Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)
1932-06-11 / nr. 9143 (nr. 9144)
Anul 2S No. 9143 Sâmbătă 11 Iunie 1932 8 pagini mii Conica pietrei de pediuki Fondată în 1904 de CONST. MILLEI 3 Lefi| București, Str. Const. Miile 7-11 (Sărindar) | TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-83! Direcția: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-10bo uri. Joi s’a complectat guvernul. Nouii miniştri, d-nii: D. Gusti şi D. R. loaniţescu, au depus jurământul la ora 10 dim. în faţa regelui şi în prezenţa d-lui dr. Vaida-Voevod preşedintele consiliului. Iată lista întreagă a noului guvern: D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele consiliului, ministru de interne şi ad-interim la externe. D. G. G. Mironescu, ministru de finanţe. D. General Amza-Ştefănescu, D. DIM. GUŞTI ministrul apărărei naţionale D. Voicu Niţescu, ministrul agriculturei şi domeniilor. D. I. Lugoşanu, ministrul industriei şi comerţului. D. D. R. loaniţescu, ministrul muncei, sănătăţei şi ocrotiri*::’ âadafe. ' ' D. I. Gr. Perieţeanu, ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor. D. D. Gusti, ministrul In D. D. R. IOANIŢESCU strucţiunii publice, cultelor şi artelor. D-nii Emil Haţiegan şi P. Halippa, miniştri fără portofolii. Subsecretarii de stat: D. V. V. Tilea la preşidenţia consiliului şi presă. D. Rudolf Brandsch, mino rităţile. D-nii Armand Călinescu şi Ioan Pop la ministerul de interne. D. Grigore Gafencu, la ministerul de externe. D. Gh. Crişan, la ministerul de finanţe. D. dr. I. Coltor, la ministerul muncii, sănătăţei şi ocrotirilor sociale. D-nii M. Ghelmegeanu şi Al. Şerban la ministerul agriculturei şi domeniilor. După cum se vede, compoziţia guvernului a suferit de Marţi până ori o mică modifi-D. prof. D. Gusti, noul ministru al Instrucţiei, este decan al facultăţii de litere, preşedinte al Institutului Social Român, preşedinte al soc. de Radiofonie, membru al Academiei Române, etc. D-sa a stat până acum departe de luptele politice, activând in mod strălucit pe ogorul culturei. D. M. Ghelmegeanu s’a remarcat in opoziţie, ca unul din elementele cele mai active ale partidului naţional-ţărănesc. ★ D. Gr. Gafencu, fost secretar general al ministerului de externe, director al ziarului „Argus”, s-a afirmat foarte mult în trecuta guvernare. D. Mihail Şerban, născut în 1887 la Seghedin, şi-a făcut studiile la Viena, Halle şi Geneva, obţinând diploma de inginer agronom, licenţiat in ştiinţele comerciale şi industriale şi doctoratul în drept. In 1918, a fost consilier economic al delegaţiei române la Conferinţa de pace din Paris. Intorcându-se în ţară, a fost numit rector al Academiei agricole din Ardeal. Astăzi, la ora 11 dim. va avea loc primul consiliu de miniştri al noului guvern, sub preşidenţia d-lui dr. Al. Vaida- Voevod. In acest consiliu se va hotărî să se solicite suveranului dizolvarea Parlamentului şi convocarea corpului electoral pentru efectuarea de alegeri. Este probabil că aceste alegeri vor începe la 17 Iulie a. c. Parlamentul nou urmează a fi convocat în sesiune extraordinară de validări, In primele zile ale lunei August a. c. Presa elveţiană şi noul guvern BERNA, 9 (Rador). — Presa elveţiană publică ştiri cu privire la formaţiunea noului guvern român. Ziarele relevă încrederea excepţională de care se bucură în ţară şi străinătate noul prim ministru, d. Vaida Voevod, precum şi