Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)

1932-06-11 / nr. 9143 (nr. 9144)

La „Uniunea generală a meseriaşilor“ Miercuri 8 iunie la ora 10 dim, a avut loc la sediul „Uniunea gene­rală a meseriaşilor din România” solemnitatea aniversarei a doi ani de la urcarea pe tron a regelui. Au luat parte meseriaşii de toate breslele, în număr impunător. D. Teodor Ionescu, preşedintele Uniunei, arată în frumoase cuvinte, însemnătatea actului de la 8 iunie 1930, spunând că meseriaşii sunt a­­nimaţi de cel mai înalt sentiment patriotic, lucrând pentru propăşirea patriei cu râvnă şi devotament că­tre tron, îşi exprimă credinţa că sub dom­­nia înţeleaptă a regelui Carol II, meseriaşii îşi vor vedea realizate de­zideratele lor drepte, dar nesatisfă­cute încă, de oamenii politici care ne-au guvernat. D-sa aminteşte că la sediul cen­tral al Uniunei generale a meseria­şilor, s’a strigat pentru prima oară, acum doi ani, pe când conferenţia­r. prof. N. Iorga .„Trăiască regele Carol al II-lea! Propune şi a­­dunarea aprobă să se trim­ea suve­ranului o telegramă omagială. Solemnitatea s’a încheiat la orele 12, când membrii „Uniunei” au in­tonat in cor Imnul Regal. La Templul israelit spaniol Miercuri 8 Iunie, ziua Restara­ţiei, a fost serbată de comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti în templul ei cel mare din str. Negru Vodă No. 12, cu un deosebit fast, de faţă fiind şcolile şi un foarte mare număr de enoriaşi. Autorităţile au fost reprezentate prin d-nii colonel Sânâtescu, coman­dantul regimentului de escortă re­gală din partea palatului, general Costandache din partea ministeru­lui armatei, colonel Tănăsescu din partea comandantului corpului II armată general Manu, Coloianu, di­rector general, din partea ministeru­lui de interne, iar comunitatea prin d-nii Ioseph M. Pincas, preşedintele Uniunei comunităţilor israeliţilor spanioli din România, av. Iosif G. Cohen, preşedintele comunităţii is­­raelite spaniole din Bucureşti, av. Napoleon B. Arie, vice­preşedintele comunităţii şi preşedintele secţiunii culturale, Cociu Eskenazy, preşedin­tele secţiunii templelor, M. Athias membru de onoare al comunităţii, senator I. Benvenisti, I. Froimescu, preşedintele societăţii Sacre, Bene­dict Mitrany, secretar general al co­munităţii, I. Almury, secretar general al Uniunii, M. Mizrachy, Zechry Levy și S. Adania cenzori, G. Maz­­liach și D. Eliezer­gabaim, d-na Es­kenazy directoare, A. Iarchy, Isac Próféta, Haim Mitrany, E. Strofer, Maurel Farchy, Sol. A. Cohen, Io­sif A. Iosif, P. Penchas, Reuben So­lomon, Semo, Iosef Almuly, Nicu Gabriel, dr. Arie, A. Farchy, Lazar Alfandary membri consilieri. D. Sabetay I. Djaen, după ce a o­­ficiant liturghia împreună cu pri­mul oficiant A.­della Pergola şi cle­rul comunităţii, a rostit o impresio­nantă rugăciune, binecuvântând pe rege. Au urmat apoi cuvântările şi im­nul regal. D. av. Iosif Cohen în nu­mele comunităţii arată că în con­cepţia iudaismului există dogma rege care exprimă înţelepciune şi sacrificiu, iar regele Carol LE sinte­tizează această dogmă. Urează dom­nie glorioasă suveranului. D. av. Napoleon B. Arie în numele Uniunii comunităţilor după ce spu­ne că se simte azi mai mult decât oricând nevoia unei desăvârşite con­cordii naţionale în jurul, persoanei iubite a regelui, din cauza timpuri­lor grele prin care trecem, arată că israeliţii spanioli din dragoste şi re­cunoştinţă pentru ţară şi suveran vor contribui la realizarea unirii sfinte a tuturor. Solemnitatea de la Templul Coral Solemnitatea restauraţiei, organi­zată de Comunitatea evreilor din Bucureşti, a avut loc la Templul Co­ral, cu un deosebit fast. Au asistat autorităţile, reprezentanţii Comuni­tăţii, şcolile primare, delegaţii tutu­ror societăţilor şi instituţiilor din Bucureşti şi un numeros, public Din partea ministerului armatei a luat parte d. general Filip, din partea ministerului de interne d. Sava şte­fănescu, din partea municipiului şi a primăriilor de sectoare d. Andrei Ionescu ajutor de primar­ al sect. Albastru. Dinii, consilieri comunali Horia