Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)
1932-06-11 / nr. 9143 (nr. 9144)
La „Uniunea generală a meseriaşilor“ Miercuri 8 iunie la ora 10 dim, a avut loc la sediul „Uniunea generală a meseriaşilor din România” solemnitatea aniversarei a doi ani de la urcarea pe tron a regelui. Au luat parte meseriaşii de toate breslele, în număr impunător. D. Teodor Ionescu, preşedintele Uniunei, arată în frumoase cuvinte, însemnătatea actului de la 8 iunie 1930, spunând că meseriaşii sunt animaţi de cel mai înalt sentiment patriotic, lucrând pentru propăşirea patriei cu râvnă şi devotament către tron, îşi exprimă credinţa că sub domnia înţeleaptă a regelui Carol II, meseriaşii îşi vor vedea realizate dezideratele lor drepte, dar nesatisfăcute încă, de oamenii politici care ne-au guvernat. D-sa aminteşte că la sediul central al Uniunei generale a meseriaşilor, s’a strigat pentru prima oară, acum doi ani, pe când conferenţiar. prof. N. Iorga .„Trăiască regele Carol al II-lea! Propune şi adunarea aprobă să se trimea suveranului o telegramă omagială. Solemnitatea s’a încheiat la orele 12, când membrii „Uniunei” au intonat in cor Imnul Regal. La Templul israelit spaniol Miercuri 8 Iunie, ziua Restaraţiei, a fost serbată de comunitatea israeliţilor spanioli din Bucureşti în templul ei cel mare din str. Negru Vodă No. 12, cu un deosebit fast, de faţă fiind şcolile şi un foarte mare număr de enoriaşi. Autorităţile au fost reprezentate prin d-nii colonel Sânâtescu, comandantul regimentului de escortă regală din partea palatului, general Costandache din partea ministerului armatei, colonel Tănăsescu din partea comandantului corpului II armată general Manu, Coloianu, director general, din partea ministerului de interne, iar comunitatea prin d-nii Ioseph M. Pincas, preşedintele Uniunei comunităţilor israeliţilor spanioli din România, av. Iosif G. Cohen, preşedintele comunităţii israelite spaniole din Bucureşti, av. Napoleon B. Arie, vicepreşedintele comunităţii şi preşedintele secţiunii culturale, Cociu Eskenazy, preşedintele secţiunii templelor, M. Athias membru de onoare al comunităţii, senator I. Benvenisti, I. Froimescu, preşedintele societăţii Sacre, Benedict Mitrany, secretar general al comunităţii, I. Almury, secretar general al Uniunii, M. Mizrachy, Zechry Levy și S. Adania cenzori, G. Mazliach și D. Eliezergabaim, d-na Eskenazy directoare, A. Iarchy, Isac Próféta, Haim Mitrany, E. Strofer, Maurel Farchy, Sol. A. Cohen, Iosif A. Iosif, P. Penchas, Reuben Solomon, Semo, Iosef Almuly, Nicu Gabriel, dr. Arie, A. Farchy, Lazar Alfandary membri consilieri. D. Sabetay I. Djaen, după ce a oficiant liturghia împreună cu primul oficiant A.della Pergola şi clerul comunităţii, a rostit o impresionantă rugăciune, binecuvântând pe rege. Au urmat apoi cuvântările şi imnul regal. D. av. Iosif Cohen în numele comunităţii arată că în concepţia iudaismului există dogma rege care exprimă înţelepciune şi sacrificiu, iar regele Carol LE sintetizează această dogmă. Urează domnie glorioasă suveranului. D. av. Napoleon B. Arie în numele Uniunii comunităţilor după ce spune că se simte azi mai mult decât oricând nevoia unei desăvârşite concordii naţionale în jurul, persoanei iubite a regelui, din cauza timpurilor grele prin care trecem, arată că israeliţii spanioli din dragoste şi recunoştinţă pentru ţară şi suveran vor contribui la realizarea unirii sfinte a tuturor. Solemnitatea de la Templul Coral Solemnitatea restauraţiei, organizată de Comunitatea evreilor din Bucureşti, a avut loc la Templul Coral, cu un deosebit fast. Au asistat autorităţile, reprezentanţii Comunităţii, şcolile primare, delegaţii tuturor societăţilor şi instituţiilor din Bucureşti şi un numeros, public Din partea ministerului armatei a luat parte d. general Filip, din partea ministerului de interne d. Sava ştefănescu, din partea municipiului şi a primăriilor de sectoare d. Andrei Ionescu ajutor de primar al sect. Albastru. Dinii, consilieri comunali Horia