merituoasa sa activitate politică din trecut. Presa berlineză despre d. Vaida-Voevod BERLIN, 9 (Rador). — „Berliner Boersen Zeitung“ publică astăzi sub titlul „Vaida Boevod, un caracter şi o personalitate politică", un lung articol semnat de d. Lutz Korodi. . Autorul articolului descrie în culori vii înaltele calităţi ale caracterare: d. I. Gr. Perieţeanu, care era numit ministru al instrucţiei, a fost trecut la lucrări publice şi comunicaţii iar d. prof. Petre Andrei, care fusese numit subsecretar de stat la instrucţia publică, a refuzat să primească această demnitate. Ministerul de externe nu va complectat, ci va fi condus de d. dr. Vaida preşedintele consiliului şi ministru de in terne. D. M. Şerban a fost deputat in parlamentul din 1928 şi senator in parlamentul actual. „ ★ D D. R. loaniţescu, născut in Bucureşti, la 1885 şi-a făcut studiile în Capitală, unde şi-a luat doctoratul in drept. De la 1913, este profesor de legislaţia muncii la Academia comercială din Bucureşti. S’a ales in mod constant in parlament sub regimul sufragiului universal, fiind până acum pentru a şaptea oară deputat. C. D. R. loaniţescu s’a ocupat de toate problemele in legătură cu agricultura. D. Virgil Potârca, ministrul Justiţiei, a fost, în trecuta guvernare naţional-ţărănistă, subsecretar de stat la Domenii, când s’a afirmat ca un bun cunoscător al problemelor şi legiuirilor agrare. D. I. G. Perieţeanu, noul ministru al comunicaţiilor este un fruntaş al baroului din Capitală şi membru marcant al partidului naţional-ţărănesc. A fost vicepreşedinte al Camerei, sub trecutul regim naţional-ţăranului d-lui Vaida Voevod, marea sa personalitate politică, arătând că după eşuarea misiunei d-lui Titulescu, regele nu putea alege mai fericit. Ziarul subliniază că sub auspiciile actualului prim ministru, libertatea alegerilor este pe deplin asigurată. Voci din presa iugoslavă BELGRAD, 9 (Rador). — Presa iugoslavă a luat o parte extrem de călduroasă la serbarea aniversării urcării pe tron a regelui Carol II. Nu numai unanimitatea ziarelor din Belgrad, dar şi ziarele din Zagreb, Split, Skoplje, au publicat articole entuziaste subliniind însemnătatea zilei de 8 Iunie în istoria României. LONDRA, 9 (Rador). — Presa din Londra se ocupă cu de-LONDRA 8. (Rador). — Sub preşidenţia d-lui MacDonald s’a ţinut azi la Londra un consiliu extraordinar de miniştri, consacrat examinării situaţiei internaţionale. In cercuile autorizate se declară că pe baza constatărilor de până acum, guvernul britanic ar înclina să renunţe la iniţiativa convocării linei conferinţe economice mondiale. In privinţa datoriilor de război şi a reparaţiunilor, d. MacDonald ar fi preconizat adoptarea unei atitudini energice la Lausanne. D. MacDonald va pleca Sâmbătă, seara la Paris, insotit de sir John Simon, ministrul Afacerilor străine, pentru a avea o întrevedere cu d. Herriot, şeful guvernului francez. De aci îşi va continua călătoria la Geneva şi Lausanne. DELEGAŢIA GERMANA BERLIN, 8. (Rador). — Delegaţia PARIS, 9. (Rador). — Apropiata vizită a d-lor MacDonald şi Simon la Paris este comentată cu mult interes de toate ziarele. „Petit Parisien”, anunţând această întrevedere, scrie că convorbirile vor fi foarte folositoare mai ales pentru a aplana divergenţele care există între Londra şi Paris I, chestiunea ajutorului de dat ţărilor din Europa centrală şi sud-orientală. „Petit Parisien” adaugă