Carp, I. Friedman, dr. Weis­sberg, Gabriel Schaffer și dr. S ! Cu ocazia împlinirii a doi ani de la restauraţie, s-a oficiat Miercuri la orele 9 a. m. un tedeum la patriar­hie. Au asistat membrii guvernului în frunte cu d. Alex. Vaida Voevod, pa­triarhul dr. Miron Cristea, d. mare­şal Preşan. Din partea palatului se aflau d-nii general Ilasievici, mare­şalul Curţii regale, general Balif, administratorul domeniilor Coroa­nei, Mocsoni, maestru de vânătoare, Stârcea, maestru de ceremonii, co­lonel Condeiescu şi Manolescu, co­mandor Fundăţeanu, adjutanţi re­gali, col. Drosu, prefectul palatu­lui, Puiu Dumitrescu, secretarul par­ticular al suveranului. Apoi d-nii I­. Mihalache, Volanschi, primul preşedinte al înaltei Curţi Miercuri dimineaţa a avut loc la Arenele romane din parcul Carol solemnitatea distribuirii medaliei „Regele Ferdinand“ la 116 ofiţeri activi şi 500 legionari ardeleni şi bucovineni cari s’au distins pe front în crâncenele lupte pentru întregi­rea neamului. In faţa tribunei regale au luat loc ofiţerii şi­­legionarii cari urmau să fie decoraţi, în timp ce amfiteatrul era ocupat de public. ASISTENŢA Pe scenă, în jurul tribunei regale, au luat loc membrii guvernului în frunte cu d. Al. Vaida-Voevod. Din partea palatului d-nii general Ilasievici, mareşalul Curţii regale, col. Manolescu şi comandor Fundă­ţeanu, adjutanţi regali. Apoi d-nii general Paul Anghele­scu, Condeescu, Samsonovici, Gor­­seki, Florescu Mihail, Olteanu, Manu, Moruzi, Partenie, Papazoglu, Comă­­nescu, Rizeanu Seinescu, Hanzu, Du­­mitrescu, Const. Ţenescu, Iacobici, Ilcus, precum şi delegaţii­­ militari străini, general Stângaciu, directorul Siguranţei statului, şi colonel­­ Ga­briel Marinescu, prefectul poliţiei. * La orele 11 a. m. a sosit regele Ca­rol împreună cu voevodul Mihai. Trupele au dat onorurile, iar mu­zicile au intonat imnul regal. Ofiţerii şi foştii voluntari ardeleni şi bucovineni au început apoi să se perinde prin faţa suveranului, care a înmânat fiecăruia medalia „Re­gele Ferdinand“. CUVÂNTAREA D-LUI general ŞTEFÂNESCU­ AMZA După terminarea decorării, a luat cuvântul d. general ŞTEFĂNESCU AMZA, ministrul apărării naţionale, care a rostit următoarea cuvântare: Multe şi mari au fost greutăţile pe care a avut să le învingă poporul român în cursul celor 18 secole pana la închegarea statului român în for­ma sa de astăzi. împărţiţi sub mai multe împărăţii străine mari şi puternice, poporul românesc a avut să îndure secole de asupriri, de la popoarele conlocuitoa­re cari au venit cu multe sute de ani mai târziu pe acele meleaguri. Dar rasa rezistentă isvorîtă din ciobanul dac şi legionarul roman a învins tenacitatea şi stăruinţa asu­pritorilor lor şi peste 10 secole po­porul românesc de sub dominaţiunea străină apare cu acelaş vânjos ca­racter, cu aceiaşi puternică caracte­ristică a rasei, de mândru chiar în mizerie, patriot neîntrecut, iubitor al naturei şi conducând cu aceiaşi îndemânare şi plugul şi tunul. Un războiu năpraznic care a cu­prins toate continentele lumei a tras atât poporul din vechia aşezare a statului independent cât şi toate braţele stejarului care până atunci slujise sub steag străin. Crescuţi în iubirea de patrie cu cântece de lea­găn româneşti, cu doine şi cu toate vechile obiceiuri şi tradiţii strămo­şeşti, feciorii români au plecat pe diferite câmpuri de bătălie dar min­tea şi ochii lor au rămas mereu în­dreptaţi către patria mumă, unde un rege viteaz trăsese sabia pentru desrobirea milenară a fraţilor. Şi i-a fost scris acestui­ rege vi­teaz, în cartea soartei, să adune sub sceptrul său biruitor pe toţi fraţii împrăştiaţi sub stăpâniri străi­ne, să-i aducă la sânul patriei mume, care i-a primit cu duioşia de mamă, care îşi regăseşte fiii de mult pier­duţi. Iar flăcăii români, din toate col­ţurile, de pe malurile Someşului, Crişului şi Mureşului, de pe plaiurile Banatului, din dulcea Bucovină, de pe câmpiile mănoase ale Basarabiei lui Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă cel Cumplit şi de pe meleagurile Mace­doniei părăsind steagurile