Carp, I. Friedman, dr. Weissberg, Gabriel Schaffer și dr. S ! Cu ocazia împlinirii a doi ani de la restauraţie, s-a oficiat Miercuri la orele 9 a. m. un tedeum la patriarhie. Au asistat membrii guvernului în frunte cu d. Alex. Vaida Voevod, patriarhul dr. Miron Cristea, d. mareşal Preşan. Din partea palatului se aflau d-nii general Ilasievici, mareşalul Curţii regale, general Balif, administratorul domeniilor Coroanei, Mocsoni, maestru de vânătoare, Stârcea, maestru de ceremonii, colonel Condeiescu şi Manolescu, comandor Fundăţeanu, adjutanţi regali, col. Drosu, prefectul palatului, Puiu Dumitrescu, secretarul particular al suveranului. Apoi d-nii I. Mihalache, Volanschi, primul preşedinte al înaltei Curţi Miercuri dimineaţa a avut loc la Arenele romane din parcul Carol solemnitatea distribuirii medaliei „Regele Ferdinand“ la 116 ofiţeri activi şi 500 legionari ardeleni şi bucovineni cari s’au distins pe front în crâncenele lupte pentru întregirea neamului. In faţa tribunei regale au luat loc ofiţerii şilegionarii cari urmau să fie decoraţi, în timp ce amfiteatrul era ocupat de public. ASISTENŢA Pe scenă, în jurul tribunei regale, au luat loc membrii guvernului în frunte cu d. Al. Vaida-Voevod. Din partea palatului d-nii general Ilasievici, mareşalul Curţii regale, col. Manolescu şi comandor Fundăţeanu, adjutanţi regali. Apoi d-nii general Paul Anghelescu, Condeescu, Samsonovici, Gorseki, Florescu Mihail, Olteanu, Manu, Moruzi, Partenie, Papazoglu, Comănescu, Rizeanu Seinescu, Hanzu, Dumitrescu, Const. Ţenescu, Iacobici, Ilcus, precum şi delegaţii militari străini, general Stângaciu, directorul Siguranţei statului, şi colonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei. * La orele 11 a. m. a sosit regele Carol împreună cu voevodul Mihai. Trupele au dat onorurile, iar muzicile au intonat imnul regal. Ofiţerii şi foştii voluntari ardeleni şi bucovineni au început apoi să se perinde prin faţa suveranului, care a înmânat fiecăruia medalia „Regele Ferdinand“. CUVÂNTAREA D-LUI general ŞTEFÂNESCU AMZA După terminarea decorării, a luat cuvântul d. general ŞTEFĂNESCU AMZA, ministrul apărării naţionale, care a rostit următoarea cuvântare: Multe şi mari au fost greutăţile pe care a avut să le învingă poporul român în cursul celor 18 secole pana la închegarea statului român în forma sa de astăzi. împărţiţi sub mai multe împărăţii străine mari şi puternice, poporul românesc a avut să îndure secole de asupriri, de la popoarele conlocuitoare cari au venit cu multe sute de ani mai târziu pe acele meleaguri. Dar rasa rezistentă isvorîtă din ciobanul dac şi legionarul roman a învins tenacitatea şi stăruinţa asupritorilor lor şi peste 10 secole poporul românesc de sub dominaţiunea străină apare cu acelaş vânjos caracter, cu aceiaşi puternică caracteristică a rasei, de mândru chiar în mizerie, patriot neîntrecut, iubitor al naturei şi conducând cu aceiaşi îndemânare şi plugul şi tunul. Un războiu năpraznic care a cuprins toate continentele lumei a tras atât poporul din vechia aşezare a statului independent cât şi toate braţele stejarului care până atunci slujise sub steag străin. Crescuţi în iubirea de patrie cu cântece de leagăn româneşti, cu doine şi cu toate vechile obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti, feciorii români au plecat pe diferite câmpuri de bătălie dar mintea şi ochii lor au rămas mereu îndreptaţi către patria mumă, unde un rege viteaz trăsese sabia pentru desrobirea milenară a fraţilor. Şi i-a fost scris acestui rege viteaz, în cartea soartei, să adune sub sceptrul său biruitor pe toţi fraţii împrăştiaţi sub stăpâniri străine, să-i aducă la sânul patriei mume, care i-a primit cu duioşia de mamă, care îşi regăseşte fiii de mult pierduţi. Iar flăcăii români, din toate colţurile, de pe malurile Someşului, Crişului şi Mureşului, de pe plaiurile Banatului, din dulcea Bucovină, de pe câmpiile mănoase ale Basarabiei lui Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă cel Cumplit şi de pe