că Franţa este din ce în ce mai convinsă că numai un plan de ansamblu poate împiedica catastrofa ce ameninţă ţările dunărene şi balcanice Franţa ar fi dispusă chiar, ţinând seama de situaţia Greciei şi Bulga- riei, să extindă în favoarea acestor ţări planul Tardieu. Aceasta ar însemna asocierea la un plan de salvare generală, care ar ţine seama de factorul economic cum şi de factorul financiar. „Le Matin” anunţă că d-nii Herriot şi Germain Martin, ministrul Finaţelor, au avut eri o conferinţă asupra aceluiaş subiect. Ei au hotărât să nu se oprească la nici o soluţie mai înainte de a cunoaşte intenţiile guvernului britanic.Se ştie, — adaugă „Le Matin”, — că guvernul britanic nu este dispus să participe la constituirea unui fond comun, care ar ajuta la refacerea economică a ţărilor lovite de criză, în timp ce Franţa crede că trebuesc luate măsuri de ansamblu, potrivite să aducă o îmbunătăţire durabilă şi nu măsuri provizorii cari ar risca in scurtă vreme să se dovedească insuficiente sau inutile, aşa cum s’a întâmplat cu măsurile precedente. AMERICA NU PARTICIPA WASHINGTON, 9 (Băilor). Presa anunţă că d. Stimson ar fi declarat ambasadorului Marei Britanii că Statele Unite se opun la anularea reparaţiilor datorite de diferitele state europene. D. Stimson a confirmat în mod oficial că guvernul american nu ar participa la nici o conferinţă care ar avea de obiect anularea datoriilor de război. Cercetarea situaţiei financiare a statelor centrale GENEVA, 9. (Rador). — Comitetul însărcinat de către Societatea Naţiunilor cu examinarea situaţiei financiare a ţărilor din Europa cenmentului, exprimându-şi speranţa, că pe bazele acestei declaraţii se vor putea obţine rezultate favorabile la conferinţa din Lausanne. Ziarul „Times“ scrie, că dacă fiecare dintre participanţii la conferinţă va da dovadă de sport de conciliaţiune şi de bunăvoinţă, luând fiecare o parte de sacrificiu asupra sa, se va putea obţine o soluţiune, care să ajute la refacerea economiei mondiale. „News Chronicle“ scrie că marea însemnătate a declaraţiilor d-lui Herriot constă în faptul că ele lasă deschise toate porţile. Ele reprezintă o ofertă sinceră de a discuta îifcr’un spirit de împăciuire. Declaraţiile primului ministru francez nu închid calea nici unei iniţiative. DELEGAŢIA ENGLEZA LONDRA, 9. (Rador). — In afară de d-nii MacDonald şi Neville Chamberlain vor mai face parte din delegaţia britanică la conferinţa din Lausanne şi d-nii Walter Runciman, ministrul comerţului şi Hergermană la conferinţa din Lausanne va fi compusă din cancelarul von Papen şi din miniştrii von Neurath, Schwerin şi Warmbold. TELEGRAMA LUI SIR SIMON PARIS, 9. (Rador). — D. MacDonald, primul ministru şi sir John Simon, ministrul de Externe al Marei Britanii, vor sosi la Paris Sâmbătă seara. Ei vor pleca la Geneva în cursul zilei de Luni. Sir John Simon a adresat d-lui Herriot, şeful guvernului francez, telegramă în care declară: „Primul niu ministira şi cu Imunii au, luat cu plăcere cunoştinţă de declaraţia făcută de guvernul francez în Cameră. Suntem convinşi că schimbul de vederi ce-l vom avea la Paris va ajuta simţitor la pregătirea unei soluţii satisfăcătoare a problemelor care vor fi examinate la Geneva şi la Lausanne, orală şi orientală, va relua peste câteva zile lucrările începute la Paris. Comitetul va examina răspunsul guvernelor interesate, la comunicarea care