străine, au venit să îngroaşe rândurile ră­de Casaţie, Codin Ştefănescu, pro­curor general, Dem. Dobrescu, pri­marul Capitalei, Procop Dumitrescu, primul procuror al trib. Ilfov, Or­­ghidan, preşedintele Camerei de co­merţ, Stârcea, primul preşedinte al trib. Ilfov, etc. D-nii generali Samsonovici, Paul Anghelescu, Condeescu, Maniu, Ol­­teanu, Moruzi, Papazoglu, Stânga­­ciu, Rădulescu, Ionescu-Munte, An­­tonescu, Constandache, Ţenescu, I­­­cuş, C. Dumitrescu, Schmidt, Epure, Heinrich, colonel Bendescu,­ Iordă­­chescu, Necşulescu, maior Gheor­­ghiescu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul dr. Miron Cristea, încon­jurat de înaltul cler, iar răspunsu­rile ale oştirilor regatului, sau ale aliaţilor noştri. * Aceştia sunt legionarii cari au venit astăzi să primească din mâna majestăţii voastre medalia legiona­rilor, care va rămâne un sfânt sim­bol şi al marelui rege Ferdinand, care a întregit neamul şi al acestei frumoase epopee a legionarilor ro­mâni. Aceşti mândri legionari, fie că au luptat. De câmpiile Poloni­ei, sau în alpii plini de zăpezi sau în munţi Macedoniei, sau în câmpiile înghe­ţate ale Siberiei orientale, pe unde au pierit cu miile, au avut întot­deauna în mintea şi în sufletul lor, imagina sfântă a patriei întregite şi ţinta desrobirei neamului. Sacrificiile lor formează o pagină romantică a istoriei neamului nos­tru, demnă să treacă la nemurire şi să servească ca vie pildă, genera­ţiilor viitoare. Voi legionari! Ziua de astăzi, când aţi primit din mâna Majestăţii sale, medalia pa­triotismului şi faptelor ostăşeşti, trebuie să rămână ziua cea mai mare a vieţii voastre, căci toate vir­tuţile răsboinice ale rasei noastre s'au evidenţiat prin voi, şi unite cu frăţească strângere de mână a re­gelui nostru iubit, va face să răsară pentru generaţiile viitoare, toate ca­lităţile acestui neam de eroi. A mai vorbit de asemenea d. avo­cat ION DRAGHICI, preşedintele le­gionarilor, care a mulţumit suvera­nului pentru distincţia acordată. DISCURSUL REGELUI CAROL II Nu fără o adâncă emoţie mă voi gândi la acea zi de 8 iunie 1917, când primul contingent al volunta­rilor din Ardeal şi Bucovina au de­pus jurământul de credinţă către Târga Românească pe colinele Iaşu­lui. Erau zile grele în care mai mult de jumătate din Ţară era cotropită de duşmani, dar avântul şi credinţa neamului şi eroismul trupelor, ne-a condus la isbândă şi prin curagioasa voastră atitudine s’a ajuns la înche­garea Neamului. Prin acest gest s’a arătat lumei întregi hotărîrea dârză a voastră şi a întregului neam românesc de a se elibera de sub jugul străin şi de a rămâne veşnic unit. Acest frumos simţământ de unire cât de mult aţi dori să-l văd şi azi! Mândri de ceea ce aţi făcut şi aşa cum aţi venit atunci cu sufletul deschis şi plin de avânt, aşa să ră­mâneţi şi pe viitor, cu sufletul înăl­ţat şi plin de credinţă ! Să trăiţi camarazi! * Solemnitatea a luat apoi sfârşit la orele 12, când suveranul şi marele voevod au părăsit parcul Carol, du­­cându-se la palatul regal din calea Victoriei. REP. Şedinţa de la Ateneul Carol al II-lea Miercuri la ora 11 jum. dim. a avut loc o festivitate pentru sărbă­torirea restauraţiei. După executarea Imnului Regal de către membrii Ateneului d. Ioan I. Eftimescu, preşedinte, deschizând festivitatea a rostit o cuvântare, re­­levând în special însemnătatea ce o are ziua de 8 Iunie in istoria po­porului nostru. Intre altele d-sa citează şi pasa­­giile mai jos notate, rostite la 8 Iu­nie 1930 cu ocazia depunerei jură­mântului de către suveran. Termină făcând un călduros apel la toţi fiii acestei ţări, spre a se uni în gânduri şi simţiri în jurul tro­nului. Mai vorbesc: D. căpitan Aldea, in­giner C. Ionescu, I. Dijmărescu, fost rile au fost date de corul patriarhiei sub conducerea maestrului CucU. DEFILAREA După terminarea serviciului reli­gios întreaga asistenţă a trecut in pridvorul bisericii iar d. gen. şte­­fânesculAmza, ministrul apărării na­ţionale, urmat de d-nii generali Manu şi Papazoglu, a trecut în re­vistă compania de onoare cu mu­zică şi drapel din reg. de gardă Mi­­hai Viteazu şi corpul foştilor volun­tari ardeleni şi bucovineni. D. general Ştefânescu-Amza a ros­tit trupei­ câteva cuvinte, arătând importanţa zilei, după care a urmat defilarea.’ Solemnitatea a luat sfârşit la o­­rele 10, magistrat, avocat Bălăcescu, Vladi­­mir Bejinschi, industriaşi, Gr. Furtună, funcţionar, Gogu Marines­cu, comerciant, Gh. Creţeanu, me­seriaş şi Marin Radu, muncitor. D.­­căpitan Gh. Aldea propune­­ asistenţa aprobă trimiterea unei te­legrame de omagiu regelui, Stein, d. senator Iancu Finkelstein, etc. Comunitatea evreilor din Bucu­reşti a fost reprezentată prin d. dr. W. Filderman, preşedinte, I. L. Stern­bach, Al. Solomon, Ad. Schwartz, W. Trauber, Oscar Alpem, avocat Sa­xone, etc. In numele diverselor societăți au luat parte d-nii I. Lauterman, M. Schiller, B. Hechter, Florian Gol­­denberg, M. Gutman, Aronovici Pie­triş. Au mai asistat d. I. Weber si Al­bert Breier, din partea Templului Carol şi Napoleon- Arie şi M. Atlas din partea Comunităţii spaniole. In prezenţa întregului sfat rabi­nic, e­d. şef rabin dr. I. Niemirower a rostit o rugăciune pentru tron şi ţară, după care a rostit o predică. D-sa pe tema unor versete din Psalmi, a amintit că un rege ceru"­ viaţă pentru dânsul, o cere pent binele patriei şi poporului său, c care viaţa sa se confundă. Carol­­ a cerut o viaţă şi a obţinut indepen­denţa ţării. Regele Ferdinand a ce­rut viaţă şi a obţinut întregirea ţă­rii. Regele Carol al II-lea cere viaţă pentru consolidarea şi progresul ţâ- Tl1­.O va Şti să învingă toate greu­tăţile, ca şi înaintaşii săi şi prin El vom avea izbânda. In inima lui găsesc acelaş loc, toţi cetăţenii fără deosebire de religie. După intonarea Imnului Regal şi după ce d. prim cantor Ruwinski a cantat caţiva Psalmi, serbarea a luat sfârşit in uralele mulţimii. La Predeal La Predeal sărbătorirea venirii re­gelui Carol II-lea s’a conexat cu ju­rământul recruţilor. La ora 9 dimineaţa, pe stadionul din lat. 4 V. M., in prezenţa d-lui g-ral Phleps, col. Bădescu, a tuturor autorităţilor civile şi militare, a ele­vilor tuturor şcoalelor precum şi a unui numeros public, preotul Const­. Cercel oficiază un tedeum. In prezenţa preoţilor respectivi soldaţii depun jurământul de cre­dinţă! Cel dintâi beste preotul Cercel care relevă du**.a importanţă a zilei de em­. D. col. Grigoriu, comand. bat. 4 V. M. ţine un documentat discurs sco­ţând în evidenţă importanţa zilei de 8 iunie pentru ostaşii din bat. 4 V. M. In prezenţa ofiţerilor superiori, defilează soldaţii şi elevii şcoalelor. In sala „Casei ostăşeşti“ a urmat o frumoasă serbare ostăşească, or­ganizată de d. căpitan Fănică Ma­rinescu. Au stârnit admiraţie corurile, iar piesa „Dezertorul“ a fost jucată de nevii T. R. La ora 1 serbarea a luat sfârşit. De cazinoul ofiţeresc a avut loc o La Târgovişte TÂRGOVIŞTE. 9. — Aniversarea urcării pe tron a regelui a fost săr­bătorită în oraşul nostru cu fastul cuvenit. Dimineaţa la ora 9 s-a oficiat la catedrala Curtea Domnească, un te­deum, în prezenţa autorităţilor ci­vile şi militare. O companie cu muzică şi drapel din reg. 22 inf. au dat onorurile. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Ziua eroilor a fost sărbătorită în oraşul nostru cu o deosebită solem­nitate. Dimineaţa la ora 10 s’a oficiat un serviciu religios la catedrala Curtea Domnească în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Apoi s’a oficiat im parastas la ci­mitirul eroilor dela Teiş. distingeţi această necesitate. In consecinţă, Majestatea Voastră aţi luat hotărîrea: „să vedem: „Po­porul să se p­ronunţe“. După cum va şti ţara prin reprezentanţii săi liberi aleşi să-şi dreagă soarta, du­pă cum va şti să-i aleagă pe aceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă pre­vedere, astfel se va înfăptui con­ducerea ei, conform intenţiunilor generoase ale Majestăţii Voastre în conformitate cu formele constitu­ţionale. Nimeni în ţară nici în stră­inătate nu va putea tăgădui că Ma­jestatea Voastră aţi voit binele po­porului şi că cetăţenii vor avea să îşi reproşeze