridicat! şi transportaţi cu o maşină la Bârlad. Gheorghiu a Încetat din viaţă pe drum. Jeana le află In stare foarte gravă,­­r. Ise speră că va scăpă cu viaţă. T. R. iarna se întăreşte *­ Minus 16 grade la Mediaş Temperatura continuă să scadă. 1 ANUL TRECUT A FOST MAI FRIG minima de ori coborând la Mediaş până la 16 grade sub zero, după şti­rea primită de Institutul meteorolo­gic central. Situaţia atmosferică generală e comandată acum de maximul baro­metric stabilit pe marea Neagră şi în­­sudul­ Rusiei, 780 mm. LA CHIŞINĂU Presiunea s-a ridicat mult în deo­sebi în Basarabia, barometrul în­registrând ori la Chişinău 780 mm, după cifrele confirmate de Institu­tul meteorologic. Presiunea având tendinţa de a mai creşte cu 2,5 mm, ne putem aştepta la scăderea progresivă a temperaturei. Cifrele de mai sus nu arată că temperatura e prea coborîtă, fiind normal să avem in ianuarie chiar 40 grade la Cercul Polar şi până la 25 grade în Europa centrală, inclu­siv ţara noastră. Anul trecut a fost mult mai frig Astfel după însemnările publicate în „Dimineaţa“ rezultă că la 13 Ianuarie 1931 gerul a depăşit 35 gr la Tokio şi 60 grade în Siberia. Până in­ prezent, la Yakutsk (po­dul frigului) temperatura n’a cobo­rât sub 40 grade, după ştirile pri­mite de oficiul Naţional meteoro­logic al Franţei. Iarna n’a fost dar anul acesta mai grea decât în 1930-31, dar a fost din nefericire de prea lungă durată. Ianuarie e acum a cincea lună de frig, cum am arătat în buletinul precedent și presupunând că iarna se va prelungi, cu intermitență până în Aprilie, cum prezic unii me­teorologi germani, durata totală iernii urmează a fi dat de opt luni cel puţin în Germania. Ţara noastră fiind mai aproape de Marea Mediterană putem nădăj­dui să avem primăvara, in a doua jumătate a lui Februarie, după şase luni de ninsoare şi ger. Ceea ce a caracterizat iarna aceas­ta e zăpada prea abundentă. Vântul dirijându-se acum spre NoI vom avea câteva zile de ger, e mai m tare în Basarabia, în nordul Moldo­vei şi in Ardeal. VEŞTI DIN SPITZBERG Maximul barometric rusesc creşte spre Siberia şi Cercul Polar, presiu­nea trebuind să atingă pe alocuri aproape 800 mm, faţă de 744 mm, cât s’a înregistrat in centrul de­­presionar de pe marea Nordului. Diferenţa de peste 50 mm, între atmosfera de est şi cea de vest, va contribui la înăsprirea iernii. Staţiunea meteorologică din Spitz­berg a anunţat scăderea tempera­turii la — 30 grade. Valul de frig polar e însă numai cu câteva grade mai înaintat faţă de iarna aspră începută acum în Germania, Polonia şi Cehoslovacia, unde termometrul a coborît astă Cu totul altfel judecă însă și simte noapte până la — 22­ grade Celsius. I D. Laval î­n cabinetul său de lucru CRIZA POLITICĂ DIN FRANŢA Criza ministerială din Franţa, a­­nunţată încă de acum zece zile s’a produs. D. Laval a încercat să intere­seze pentru un guvern de concen­trare, partidul radical-socialist. Cu chipul acesta d-sa spera, nu numai să se ducă la Lausanne şi Geneva, ca reprezentant al unui guvern tare fiindcă ar fi avut sprijinul tuturor partidelor de guvernământ, dar să asocieze şi stânga la răspunderea pentru politica ce ar urma la cele două conferinţe şi la hotărârile la care ar adera acolo. Radicalii socialişti au refuzat însă să convie la un guvern de concen­­trare sau, dacă înţelegem bine unele telegrame foarte incomplecte, au pus condiţiuni referitoare la prin­­cipii şi persoane, pe cari d. Laval nu a putut sau nu a vroit să le ac­cepte. In asemenea condiţiuni, se pare că criza va fi de scurtă durată şi că d. Laval va fi însărcinat cu alcătui­rea noului cabinet, care va fi tot cel vechi, cu oare­cari modificări impuse de împrejurări. In locul ră­posatului Maginot, ar fi vorba să vie d. Tardieu sau d. Painlevé. Ace­sta din urmă a mai ocupat mini­­sterul de război. In tot cazul numi­rea sa în acest post, ar avea un ca­racter mai puţin accentuat şi iri­tant, pentru partidele stângei, de­cât cea a d-lui Tardieu. Mai importantă însă decât de­semnarea noului ministru de război, este cea a noului ministru de ex­terne, căci demisiunea d-lui Briand, pare a fi definitivă, d-sa neaccep­tând nici propunerea de a rămâne ca ministru fără portofoliu, nici cea de a fi numit delegat pe viaţă la Liga Naţiunilor. In faţa acestei hotărîri a d-lui Briand, evident că trebuie căutat un nou titular. Acesta va avea o si­tuaţie foarte grea, fiindcă prestigiul şi influenţa personalităţii d-lui Bri­and erau, în tratativele internaţio­nale, un mare ateut, de partea Fran­­ţei. Entuziasmul adversarilor d-lui Briand se răceşt.›› văzând ›m ochii.. ■( ii· ideastul lor › s­­­cal1'.