le-a fost adresată după terminarea primelor lucrări la Paris. Ajutorarea financiară a Austriei GENEVA, 9 (Rador). — ComiGENEVA, 9 (Rador). — Din cercurile delegaţiei franceze la conferinţa dezarmării se declară că la Geneva s’a primit contra-proectul delegaţiei britanice asupra propunerii franceze relativă la punerea la dispoziţia Societăţii Naţiunilor a armelor celor mai ofensive, precum şi asupra internaţionalizării aviaţiei. ItI GENEVA, 9 (Rador). — Din cauza totul financiar al Societăţii Naţiunilor, a ţinut azi o scurtă şedinţă ocupându-se de chestiunea ajutorării financiare a Austriei. Nu s’a putut lua nici o hotărîre, deoarece experţii francezi şi italieni nu au primit încă instrucţiunile necesare dela guvernele lor. In sânul acestui comitet, sunt două opinii asupra modului cum WASHINGTON, 9 (Rador). — Mai multe mii de foşti luptători au venit la Washington pentru a cere să li se plătească primele acordate lor pentru participarea la războiul cel mare. Prezenţa în mare număr a foştilor luptători la Washington, a alarmat pe şeful poliţiei, care a cerut cu insistenţă foştilor luptători să se înapoieze la căminurile lor. Se dificultăţilor întâmpinate cu ocazia lucrărilor pentru definirea efectivelor, comitetul însărcinat de conferinţa dezarmării cu chestiunea efectivelor şi-a suspendat lucrările pe timp de 7 zile, aşteptând răspunsul la adresa pe care a trimis-o d-lui Henderson, preşedintele conferinţei şi prin care comitetul cere noui directive. Austria trebuie să se ajutată. Prima declară că Austria are nevoie de un ajutor de 9 milioane de dollari, iar a doua că ea are nevoie de un împrumut de 25 milioane de dollari. Această chestiune a făcut obiectul şi al discuţiunilor avute în consiliul de miniştri francez, ţinut la Paris sub preşedinţia d-lui Herriot. Iul poliţiei a oferit foştilor luptători transportul gratuit până în localităţile de origină. Criza provocată de sosirea foştilor luptători la Washington, ameninţă să se agraveze, deoarece nu sunt fonduri disponibile pentru întreţinerea şi hrana foştilor luptători. Trupele din garnizoana locală au fost consemnate pentru a interveni in cazul unor eventuale dezordini. berlineze numai Schoess poats .... , i ceze. E probabil că nebunul criminal se mai află încă in Berlin. CUPRINSUL SCRISORII Scrisoarea adresată de Ludwig Schoess ambasadorului francez, e numai in parte lizibilă. Ea sună: „Vă transmit odată cu aceasta mâinile cunoscutei criminale și escroace Johanna Luise v. Schoess, stabilită în Cutin; de asemenea câteva din obiectele predate acolo de acea care s’a omorît singură acolo“. (Aci scrisul devine neciteţ). Apoi scrisoarea mai spune: ....Averea mea mi-e confiscată“ (neciteţ). Abia fraza finală devine iar lizibilă şi spune „Rog pe d-nul ambasador să acorde d-lui Ludwig v. Schoess, care sunt eu insu’mi, paşifiori şi acte, şi să mi le transmită imediat ca să pot pleca in Franţa. Ludwig v. Schoss. Matricidul a declarat portarului ambasadei, că va veni a doua zi să ia răspunsul. AGITAŢIE IN BERLIN Când poliţia a aflat despre incident, a crezut mai întâi că e vorba de o provocare politică. Se credea într’o farsă de prost gust a vreunui student şi se bănuia în primul moment că mâinile provin dela fstitutul anatomic. Lucrurile s’au lămurit însă relativ curând. Pe când poliţia era încă ocupată cu examinarea lugubrului pachet in localul ambasadei, sosi ştirea politiei