Dimineaţa, iunie 1932 (Anul 28, nr. 9134-9161)

1932-06-11 / nr. 9143 (nr. 9144)

Anul 2S No. 9143 Sâmbătă 11 Iunie 1932 8 pagini m­ii Conica pietrei de pediuki Fondată în 1904 de CONST. MILLEI 3 Lefi| București, Str. Const. Miile 7-11 (Sărindar) | TELEFON: Centrala: 3-2470. Străinătatea: 3-83! Direcția: 3-2474. Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-10bo­ uri. Joi s’a complectat gu­vernul. Nouii miniştri, d-nii: D. Gus­ti şi D. R. loaniţescu, au depus jurământul la ora 10 dim. în faţa regelui şi în prezenţa d-lui dr. Vaida-Voevod preşedintele consiliului. Iată lista întreagă a noului guvern: D. dr. Al. Vaida-Voevod, pre­şedintele consiliului, ministru de interne şi ad-interim la ex­terne. D. G. G. Mironescu, ministru de finanţe. D. General Amza-Ştefănescu, D. DIM. GUŞTI ministrul apărărei naţionale D. Voicu Niţescu, ministrul agriculturei şi domeniilor. D. I. Lugoşanu, ministrul in­dustriei şi comerţului. D. D. R. loaniţescu, minis­trul muncei, sănătăţei şi ocro­tiri*::’ âad­afe. ' ' D. I. Gr. Perieţeanu, minis­trul lucrărilor publice şi co­municaţiilor. D. D. Gusti, ministrul In­ D. D. R. IOANIŢESCU strucţiunii publice, cultelor şi artelor. D-nii Emil Haţiegan şi P. Halippa, miniştri fără porto­folii. Subsecretarii de stat: D. V. V. Tilea la preşidenţia consiliului şi presă. D. Rudolf Brandsch, mino rităţile. D-nii Armand Călinescu şi Ioan Pop la ministerul de in­terne. D. Grigore Gafencu, la mi­nisterul de externe. D. Gh. Crişan, la ministerul de finanţe. D. dr. I. Coltor, la ministerul muncii, sănătăţei şi ocrotirilor sociale. D-nii M. Ghelmegeanu şi­ Al. Şerban la ministerul agricul­­turei şi domeniilor. După cum se vede, compo­ziţia guvernului a suferit de Marţi până ori o mică modifi-D. prof. D. Gusti, noul ministru al Instrucţiei, este decan al facultăţii de litere, preşedinte al Institutului Social Român, preşedinte al soc. de Radiofonie, m­embru al Academiei Române, etc. D-sa a stat până acum departe de luptele politice, activând in mod strălucit pe ogorul culturei. D. M. Ghelmegeanu s’a remarcat in opoziţie, ca unul din elementele cele mai active ale partidului naţio­­nal-ţărănesc. ★ D. Gr. Gafencu, fost secretar ge­neral al ministerului de externe, di­rector al ziarului „Argus”, s-a afir­mat foarte mult în trecuta guver­nare. D. Mihail Şerban, născut în 1887 la Seghedin, şi-a făcut studiile la Viena, Halle şi Geneva, obţinând diploma de inginer­ agronom, licen­ţiat in ştiinţele comerciale şi in­dustriale şi doctoratul în drept. In 1918, a fost consilier economic al delegaţiei române la Conferinţa de pace din Paris. Intorcându-se în ţară, a fost nu­mit rector al Academiei agricole din Ardeal. Astăzi, la ora 11 dim. va a­­vea loc primul consiliu de mi­niştri al noului guvern, sub preşidenţia d-lui dr. Al. Vaida- Voevod. In acest consiliu se va ho­tărî să se solicite suveranului dizolvarea Parlamentului şi convocarea corpului electoral pentru efectuarea de alegeri. Este probabil că aceste ale­geri vor începe la 17 Iulie a. c. Parlamentul nou urmează a fi convocat în sesiune extra­ordinară de validări, In pri­mele zile ale lunei August a. c. Presa elveţiană şi noul guvern BERNA, 9 (Rador). — Presa elve­ţiană publică ştiri cu privire la for­maţiunea noului guvern român. Ziarele relevă încrederea excep­ţională de care se bucură în ţară şi străinătate noul prim ministru, d. Vaida Voevod, precum şi merituoasa sa activitate politică din trecut. Presa berlineză despre d. Vaida-Voevod BERLIN, 9 (Rador). — „Berliner Boersen Zeitung“ publică astăzi sub titlul „Vaida Boevod, un caracter şi o personalitate politică", un lung ar­ticol semnat de d. Lutz Korodi. . Autorul articolului descrie în cu­lori vii înaltele calităţi ale caracte­rare: d. I. Gr. Perieţeanu, care era numit ministru al instruc­ţiei, a fost trecut la lucrări publice şi comunicaţii iar d. prof. Petre Andrei, care fusese numit subsecretar de stat la instrucţia publică, a refuzat să primească această demni­tate. Ministerul de externe nu va­­ complectat, ci va fi condus de d. dr. Vaida preşedintele consiliului şi ministru de in­­ terne.