sie­şi dacă lucrurile nu vor lua acea desvoltare pe care Majestatea Voastră o doriţi. Putem avea însă încrederea de­plină că grupându-ne cu toţii în Domnule preşedinte, Din tot sufletul vă mulţumesc d-voastră şi colegilor d-voastră pentru aceste frumoase şi simţite cuvinte. Este adevărat că trecem prin zile excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt câr­muiţi, au nevoe de răbdare şi de încredere. Eu am o desăvârşită încredere în steaua acestui popor şi a aces­tuiui Tronului cu întregul devota­ment şi împlinindu-ne în acelaş timp cu toţii datoria faţă de popor, Majestatea Voastră va putea în îm­prejurările acestea grele să asigure viitorul şi fericirea acestei ţări, spre întărirea naţiuni, spre întări­rea simţimintelor de adevărată dragoste între naţiune şi Dinastie şi spre gloria neperitoare a Maies­tăţii Voastre, întrecând în glorie chiar pe cei doi mari predecesori ai Majestăţii Voastre. Să trăiţi Maj­estate mulţi ani, Dumnezeu să vă dea puterea să conduceţi destinele ţării, iar noi cu toţii aşteptăm ordinele Majestă­ţii Voastre, ca să ne dăm aportul, în munca colectvă pe care trebue s-o îndeplinim astăzi faţă de ţară, tei ţări şi precum am ştiut, ca in zile de mari restrişti să trecem pes­te greutăţi şi să le biruim, tot ast­fel sunt sigur că prin ajutorul­­­voastre şi al tuturor oamenilor de bine din această ţară, vom şti şi astăzi să învingem greutăţile şi să ducem ţara acolo unde trebue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să iradiez întregului popor a­­ceastă neîndoelnică credinţă că, aşa va fi şi că bine va fi pentru­­ ţara noastră. Solemnitatea din parcul Carol Decorarea fişier voluntari ardeleni şi bucovineni.-Cuvântarea ministrului armatei.-Răspunsul regelui şi romano.. Cum a fost sărbătorită su­t­a eroilor Răspunsul regelui Caro! ■ ' Regele iartreţimaradu-se cu un bătrin legionar pe care l-a decorat Dejunul de la Pali . Regal In ziua de 8 iunie a avut loc un dejun la palatul regal la care au luat parte: regele Carol şi voevodul Mihai, apoi d-nii Al. Vaida-Voevod, mareşal Prezan, G. G. Mironescu, general Ştefănescu-Amza, Emil Ha­­ţiegan, Pan­ Halippa, Voicu Niţe­­cu, Virgil Potârcă, I. Gr. Perieţea­­nu, I. Lugojanu. De la Curte: d-nii general adj. Ballif, ad­torul domeniilor coroa­nei, baron I. V. Stârcea, marele maestru de ceremonii, Anton Moc­­sonyi, marele maestru de vânătoa­re, general Ilasievici, mareşalul Curţii, colonel N. Drossu, prefectul palatului, col. adj. N. Condeiescu, ad­jutant, Al. Stan, directorul dome­niilor coroanei, dr. I. Mamulea, me­dicul curţii, colonel Sturdza, co­mandantul gărzei regale, colonel Grigorescu Er. Traian, adjutant, C. Dimitrescu, secretar particular al regelui, colonel Manolescu Al., adjutant regal; E. Buhman directo­rul secretariatului pârtiei, N. Pave­­lescu, directorul trenurilor regale; E. Bianu, sub-director general stg. Statului; dr. Krainik, dentistul curţii regale; lt. colonel E. Pălăn­­geanu, directorul of. naţional ed. fizică; lt. col. Râmniceanu, ofeţer de ordonanţă al regelui, cpt. co­mandor P. Fundăţeanu adjutant regal; Florian Marinescu, admi­nistratorul casei regelui; lt. colo­nel Octav Ullea, directorul cance­lariei mareşalatului; lt. col. ret. dr. Panu Al., veterinarul reşedinţelor regale; Ioan Rădulescu, directorul casieriei şi contabilităţii casei rege­lui; maior Mănoiu, bibliotecar-aju­­tor al casei regale; căpitan Pande­­lescu, ofiţer de ordonanţă; med. cap. Paul Gotcu, medicul curţii re­­gale. Ofiţeri invitaţi d-nii col. Gabriel Marinescu, col. c. Sănătescu, col Paul Teodorescu, col. şteflea, lt. col Al. Oraşanu şi căpitan N. Oprş. Discursul primului ministru La şampanie, d. Al. Vaida Voe­vod, preşedintele consiliului de mi­niştri, a­ rostit următorul discurs: MAJESTATE! A fost un timp, par’că ar fi fost de mult de tot, când ţara se sbu­­ciuma în nesiguranţa zilei de mâi­ne. Această naţie, ca şi cârdul de pa­sări când se apropie primăvara, era sguduită de sentimentul unui dor, pentru că, de când aţi fost co­pil şi prinţ moştenitor, în sufletul acestui neam vibra