meleagurile Macedoniei părăsind steagurile străine, au venit să îngroaşe rândurile răde Casaţie, Codin Ştefănescu, procuror general, Dem. Dobrescu, primarul Capitalei, Procop Dumitrescu, primul procuror al trib. Ilfov, Orghidan, preşedintele Camerei de comerţ, Stârcea, primul preşedinte al trib. Ilfov, etc. D-nii generali Samsonovici, Paul Anghelescu, Condeescu, Maniu, Olteanu, Moruzi, Papazoglu, Stângaciu, Rădulescu, Ionescu-Munte, Antonescu, Constandache, Ţenescu, Icuş, C. Dumitrescu, Schmidt, Epure, Heinrich, colonel Bendescu, Iordăchescu, Necşulescu, maior Gheorghiescu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul dr. Miron Cristea, înconjurat de înaltul cler, iar răspunsurile ale oştirilor regatului, sau ale aliaţilor noştri. * Aceştia sunt legionarii cari au venit astăzi să primească din mâna majestăţii voastre medalia legionarilor, care va rămâne un sfânt simbol şi al marelui rege Ferdinand, care a întregit neamul şi al acestei frumoase epopee a legionarilor români. Aceşti mândri legionari, fie că au luptat. De câmpiile Poloniei, sau în alpii plini de zăpezi sau în munţi Macedoniei, sau în câmpiile îngheţate ale Siberiei orientale, pe unde au pierit cu miile, au avut întotdeauna în mintea şi în sufletul lor, imagina sfântă a patriei întregite şi ţinta desrobirei neamului. Sacrificiile lor formează o pagină romantică a istoriei neamului nostru, demnă să treacă la nemurire şi să servească ca vie pildă, generaţiilor viitoare. Voi legionari! Ziua de astăzi, când aţi primit din mâna Majestăţii sale, medalia patriotismului şi faptelor ostăşeşti, trebuie să rămână ziua cea mai mare a vieţii voastre, căci toate virtuţile răsboinice ale rasei noastre s'au evidenţiat prin voi, şi unite cu frăţească strângere de mână a regelui nostru iubit, va face să răsară pentru generaţiile viitoare, toate calităţile acestui neam de eroi. A mai vorbit de asemenea d. avocat ION DRAGHICI, preşedintele legionarilor, care a mulţumit suveranului pentru distincţia acordată. DISCURSUL REGELUI CAROL II Nu fără o adâncă emoţie mă voi gândi la acea zi de 8 iunie 1917, când primul contingent al voluntarilor din Ardeal şi Bucovina au depus jurământul de credinţă către Târga Românească pe colinele Iaşului. Erau zile grele în care mai mult de jumătate din Ţară era cotropită de duşmani, dar avântul şi credinţa neamului şi eroismul trupelor, ne-a condus la isbândă şi prin curagioasa voastră atitudine s’a ajuns la închegarea Neamului. Prin acest gest s’a arătat lumei întregi hotărîrea dârză a voastră şi a întregului neam românesc de a se elibera de sub jugul străin şi de a rămâne veşnic unit. Acest frumos simţământ de unire cât de mult aţi dori să-l văd şi azi! Mândri de ceea ce aţi făcut şi aşa cum aţi venit atunci cu sufletul deschis şi plin de avânt, aşa să rămâneţi şi pe viitor, cu sufletul înălţat şi plin de credinţă ! Să trăiţi camarazi! * Solemnitatea a luat apoi sfârşit la orele 12, când suveranul şi marele voevod au părăsit parcul Carol, ducându-se la palatul regal din calea Victoriei. REP. Şedinţa de la Ateneul Carol al II-lea Miercuri la ora 11 jum. dim. a avut loc o festivitate pentru sărbătorirea restauraţiei. După executarea Imnului Regal de către membrii Ateneului d. Ioan I. Eftimescu, preşedinte, deschizând festivitatea a rostit o cuvântare, relevând în special însemnătatea ce o are ziua de 8 Iunie in istoria poporului nostru. Intre altele d-sa citează şi pasagiile mai jos notate, rostite la 8 Iunie 1930 cu ocazia depunerei jurământului de către suveran. Termină făcând un călduros apel la toţi fiii acestei ţări, spre a se uni în gânduri şi simţiri în jurul tronului. Mai vorbesc: D. căpitan Aldea, inginer C. Ionescu, I. Dijmărescu, fost rile au fost date de corul patriarhiei sub conducerea maestrului CucU. DEFILAREA După terminarea serviciului religios întreaga asistenţă a trecut in pridvorul bisericii iar d. gen. ştefânesculAmza, ministrul apărării naţionale, urmat de d-nii generali Manu şi Papazoglu, a trecut în revistă compania de onoare cu muzică şi drapel din reg. de gardă Mihai Viteazu şi corpul foştilor voluntari ardeleni şi bucovineni. D. general Ştefânescu-Amza a rostit trupei câteva cuvinte, arătând importanţa zilei, după care a urmat defilarea.’ Solemnitatea a luat sfârşit la orele 10, magistrat, avocat Bălăcescu, Vladimir Bejinschi, industriaşi, Gr. Furtună, funcţionar, Gogu Marinescu, comerciant, Gh. Creţeanu, meseriaş şi Marin Radu, muncitor. D.căpitan Gh. Aldea propune asistenţa aprobă trimiterea unei telegrame de omagiu regelui, Stein, d. senator Iancu Finkelstein, etc. Comunitatea evreilor din Bucureşti a fost reprezentată prin d. dr. W. Filderman, preşedinte, I. L. Sternbach, Al. Solomon, Ad. Schwartz, W. Trauber, Oscar Alpem, avocat Saxone, etc. In numele diverselor societăți au luat parte d-nii I. Lauterman, M. Schiller, B. Hechter, Florian Goldenberg, M. Gutman, Aronovici Pietriş. Au mai asistat d. I. Weber si Albert Breier, din partea Templului Carol şi Napoleon- Arie şi M. Atlas din partea Comunităţii spaniole. In prezenţa întregului sfat rabinic, ed. şef rabin dr. I. Niemirower a rostit o rugăciune pentru tron şi ţară, după care a rostit o predică. D-sa pe tema unor versete din Psalmi, a amintit că un rege ceru" viaţă pentru dânsul, o cere pent binele patriei şi poporului său, c care viaţa sa se confundă. Carol a cerut o viaţă şi a obţinut independenţa ţării. Regele Ferdinand a cerut viaţă şi a obţinut întregirea ţării. Regele Carol al II-lea cere viaţă pentru consolidarea şi progresul ţâ- Tl1.O va Şti să învingă toate greutăţile, ca şi înaintaşii săi şi prin El vom avea izbânda. In inima lui găsesc acelaş loc, toţi cetăţenii fără deosebire de religie. După intonarea Imnului Regal şi după ce d. prim cantor Ruwinski a cantat caţiva Psalmi, serbarea a luat sfârşit in uralele mulţimii. La Predeal La Predeal sărbătorirea venirii regelui Carol II-lea s’a conexat cu jurământul recruţilor. La ora 9 dimineaţa, pe stadionul din lat. 4 V. M., in prezenţa d-lui g-ral Phleps, col. Bădescu, a tuturor autorităţilor civile şi militare, a elevilor tuturor şcoalelor precum şi a unui numeros public, preotul Const. Cercel oficiază un tedeum. In prezenţa preoţilor respectivi soldaţii depun jurământul de credinţă! Cel dintâi beste preotul Cercel care relevă du**.a importanţă a zilei de em. D. col. Grigoriu, comand. bat. 4 V. M. ţine un documentat discurs scoţând în evidenţă importanţa zilei de 8 iunie pentru ostaşii din bat. 4 V. M. In prezenţa ofiţerilor superiori, defilează soldaţii şi elevii şcoalelor. In sala „Casei ostăşeşti“ a urmat o frumoasă serbare ostăşească, organizată de d. căpitan Fănică Marinescu. Au stârnit admiraţie corurile, iar piesa „Dezertorul“ a fost jucată de nevii T. R. La ora 1 serbarea a luat sfârşit. De cazinoul ofiţeresc a avut loc o La Târgovişte TÂRGOVIŞTE. 9. — Aniversarea urcării pe tron a regelui a fost sărbătorită în oraşul nostru cu fastul cuvenit. Dimineaţa la ora 9 s-a oficiat la catedrala Curtea Domnească, un tedeum, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. O companie cu muzică şi drapel din reg. 22 inf. au dat onorurile. Seara a avut loc retragerea cu torţe. Ziua eroilor a fost sărbătorită în oraşul nostru cu o deosebită solemnitate. Dimineaţa la ora 10 s’a oficiat un serviciu religios la catedrala Curtea Domnească în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Apoi s’a oficiat im parastas la cimitirul eroilor dela Teiş. distingeţi această necesitate. In consecinţă, Majestatea Voastră aţi luat hotărîrea: „să vedem: „Poporul să se pronunţe“. După cum va şti ţara prin reprezentanţii săi liberi aleşi să-şi dreagă soarta, după cum va şti să-i aleagă pe aceşti reprezentanţi cu o înţeleaptă prevedere, astfel se va înfăptui conducerea ei, conform intenţiunilor generoase ale Majestăţii Voastre în conformitate cu formele constituţionale. Nimeni în ţară nici în străinătate nu va putea tăgădui că Majestatea Voastră aţi voit binele poporului şi că cetăţenii vor avea să