­­ D. M. Şerban a fost deputat in parlamentul din 1928 şi senator in parlamentul actual. „ ★ D D. R. loaniţescu, născut in Bu­cureşti, la 1885 şi-a făcut studiile în Capitală, unde şi-a luat doctora­tul in drept. De la 1913, este profesor de legis­laţia muncii la Academia comercia­lă din Bucureşti. S’a ales in mod constant in par­lament sub regimul sufragiului u­­ni­ver­sal, fiind până acum pentru a şaptea oară deputat. C. D. R. loaniţescu s’a ocupat de toate problemele in legătură cu agricultura. D. Virgil Potârca, ministrul Justi­ţiei, a fost, în trecuta guvernare na­­ţional-ţărănistă, subsecretar de stat la Domenii, când s’a afirmat ca un bun cunoscător al problemelor şi legiuirilor agrare. D. I. G. Perieţeanu, noul ministru al comunicaţiilor este un fruntaş al baroului din Capitală şi membru marcant al partidului naţional-ţă­­rănesc.­­ A fost vice­preşedinte al Camerei, sub trecutul regim naţional-ţăra­­nului d-lui Vaida Voevod, marea sa personalitate politică, arătând că după eşuarea misiunei d-lui Titule­­scu, regele nu putea alege mai fe­ricit. Ziarul subliniază că sub auspiciile actualului prim ministru, libertatea alegerilor este pe deplin asigurată. Voci din presa iugoslavă BELGRAD, 9 (Rador). — Presa iugoslavă a luat o parte extrem de călduroasă la serbarea aniversării urcării pe tron a regelui Carol II. Nu numai unanimitatea ziarelor din Belgrad, dar şi ziarele din Za­greb, Split, Skoplje, au publicat ar­ticole entuziaste subliniind însem­nătatea zilei de 8 Iunie în istoria României. LONDRA, 9 (Rador). — Pre­sa din Londra se ocupă cu de-LONDRA 8. (Rador). — Sub pre­şidenţia d-lui MacDonald s’a ţinut azi la Londra un consiliu extraor­­dinar de miniştri, consacrat exami­nării situaţiei internaţionale. In cercuile autorizate se declară că pe baza constatărilor de până a­­cum, guvernul britanic ar înclina să renunţe la iniţiativa convocării li­nei conferinţe economice mondiale. In privinţa datoriilor de război şi a reparaţiunilor, d. MacDonald ar fi preconizat adoptarea unei ati­tudini energice la Lausanne. D. MacDonald va pleca Sâmbătă, seara la Paris, insotit de sir John Simon, ministrul Afacerilor străine, pentru a avea o întrevedere cu d. Herriot, şeful guvernului francez. De aci îşi va continua călătoria la Geneva şi Lausanne. DELEGAŢIA GERMANA BERLIN, 8. (Rador). — Delegaţia PARIS, 9. (Rador). — Apropiata vizită a d-lor MacDonald şi Simon la Paris este comentată cu mult in­­teres de toate ziarele. „Petit Parisien”, anunţând acea­stă întrevedere, scrie că convorbi­rile vor fi foarte folositoare mai a­les pentru a aplana divergenţele care există între Londra şi Paris I, chestiunea ajutorului de dat ţărilor din Europa centrală şi sud-orien­tală. „Petit Parisien” adaugă că Fran­ţa este din ce în ce mai convinsă că numai un plan de ansamblu poa­­te împiedica catastrofa ce ameninţ­­ă ţările dunărene şi balcanice Franţa ar fi dispusă chiar, ţinând seama de situaţia Greciei şi Bulga-­ riei, să extindă în favoarea acestor­­ ţări planul Tardieu. Aceasta ar în­semna asocierea la un plan de sal­vare generală, care ar ţine seama de factorul economic cum şi de facto­­rul financiar. „Le Matin” anunţă că d-nii Her­­riot şi Germain Martin, ministrul Finaţelor, au avut eri o conferinţă asupra aceluiaş subiect. Ei au ho­tărât să nu se oprească la nici o soluţie mai înainte de a cunoaşte in­tenţiile guvernului britanic.