credinţa că Ma­jestatea Voastră sunteţi menit de soartă să deveniţi împăratul tutu­ror românilor; iar în inima Majes­tăţii Voastre, acolo departe, în mi­jlocul unei ţări cu mari tradiţii de civilizaţie şi cultură, ardea fosul sacru al dorului de ţară şi al îm­­plinirei datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a vă împlini misiu­nea, pe care pronia divină va im­pus-o faţă de acest neam şi acea­stă ţară. Precum forţa misterioasă, magnetică, atrage două corpuri, tot astfel puterea aceasta sufletea­scă, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi bunul Dumnezeu va adus pe Majestatea Voastră în sânul poporului care v’a iubit, care vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Majestatea Voastră, con­­ducându-l, să poată să găsească li­manul fericirei. Doi mari antecesori ai Majestăţii Voastre în vremuri grele au împli­nit o menire mare, căci nu mai mic era haosul internaţional, iar aci în ţară, dincolo de munţi, în Basarabia, în Bucovina, în toate părţile locuite de români, stăpâ­neau încă concepţiunile medievale, când regele Carol I s’a hotărît a face dintr’un popor nenorocit un popor care să-şi împlinească rostu­rile în mijlocul celorlalte neamuri. Iar marelui părinte al Majestăţii Voastre, fericitului rege Ferdinand I, dat i-a fost să îndeplinească ceea ce nimeni din generaţia Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinească visul acestui neam, să vadă uniţi pe toţi românii în Ro­mânia Mare. Ori­cât de mari au fost însă în­făptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glorioşi Regi, soarta V’a impus Ma­jestăţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tuturor conducătorilor de Stat — pentru că în haosul ce stăpâ­neşte astăzi în lume şi în mijlocul vârtejului economic, naţiunea ro­mână aşteaptă ca nava Statului să fie condusă spre limanul mântui­­rei din miile de necazuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de pilot. Naţia ştie că Majestăţii Voastre este hărăzit darul de a putea satis­face această menire, pentru că în Majestatea Voastră sunt întrunite acele calităţi mari de Monarh — intelect, prevedere şi pricepere ge­nială — ca punându-Vă în frunte să diriguiţi viaţa de Stat spre pro­gres şi fericire. Neamul românesc este un neam de simţiminte ordo­nate, aşteaptă să fie condus, iubeş­te rânduiala, este contrar destră­bălării şi răsvrătirei. Dacă se ob­servă câte­odată şi la noi mani­­festându-se simptomele trecătoare provocate de diferitele doctrine cari bântuie astăzi omenirea, totuşi dacă există astăzi o naţiune în lu­me care să ştie să-şi înfrâneze pa­­timele şi să se încadreze între po­poarele de ordine spre binele şi fe­ricirea ţării sale, aceea este naţiu­nea română. In aceste vremuri grele nu i se impune numai regelui sarcina ca să-şi facă datoria, ci fiecare cetă­ţean până la cel din urmă este da­tor ca să participe la lupta de rege­nerare a Statului, jertfind din ave­rea sa, din energia sa şi din pute­rea sa de muncă, pentru ca din e­­fortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obştesc. Majestatea Voastră aţi dovedit cât de limpede IN STRĂINĂTATE La Paris PARIS, 9 (Rador). — Cu ocazia aniversării urcării pe tron a M. S. Regelui Carol, la biserica română din Paris s’a celebrat ori un Te-Deum la care a asistat d. Cesianu, minis­trul României la Paris, întreg per­sonalul legaţiei române precum şi membrii coloniei române. La Belgrad BELGRAD, 9 (Rador). — Cu oca­zia suttei pe tron a M. S. Regelui Carol II-lea, a avut loc la legaţia română o mare recepţie. D. ministru Gurănescu, înconjurat de întreg personalul legaţiei, a pri­mit felicitările guvernului iugoslav, ale corpului diplomatic, autorităţilor civile şi militare, amicilor României, reprezentanţilor presei şi diferitelor asociaţiei culturale, filantropice, etc. Curtea regală iugoslavă a fost re­prezentată prin d. Ieftici, ministrul palatului, generalul Jecimenici, prim adjutant regal, generalul Dimitrie­­vici, mareşalul Curţii, Kristiei şi Misiei de la mareşalatul Curţii. Corpul diplomatic a fost repre­zentat prin