îşi reproşeze sieşi dacă lucrurile nu vor lua acea desvoltare pe care Majestatea Voastră o doriţi. Putem avea însă încrederea deplină că grupându-ne cu toţii în Domnule preşedinte, Din tot sufletul vă mulţumesc d-voastră şi colegilor d-voastră pentru aceste frumoase şi simţite cuvinte. Este adevărat că trecem prin zile excepţional de grele. Trecem prin zile în care, atât acei care stau la cârmă cât şi acei care sunt cârmuiţi, au nevoe de răbdare şi de încredere. Eu am o desăvârşită încredere în steaua acestui popor şi a acestuiui Tronului cu întregul devotament şi împlinindu-ne în acelaş timp cu toţii datoria faţă de popor, Majestatea Voastră va putea în împrejurările acestea grele să asigure viitorul şi fericirea acestei ţări, spre întărirea naţiuni, spre întărirea simţimintelor de adevărată dragoste între naţiune şi Dinastie şi spre gloria neperitoare a Maiestăţii Voastre, întrecând în glorie chiar pe cei doi mari predecesori ai Majestăţii Voastre. Să trăiţi Majestate mulţi ani, Dumnezeu să vă dea puterea să conduceţi destinele ţării, iar noi cu toţii aşteptăm ordinele Majestăţii Voastre, ca să ne dăm aportul, în munca colectvă pe care trebue s-o îndeplinim astăzi faţă de ţară, tei ţări şi precum am ştiut, ca in zile de mari restrişti să trecem peste greutăţi şi să le biruim, tot astfel sunt sigur că prin ajutorulvoastre şi al tuturor oamenilor de bine din această ţară, vom şti şi astăzi să învingem greutăţile şi să ducem ţara acolo unde trebue. Aş dori ca din sufletul Meu să pot să iradiez întregului popor această neîndoelnică credinţă că, aşa va fi şi că bine va fi pentru ţara noastră. Solemnitatea din parcul Carol Decorarea fişier voluntari ardeleni şi bucovineni.-Cuvântarea ministrului armatei.-Răspunsul regelui şi romano.. Cum a fost sărbătorită suta eroilor Răspunsul regelui Caro! ■ ' Regele iartreţimaradu-se cu un bătrin legionar pe care l-a decorat Dejunul de la Pali . Regal In ziua de 8 iunie a avut loc un dejun la palatul regal la care au luat parte: regele Carol şi voevodul Mihai, apoi d-nii Al. Vaida-Voevod, mareşal Prezan, G. G. Mironescu, general Ştefănescu-Amza, Emil Haţiegan, Pan Halippa, Voicu Niţecu, Virgil Potârcă, I. Gr. Perieţeanu, I. Lugojanu. De la Curte: d-nii general adj. Ballif, adtorul domeniilor coroanei, baron I. V. Stârcea, marele maestru de ceremonii, Anton Mocsonyi, marele maestru de vânătoare, general Ilasievici, mareşalul Curţii, colonel N. Drossu, prefectul palatului, col. adj. N. Condeiescu, adjutant, Al. Stan, directorul domeniilor coroanei, dr. I. Mamulea, medicul curţii, colonel Sturdza, comandantul gărzei regale, colonel Grigorescu Er. Traian, adjutant, C. Dimitrescu, secretar particular al regelui, colonel Manolescu Al., adjutant regal; E. Buhman directorul secretariatului pârtiei, N. Pavelescu, directorul trenurilor regale; E. Bianu, sub-director general stg. Statului; dr. Krainik, dentistul curţii regale; lt. colonel E. Pălăngeanu, directorul of. naţional ed. fizică; lt. col. Râmniceanu, ofeţer de ordonanţă al regelui, cpt. comandor P. Fundăţeanu adjutant regal; Florian Marinescu, administratorul casei regelui; lt. colonel Octav Ullea, directorul cancelariei mareşalatului; lt. col. ret. dr. Panu Al., veterinarul reşedinţelor regale; Ioan Rădulescu, directorul casieriei şi contabilităţii casei regelui; maior Mănoiu, bibliotecar-ajutor al casei regale; căpitan Pandelescu, ofiţer de ordonanţă; med. cap. Paul Gotcu, medicul curţii regale. Ofiţeri invitaţi d-nii col. Gabriel Marinescu, col. c. Sănătescu, col Paul Teodorescu, col. şteflea, lt. col Al. Oraşanu şi căpitan N. Oprş. Discursul primului ministru La şampanie, d. Al. Vaida Voevod, preşedintele consiliului de miniştri, a rostit următorul discurs: MAJESTATE! A fost un timp, par’că ar fi fost de mult de tot, când ţara se sbuciuma în nesiguranţa zilei de mâine. Această naţie, ca şi cârdul de pasări când se apropie primăvara, era sguduită de sentimentul unui dor, pentru că, de când aţi fost copil şi prinţ moştenitor, în