«■ şi realitatea ti'pune i«t fi$3 unor răspunderi, cari ar deveni repede apăsătoare, dacă într’adevăr noul ministru de externe și noul guvern al d-lui Laval s’ar porni s’o rupă cu politica d-lui Briand, a cărei sa­­botare în ultimele şapte luni, a de­terminat demisiunea acestuia, dar i-a și subminat sănătatea. Candidature d-lui Paul Bancour, la succesiunea d-lui Briand, pare a prinde consistenţă şi a avea nu nu­mai sprijinul unor cercuri din stân­­ga, dar şi pe a unora din dreapta, cari înţeleg că o personalitate cu­noscută ca adversară a politicii d-lui Briand, ar face mai grea situaţia Franţei la conferinţa reparaţiilor şi a dezarmărei. D. Boncour a reprezentat Franţa ani dearândul, alături de d. Briand, în Liga Naţiunilor. El a secondat mult timp această politică şi cănd a refuzat să se mai ducă la Geneva ca delegat, s’a crezut că a făcut-o mai mult, fiindcă credea că politica pacifistă a d-lui Briand merge prea încet, decât pentru că nu se Împăca cu principiile acestei politici. Demisia d-lui Boncour din partidul socialist, care s-a produs acum câtă­­va vreme, nu a fost determinată de un dezacord principial cu acest partid ci de faptul că acesta hotă­­rise să nu participe la guvernare. Se poate deci că pentru numirea d-lui Boncour la externe să pledeze cre­dinţa că el va face mai puţin sim­­ţită lipsa d-lui Briand la cele două conferinţe internaţionale. D. AR^ BRIAND Altfel stau. i’- T-i­ rile \ Radicalii socialii« »«a pmiiunj», direct contra persoanei acestuia şi în general, prezenţa sa la ministe­rul de război, ar diminua din efectul numirii d-lui Boncour la externe, prin faptul că se admite general­­mente, că spiritul motor al sabotă­rii politicei briandiste, a fost minis­trul agriculturii de până acum. Telegramele afirmă că până mâi­ne cel mult, criza va fi rezolvată. Nu mai este deci mult timp de aş­­teptat, pentru ca să se ştie, dacă noul guvern Laval va avea vreo nouă atitudine în politica interna­ţională. B. Br. I D. Laval va fi însărcinat din nou cu formarea cabinetului PARIS, 13 (Rador). — Preşedin­tele republicii a început consultă­rile în vederea rezolvării crizei mi­nisteriale. Azi dimineaţă vor fi primiţi la Elysée preşedinţii Senatului şi Ca­merei, pentru a fi consultaţi asupra situaţiei. In cursul după amiezii vor fi primite personalităţile conducă­toare ale grupurlor parlamentare. Se afirmă că misiunea formării guvernului va fi încredinţată din nou d-lui Laval. D. Herriot va da concursul său d-lui Laval numai ca deputat D. Doumer a început consultările PARIS, 13 (Danub). — După ce a primit aseară demisia guvernului Laval, preşedintele republicii va începe azi dimineaţă consultările în vederea constituirii noului cabi­net. Dat fiind că d. Laval nu a fost silit să se retragă în urma unui vot al parlamentului, este probabil că va fi din nou însărcinat să formeze guvernul. Eri d-sa a avut o lungă întrevedere cu d. Herriot care i-a comunicat că radicalii nu sunt dis­puşi să colaboreze la cabinetul de concentrare dorit de d. Laval. După această conversaţie, d. Herriot a declarat ziariştilor că el, ca simplu deputat, este gata, cu tot refuzul radicalilor, să sprijine pe d. Laval în eforturile sale de a realiza con­centrarea. PARIS. 13 (Rador).—Ziarele co­mentează pe larg criza ministeria­lă, făcând însă pronosticuri rezer­vate asupra soluţiei­. Cele mai multe cred totuşi că întrucât radicalii socialişti au refu­zat colaborarea lor, noul guvern nu va putea fi decât repetarea cabine­tului precedent, cu oarecari modi­ficări. Pentru ministerul de externe şi războiu se citează mai multe perso­nalităţi politice importante. Intre altele, se vorbeşte de d. Paul Bon­cour, care de curând a părăsit par­tidul socialist, pentru ministerul de externe și de d-nii Tardieu sau Painleve pentru ministerul de răz­boiu. Retragerea d-lui Briand poate fi de pe acum considerată ca defi­nitivă. „Petit Parisien” este infor­mat că d. Briand va părăsi în cu­rând Parisul şi va pleca la Coche­­rel, unde îşi are o casă de ţară, pentru o îndelungată odihnă. Este sigur că ziua de astăzi va tem­elor şi a arătat că grupul radical­­ socialist va fi reprezentat în guvern ,în proporţie cu importanţa sa nu­ duce la clarificarea situaţiei. PARIS, 13. (Rador). — D. Laval în consfătuirea avută cu d. Herriot, şeful partidului radical-socialist, i-a oferit să primească ministerul ex­merica. După consfătuire, d. Herriot a de­clarat ziariştilor că personal va da d-lui Laval concursul său ca depu­tat în chestiunile de interes naţional. Radical-socialiştii îm­potriva d-lui Tardieu PARIS, 13. (Rador). — Refuzul ra­­dical-socialiştilor de a participa la guvern nu vizează personalitatea d-lui Laval, ci pe unii din colabora­torii săi, cari de la începutul legisla­turei au combătut partidul radical­­socialist. Rezervele radical-socialiștilor se Îndreaptă in deosebi împotriva d-lui Tardieu. Comentariile presei

Next