nunţiul Pelegrinetti, mi­nistrul Franţei d. Naggiar, miniştrii Cehoslovaciei, Poloniei, Spaniei, Da­nemarcei, Argentinei şi Bulgariei, consulul Braziliei, etc., însoţiţi de personalul diplomatic respectiv. Ministerul de externe a fost re­prezentat prin ministrul adjunct Fotici, toţi directorii şi şefii de ser­viciu, etc! Armata a fost reprezen­tată prin ministrul de război, şeful marelui stat major, generalul De­­rek, ataşaţii militari aliaţi, noul a­­taşat militar iugoslav la Bucureşti, colonelul Staici. Deasemeni au participat la re­cepţie d-nii Ceda Mihailovici, fost ministru, amiralul de rezervă Pil­­tza, preşedintele Rotary Clubului, fostul ministru adjunct la externe a Pavlovici, reprezentantul finanţeil numeroase alte personalităţi mar-| cant, etc. S’a servit şampanie şi s’a toastatl pentru M. S. Regele Carol şi pros-­ peritatea României. Registrul des-| chis a fost acoperit cu numeroasei semnături. 1 Citiţi continuarea in pag. Ziua Eroilor în Capitală] La mormântul eroului necunoscut.-Cuvântarea d-lui ministru Lu­gojanu.­Procesiuni la cimitire Ziua eroilor a fost serbată ori in Capitală, cu ceremonialul obişnuit. Solemnitatea principală a avut loc în parcul Carol, la mormântul eroului necunoscut, iar la toate ci­mitirele unde simt înmormântaţi eroi s’au făcut procesiuni. La solemnitatea din parcul Carol au luat parte delegaţiuni de invalizi, ofiţeri de rezervă, veterani, surori de caritate, voluntarii ardeleni şi bucovineni, cohorta de cercetaşi „Bucur“ şi membrii soc. „Virtutea militară“. Pe aleea din faţa muzeului militar se aflau înşiruite trupe din garni­zoană cu muzică şi drapel. ASISTENŢA Se aflau prezenţi d-nii miniştri general Ştefănescu-Amza şi I. Lugo­­janu, patriarhul dr. Miron Cristea, general Moşoiu, fost ministru, col. Manolescu, adjutant regal, col. J. Braun, ataşatul militar polon, col. V. V. Klobucar, ataşatul militar iu­goslav, membrii misiunii polone, etc. Apoi d-nii generali Samsonovici, Olteanu, Manu, Papazoglu, Partenie, D. Popescu, Grigorescu, Lăzărescu, Ţenescu, Uică, Gelu Petrescu, Papli­­ca, Constandache, Dona, Heinrich, Rizeanu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Platon Ciosu, vicarul Pa­triarhiei, înconjurat de un sobor de preoţi. DISCURSUL D-LUI MINISTRU LUGOJANU După oficierea serviciului divin, d. ministru I. LUGOJANU a rostit ur­mătorul discurs : După războiul cel mare, care a ruinat împărăţii vechi şi a creiat hotare noui pe harta însângerată a Europei, acelaş gând mişcător a ră­sărit, în acelaş timp, în toate ţările cari au cunoscut furia ucigătoare a celei mai teribile încleştări de forţe duşmane din istorie. Toţi părinţii cari şi-au pierdut co­piii, toţi orfanii cari nu şi-au regă­sit părinţii, toţi aceia cari n’au pu­tut afla în nici un cimitir, o cruce cu numele iubit al celui dispărut, şi-au concentrat toată iubirea lor asupra eroului necunoscut, pe care pietatea naţională l-a ales între miile de soldaţi anonimi, ca să sim­bolizeze pentru totdeauna cultul a­­mintirii. De aceia mâini necunoscute, în­floresc mereu lespedea sub care zace ostaşul necunoscut, menit să aibă marea cinste de a reprezenta du­rerea şi mândria naţională, a supre­mului sacrificiu pentru ţară. De aceea, mame care şi-au căutat zadarnic copiii morţi pe câmpul de onoare, işi îndreaptă spre el gândi­rile. Cine ştie, poate că e dânsul, poate că e copilul meu. De aceea foştii camarazi de luptă îşi pleacă cu emoţie fruntea, spre piatra funerară, zicându-şi că poate au fost tovarăşi de tranşee şi că au împărţit necazurile şi primejdiile cu acela pe care îl glorifică astăzi na­ţiunea întreagă. Dar, dacă pentru atâţia dintre noi, cultul ostaşului necunoscut este un prilej de a evoca atâtea scumpe amintiri, pentru cei mai tineri care nu au cunoscut nici suferinţele, nici primejdiile, nici eroismul războiului, dar care prin jertfele fără număr ale acestuia, trăesc într’o ţară mai mare, mormântul acesta simplu, trebue să fie cel mai înălţător din­tre exemple şi cea mai înaltă lecţie de umanitate şi de patriotism. Faceţi la rândul vostru o Româ­nie