sufletul acestui neam vibra credinţa că Majestatea Voastră sunteţi menit de soartă să deveniţi împăratul tuturor românilor; iar în inima Majestăţii Voastre, acolo departe, în mijlocul unei ţări cu mari tradiţii de civilizaţie şi cultură, ardea fosul sacru al dorului de ţară şi al împlinirei datoriei, voinţa de a birui piedicile şi de a vă împlini misiunea, pe care pronia divină va impus-o faţă de acest neam şi această ţară. Precum forţa misterioasă, magnetică, atrage două corpuri, tot astfel puterea aceasta sufletească, vibrând, s’au întrunit undele de dor reciproc şi bunul Dumnezeu va adus pe Majestatea Voastră în sânul poporului care v’a iubit, care vă iubeşte şi care aşteaptă ca, în frunte cu Majestatea Voastră, conducându-l, să poată să găsească limanul fericirei. Doi mari antecesori ai Majestăţii Voastre în vremuri grele au împlinit o menire mare, căci nu mai mic era haosul internaţional, iar aci în ţară, dincolo de munţi, în Basarabia, în Bucovina, în toate părţile locuite de români, stăpâneau încă concepţiunile medievale, când regele Carol I s’a hotărît a face dintr’un popor nenorocit un popor care să-şi împlinească rosturile în mijlocul celorlalte neamuri. Iar marelui părinte al Majestăţii Voastre, fericitului rege Ferdinand I, dat i-a fost să îndeplinească ceea ce nimeni din generaţia Lui nu ar fi sperat să vadă cu ochii, să împlinească visul acestui neam, să vadă uniţi pe toţi românii în România Mare. Oricât de mari au fost însă înfăptuirile îndeplinite de acest neam sub conducerea acestor doui glorioşi Regi, soarta V’a impus Majestăţii Voastre îndatoriri şi mai grele — precum tuturor popoarelor şi tuturor conducătorilor de Stat — pentru că în haosul ce stăpâneşte astăzi în lume şi în mijlocul vârtejului economic, naţiunea română aşteaptă ca nava Statului să fie condusă spre limanul mântuirei din miile de necazuri cari o bântue, cu mână sigură şi dibace de pilot. Naţia ştie că Majestăţii Voastre este hărăzit darul de a putea satisface această menire, pentru că în Majestatea Voastră sunt întrunite acele calităţi mari de Monarh — intelect, prevedere şi pricepere genială — ca punându-Vă în frunte să diriguiţi viaţa de Stat spre progres şi fericire. Neamul românesc este un neam de simţiminte ordonate, aşteaptă să fie condus, iubeşte rânduiala, este contrar destrăbălării şi răsvrătirei. Dacă se observă câteodată şi la noi manifestându-se simptomele trecătoare provocate de diferitele doctrine cari bântuie astăzi omenirea, totuşi dacă există astăzi o naţiune în lume care să ştie să-şi înfrâneze patimele şi să se încadreze între popoarele de ordine spre binele şi fericirea ţării sale, aceea este naţiunea română. In aceste vremuri grele nu i se impune numai regelui sarcina ca să-şi facă datoria, ci fiecare cetăţean până la cel din urmă este dator ca să participe la lupta de regenerare a Statului, jertfind din averea sa, din energia sa şi din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obştesc. Majestatea Voastră aţi dovedit cât de limpede IN STRĂINĂTATE La Paris PARIS, 9 (Rador). — Cu ocazia aniversării urcării pe tron a M. S. Regelui Carol, la biserica română din Paris s’a celebrat ori un Te-Deum la care a asistat d. Cesianu, ministrul României la Paris, întreg personalul legaţiei române precum şi membrii coloniei române. La Belgrad BELGRAD, 9 (Rador). — Cu ocazia suttei pe tron a M. S. Regelui Carol II-lea, a avut loc la legaţia română o mare recepţie. D. ministru Gurănescu, înconjurat de întreg personalul legaţiei, a primit felicitările guvernului iugoslav, ale corpului diplomatic, autorităţilor civile şi militare, amicilor României, reprezentanţilor presei şi diferitelor asociaţiei culturale, filantropice, etc. Curtea regală iugoslavă a fost reprezentată prin d. Ieftici, ministrul palatului, generalul Jecimenici, prim adjutant regal, generalul Dimitrievici, mareşalul Curţii, Kristiei şi Misiei de la mareşalatul Curţii. Corpul diplomatic a fost reprezentat prin nunţiul Pelegrinetti, ministrul