din Lübeck despre asasinarea d-nei v. Schoss şi despre circumstanţele însoţitoare ale acestei. CRIMA FUSESE COMISA CU TREI ZILE ÎNAINTE BERLIN. — Până acum nu se ştie la Berlin decât că asasinatul asupra d-nei v. Schoss a fost făptuit încă in ziua de 3 Iunie dar a fost descoperit abia în ziua de 6 Iunie. Asasinul a ciopârţit complect cadavrul mamei sale, despărţind capul de trunchiu şi tăindu-i mâinile şi picioarele. Poliţia a întreprins întinse cercetări pentru găsirea nebunului criminal. Ceea ce l-a determinat pe acesta să predea mânile mamei sale asasinate ambasadorului francez din Berlin, este încă totalmente învăluit în intunerec. VREA SA RENUNŢE LA DATORIILE DE RĂZBOI Complectarea cabinetului din consiliu de miniştri« pentru dizolvarea Parlamentului Cine sunt nouii miniştri nişte OtinisHini da miniştri de azi Dizolvarea Parlamentului vernul Herriot în faţa Mariabert Samuel, ministrul de interne. Un consiliu de miniştri extraordinar la Londra Demonstraţia foştilor luptători americani la Washington şi cer să li se plătească primele de participare la război Panică la ambasada franceză din Berlin lin nebun predă un pachet conţinând mâinile tăiate ale mamei sale BERLIN — Ambasada franceză delângă Luebedk. După părerea aci a trecut. Luni inainte de amiază,— priv.tr. Marasvaim?. Pe la orele 11, un tânăr s’a prezintat la portarul ambasadei, căruia i-a predat un pachet şi o scrisoare, cu următoarele cuvinte: „Aş vrea să transmit acestea d-lui ambasador“. Portarul duse pachetul la secretariatul ambasadei, unde fu deschis El conţinea: Învelite în hârtie de Împachetat două mâini de fmeie, tăiate cu toporul. Funcţionarii ambasadei au coborât repede In stradă spre a pune mâna pe aducătorul pachetului. Acesta Insă dispăruse între timp. Ambasada a Înştiinţat poliţia din Berlin, care, crezând că e vorba de vreun atentat politic, a trimis imediat numeroşi agenţi poliţieneşti la localul ambasadei. Intre acestea a sosit la Berlin o telegramă din Luebek, prin care se anunţă că muncitorul agricol Ludwig Schoess, în vârstă de 24 ani, a asasinat în localitatea Cutin pe mama sa, văduva, în vârstă de 60 de ani, a asistentului guvernamental Schoess, i-a tăiat mâinile şi picioarele şi s-ar fi îndreptat apoi spre Berlin. Tânărul e un bolnav suferind de alienaţie mintală, care a fost Internat multă vreme în sanatoriul de alienaţi Strecknitz de ■■ — —— I ——— America nu participă la conferinţa din Lausanne --------------------------------aSBHBHHBaWBS——----------------------------------Statele Unite împotriva anulării datoriilor de război.Anglia cere să se ia hotărâri energice MacDonald şi Sir Simon la Paris Dificultăţile dezarmării Răspunsul Angliei la propunerea franceză poliţiei fi acela A regell Carol l|» Membrii guvernuului cu patriarhul ffl D. MACDONALD claraţiile făcute de către guZillA SPORTURILOR LA O. N. E. F. : Regele, voievodul Mihai, primul ministru tt. Vaida, mareşalul palatului, d. gen. Ilasievici și colonel Rădulescu D. Marincovici decorat de regele Carol BELGRAD, 9 (Rador). — D. Gurănescu, ministrul României la Belgrad, a remis ori din partea suveranului României, d-lui Marincovici, președintele consiliului, insignele ordinului ,JServiciul credincios“ în gradul defilare Cruce?", iar d-lui Radivojevici, ministrul comunicapilor, Marea cruce a ordinului „Coroana României", conferit cu prilejul aniversării urcării sale pe tron.