fericită. Noi am sângerat prea mult ca să nu avem dreptul de a cere de la recunoştinţa voastră să continuaţi odată cu nevoile şi neca­zurile voastre, gândurile şi speran­ţele noastre de mai bine. Soldat necunoscut, mulţi dintre noi ţi-am auzit glasul şi suntem în stare să-ţi înţelegem îndemnul. In timpul războiului pentru întregirea neamului, fie că înaintam pe dru­murile luminoase ale biruinţii, fie că frământam cu picioare obosite, noroiul drumurilor întunecate ale retragerii, în sufletul nostru trăia nestinsă credinţa în victoria finală. Oricât de grele ar fi ceasurile, oricât de triste ar fi vremurile, cre­dem cu o adâncă pietate că marele tău sacrificiu nu va fi fost fără fo­los; că tovarăşii şi urmaşii tăi îţi vor înţelege şi urma exemplul; cre­dem că peste vălmăşagul patimilor mărunte ale fiecărei zile, din mij­locul acestui popor înţelept, harnic şi viteaz se vor ridica mereu oame­nii istoriei, care în vremuri grele, să ducă ţara la limanul mântuirii, credem că, strâns unită în jurul re­gelui ei, ţara va înscrie pagini din ce în ce mai strălucite, în cartea destinelor sale, credem cu o cre­dinţă nebiruită în România unită pentru totdeauna, pentru care sun­tem hotărâţi să facem mereu sacri­ficiul fiecărui ceas al nostru şi ori­când ca tine, jertfa cea de pe ura întreaga asistenţă a păstrat moment de reculegere, după misiunea polonă a depus o coroă de flori pe mormântul eroului cunoscut. întreaga asistenţă, sed şi­ trupele au defilat apoi în jir mormântului aruncând flori.­­ Solemnitatea a luat sfârşit cele 12 a. m. # S’au făcut de asemenea ser religioase şi procesiuni la cimitir Central, Bellu, Pro-Patria, Beli­­­vil, Iancu Nou, Isvorul nou, Pe­nirea, Reînvierea, f. Vineri, catolic, Bellu evanghelie, Spat Ghencea (musulman), Crângaşi­ armenesc. LA CIMITIRUL FILANTROI La cimitirul Filantropia, a loc un serviciu divin pentru efl­berarea evreilor căzuţi în ră­­u asistat: d. general Cerchez| partea ministerului armatei, colonel Cezar Prahoveanu, Mustaţă, cap. Dumitriu Constal locot. Ionescu Ion, I. Oculeanu, a­lt. Enache și Antonescu, un de­ al soc. Cultul Eroilor, d. senati Finkelstein, d-nii I. Friedman Weissberg consilieri comunali­­tatea Sacră a fost reprezentată­ președinte I. L. Sternbach, Camiel, L. Garfunkel, N. Slocl Breier, etc. Comunitatea evreilor București a fost reprezentată­­ d. avocat Saxone, Sigmund Gol B. Bercovici, Sigmund Birman. A luat cuvântul d. şef rabil Niemirower, care a spus că ziua­ lor e a tuturora, fără deosebit religie şi credinţă, e ziua viei tuturor acelora, comandanţi mare şi simpli soldaţi, care jertfit pentru ţară. D-nii rabini dr. Alperin Beck oficiază o rugăciune pe sufletul celor morţi, după car cuvântul d. general Cerchez,­­ spune că aduce un salut fraţesc momiei eroilor căzuţi pe câmpi luptă, pentru glia strămoşească un devotament demn de trăi pace între toţi fiii ţării. S’au dat onorurile militare, care pioasa solemnitate a luat sit. La Roma ROMA, 9 (Rador). — La biserica Sf. Salvator s’a celebrat eri dimi­neaţă o ceremonie religioasă cu o-­­caziunea aniversării suitei pe tron a M. S. Regelui Carol. La slujbă au asistat d-nii Zăne-I­seu şi Petrescu-Comnen, ataşatul militar al României precum şi mem-t­brii coloniei române. Monsegniorul Iuga a rostit o fru-­ moasă cuvântare ocazională. La Viena VIENA S tRador). — Cu prileji zilei eroilor a avut loc la, Viena slujbă reniegioasă la cimitirul cel trai, unde legaţia­ română a dept flori pe mormântul soldaţilor ro­­mâni căzuţi în timpul războiului. Au asistat la această ceremonie taşatul militar francez şi persona­lul legaţiei in frunte cu d. Bossy, in­sărcinatul cu afaceri al Românie­ i VIENA, 9. (Rador). — La capea română din Viena s’a oficiat un Tedeum, pentru sărbătorirea inversării urcării pe tron a M. Regelui Carol. La slujba religioasă a asistat în­­treg personalul legaţiei române, frunte cu d. Bossy, însărcinatul afaceri al României, numeroşi mem­­bri ai coloniei române, însărcinaţi cu afaceri al Franţei, precum şi nu­meroase personalităţi din corpul plomatic.

Next