Franţei d. Naggiar, miniştrii Cehoslovaciei, Poloniei, Spaniei, Danemarcei, Argentinei şi Bulgariei, consulul Braziliei, etc., însoţiţi de personalul diplomatic respectiv. Ministerul de externe a fost reprezentat prin ministrul adjunct Fotici, toţi directorii şi şefii de serviciu, etc! Armata a fost reprezentată prin ministrul de război, şeful marelui stat major, generalul Derek, ataşaţii militari aliaţi, noul ataşat militar iugoslav la Bucureşti, colonelul Staici. Deasemeni au participat la recepţie d-nii Ceda Mihailovici, fost ministru, amiralul de rezervă Piltza, preşedintele Rotary Clubului, fostul ministru adjunct la externe a Pavlovici, reprezentantul finanţeil numeroase alte personalităţi mar-| cant, etc. S’a servit şampanie şi s’a toastatl pentru M. S. Regele Carol şi pros- peritatea României. Registrul des-| chis a fost acoperit cu numeroasei semnături. 1 Citiţi continuarea in pag. Ziua Eroilor în Capitală] La mormântul eroului necunoscut.-Cuvântarea d-lui ministru Lugojanu.Procesiuni la cimitire Ziua eroilor a fost serbată ori in Capitală, cu ceremonialul obişnuit. Solemnitatea principală a avut loc în parcul Carol, la mormântul eroului necunoscut, iar la toate cimitirele unde simt înmormântaţi eroi s’au făcut procesiuni. La solemnitatea din parcul Carol au luat parte delegaţiuni de invalizi, ofiţeri de rezervă, veterani, surori de caritate, voluntarii ardeleni şi bucovineni, cohorta de cercetaşi „Bucur“ şi membrii soc. „Virtutea militară“. Pe aleea din faţa muzeului militar se aflau înşiruite trupe din garnizoană cu muzică şi drapel. ASISTENŢA Se aflau prezenţi d-nii miniştri general Ştefănescu-Amza şi I. Lugojanu, patriarhul dr. Miron Cristea, general Moşoiu, fost ministru, col. Manolescu, adjutant regal, col. J. Braun, ataşatul militar polon, col. V. V. Klobucar, ataşatul militar iugoslav, membrii misiunii polone, etc. Apoi d-nii generali Samsonovici, Olteanu, Manu, Papazoglu, Partenie, D. Popescu, Grigorescu, Lăzărescu, Ţenescu, Uică, Gelu Petrescu, Paplica, Constandache, Dona, Heinrich, Rizeanu, etc. Serviciul religios a fost oficiat de arhiereul Platon Ciosu, vicarul Patriarhiei, înconjurat de un sobor de preoţi. DISCURSUL D-LUI MINISTRU LUGOJANU După oficierea serviciului divin, d. ministru I. LUGOJANU a rostit următorul discurs : După războiul cel mare, care a ruinat împărăţii vechi şi a creiat hotare noui pe harta însângerată a Europei, acelaş gând mişcător a răsărit, în acelaş timp, în toate ţările cari au cunoscut furia ucigătoare a celei mai teribile încleştări de forţe duşmane din istorie. Toţi părinţii cari şi-au pierdut copiii, toţi orfanii cari nu şi-au regăsit părinţii, toţi aceia cari n’au putut afla în nici un cimitir, o cruce cu numele iubit al celui dispărut, şi-au concentrat toată iubirea lor asupra eroului necunoscut, pe care pietatea naţională l-a ales între miile de soldaţi anonimi, ca să simbolizeze pentru totdeauna cultul amintirii. De aceia mâini necunoscute, înfloresc mereu lespedea sub care zace ostaşul necunoscut, menit să aibă marea cinste de a reprezenta durerea şi mândria naţională, a supremului sacrificiu pentru ţară. De aceea, mame care şi-au căutat zadarnic copiii morţi pe câmpul de onoare, işi îndreaptă spre el gândirile. Cine ştie, poate că e dânsul, poate că e copilul meu. De aceea foştii camarazi de luptă îşi pleacă cu emoţie fruntea, spre piatra funerară, zicându-şi că poate au fost tovarăşi de tranşee şi că au împărţit necazurile şi primejdiile cu acela pe care îl glorifică astăzi naţiunea întreagă. Dar, dacă pentru atâţia dintre noi, cultul ostaşului necunoscut este un prilej de a evoca atâtea scumpe amintiri, pentru cei mai tineri care nu au cunoscut nici suferinţele, nici primejdiile, nici eroismul războiului, dar care prin jertfele fără număr ale acestuia, trăesc într’o ţară mai mare, mormântul acesta simplu, trebue să fie cel mai înălţător dintre exemple şi cea mai înaltă lecţie de umanitate şi de patriotism. Faceţi la rândul vostru o Românie fericită. Noi am sângerat prea mult ca să nu avem dreptul de a cere de la recunoştinţa voastră să continuaţi odată cu nevoile şi necazurile voastre, gândurile şi speranţele noastre de mai bine. Soldat necunoscut, mulţi dintre noi ţi-am auzit glasul şi suntem în stare să-ţi înţelegem îndemnul. In timpul războiului pentru întregirea neamului, fie că înaintam pe drumurile luminoase ale biruinţii, fie că frământam cu picioare obosite, noroiul drumurilor întunecate ale retragerii, în sufletul nostru trăia nestinsă credinţa în victoria finală. Oricât de grele ar fi ceasurile, oricât de triste ar fi vremurile, credem cu o adâncă pietate că marele tău sacrificiu nu va fi fost fără folos; că tovarăşii şi urmaşii tăi îţi vor înţelege şi urma exemplul; credem că peste vălmăşagul patimilor mărunte ale fiecărei zile, din mijlocul acestui popor înţelept, harnic şi viteaz se vor ridica mereu oamenii istoriei, care în vremuri grele, să ducă ţara la limanul mântuirii, credem că, strâns unită în jurul regelui ei, ţara va înscrie pagini din ce în ce mai strălucite, în cartea destinelor sale, credem cu o credinţă nebiruită în România unită pentru totdeauna, pentru care suntem hotărâţi să facem mereu sacrificiul fiecărui ceas al nostru şi oricând ca tine, jertfa cea de pe ura întreaga asistenţă a păstrat moment de reculegere, după misiunea polonă a depus o coroă de flori pe mormântul eroului cunoscut. întreaga asistenţă, sed şi trupele au defilat apoi în jir mormântului aruncând flori. Solemnitatea a luat sfârşit cele 12 a. m. # S’au făcut de asemenea ser religioase şi procesiuni la cimitir Central, Bellu, Pro-Patria, Belivil, Iancu Nou, Isvorul nou, Penirea, Reînvierea, f. Vineri, catolic, Bellu evanghelie, Spat Ghencea (musulman), Crângaşi armenesc. LA CIMITIRUL FILANTROI La cimitirul Filantropia, a loc un serviciu divin pentru eflberarea evreilor căzuţi în rău asistat: d. general Cerchez| partea ministerului armatei, colonel Cezar Prahoveanu, Mustaţă, cap. Dumitriu Constal locot. Ionescu Ion, I. Oculeanu, alt. Enache și Antonescu, un de al soc. Cultul Eroilor, d. senati Finkelstein, d-nii I. Friedman Weissberg consilieri comunalitatea Sacră a fost reprezentată președinte I. L. Sternbach, Camiel, L. Garfunkel, N. Slocl Breier, etc. Comunitatea evreilor București a fost reprezentată d. avocat Saxone, Sigmund Gol B. Bercovici, Sigmund Birman. A luat cuvântul d. şef rabil Niemirower, care a spus că ziua lor e a tuturora, fără deosebit religie şi credinţă, e ziua viei tuturor acelora, comandanţi mare şi simpli soldaţi, care jertfit pentru ţară. D-nii rabini dr. Alperin Beck oficiază o rugăciune pe sufletul celor morţi, după car cuvântul d. general Cerchez, spune că aduce un salut fraţesc momiei eroilor căzuţi pe câmpi luptă, pentru glia strămoşească un devotament demn de trăi pace între toţi fiii ţării. S’au dat onorurile militare, care pioasa solemnitate a luat sit. La Roma ROMA, 9 (Rador). — La biserica Sf. Salvator s’a celebrat eri dimineaţă o ceremonie religioasă cu o-caziunea aniversării suitei pe tron a M. S. Regelui Carol. La slujbă au asistat d-nii Zăne-Iseu şi Petrescu-Comnen, ataşatul militar al României precum şi mem-tbrii coloniei române. Monsegniorul Iuga a rostit o fru- moasă cuvântare ocazională. La Viena VIENA S tRador). — Cu prileji zilei eroilor a avut loc la, Viena slujbă reniegioasă la cimitirul cel trai, unde legaţia română a dept flori pe mormântul soldaţilor români căzuţi în timpul războiului. Au asistat la această ceremonie taşatul militar francez şi personalul legaţiei in frunte cu d. Bossy, insărcinatul cu afaceri al Românie i VIENA, 9. (Rador). — La capea română din Viena s’a oficiat un Tedeum, pentru sărbătorirea inversării urcării pe tron a M. Regelui Carol. La slujba religioasă a asistat întreg personalul legaţiei române, frunte cu d. Bossy, însărcinatul afaceri al României, numeroşi membri ai coloniei române, însărcinaţi cu afaceri al Franţei, precum şi numeroase personalităţi din corpul plomatic.