­­Se ştie, — adaugă „Le Matin”, — că guvernul britanic nu este dispus să participe la constituirea unui fond comun, care ar ajuta la refa­cerea economică a ţărilor lovite de criză, în timp ce Franţa crede că trebuesc luate măsuri de ansam­blu, potrivite să aducă o îmbunătă­ţire durabilă şi nu măsuri provizo­rii cari ar risca in scurtă vreme să se dovedească insuficiente sau inu­tile, aşa cum s’a întâmplat cu mă­surile precedente. AMERICA NU PARTICIPA WASHINGTON, 9 (Bă­ilor). Presa anunţă că d. Stimson ar fi declarat ambasadorului Marei Bri­tanii că Statele Unite se opun la anularea repara­ţiilor datorite de diferi­tele state europene. D. Stimson a confirmat în mod oficial că guver­nul american nu ar par­ticipa la nici o conferinţă care ar avea de obiect a­­nularea datoriilor de răz­boi. Cercetarea situaţiei financiare a statelor centrale GENEVA, 9. (Rador). — Comite­tul însărcinat de către Societatea Naţiunilor cu examinarea situaţiei financiare a ţărilor din Europa cen­mentului, exprimându-şi spe­ranţa, că pe bazele acestei de­claraţii se vor putea obţine rezultate favorabile la confe­rinţa din Lausanne. Ziarul „Times“ scrie, că da­că fiecare dintre participanţii la conferinţă va da dovadă de sport de conciliaţiune şi de bunăvoinţă, luând fiecare o parte de sacrificiu asupra sa, se va putea obţine o soluţiune, care să ajute la refacerea e­­conomiei mondiale. „News Chronicle“ scrie că marea însemnătate a declara­ţiilor d-lui Herriot constă în faptul că ele lasă deschise toate porţile. Ele reprezintă o ofertă sinceră de a discuta îifc­­r’un spirit de împăciuire. De­claraţiile primului ministru francez nu închid calea nici unei iniţiative. DELEGAŢIA ENGLEZA LONDRA, 9. (Rador). — In afară de d-nii MacDonald şi Neville Cham­berlain vor mai face parte din de­legaţia britanică la conferinţa din Lausanne şi d-nii Walter Runci­­man, ministrul comerţului şi Her­germană la conferinţa din Lausan­ne va fi compusă din cancelarul von Papen şi din miniştrii von Neu­rath, Schwerin şi Warmbold. TELEGRAMA LUI SIR SIMON PARIS, 9. (Rador). — D. MacDo­nald, primul ministru şi sir John Si­mon, ministrul de Externe al Marei Britanii, vor sosi la Paris Sâmbătă seara. Ei vor pleca la Geneva în cursul zilei de Luni. Sir John Simon a adresat d-lui Herriot, şeful guvernului francez, telegramă în care declară: „Primul niu ministira şi cu Imunii au, luat cu plăcere cunoştinţă de de­claraţia făcută de guvernul francez în Cameră. Suntem convinşi că schimbul de vederi ce-l vom avea la Paris va ajuta simţitor la pre­gătirea unei soluţii satisfăcătoare a problemelor care vor fi examinate la Geneva şi la Lausanne, orală şi orientală, va relua peste câ­teva zile lucrările începute la Paris. Comitetul va examina răspunsul guvernelor interesate, la comunica­rea care le-a fost adresată după ter­minarea primelor lucrări la Paris. Ajutorarea financiară a Austriei GENEVA, 9 (Rador). — Comi­GENEVA, 9 (Rador). — Din cercu­rile delegaţiei franceze la conferin­ţa dezarmării se declară că la Ge­neva s’a primit contra-proectul de­legaţiei britanice asupra propunerii franceze relativă la punerea la dis­poziţia Societăţii Naţiunilor a ar­melor celor mai ofensive, precum şi asupra internaţionalizării aviaţiei. ItI GENEVA, 9 (Rador). — Din cauza totul financiar al Societăţii Na­ţiunilor, a ţinut azi o scurtă şe­dinţă ocupându-se de chestiunea ajutorării financiare a Austriei. Nu s’a putut lua nici o hotărî­­re, de­oarece experţii francezi şi italieni nu au primit încă instruc­ţiunile necesare dela guvernele lor. In sânul acestui comitet, sunt două opinii asupra modului cum WASHINGTON, 9 (Ra­dor). — Mai multe mii de foşti luptători au venit la Washington pentru a cere să li se plătească primele acordate lor pentru par­ticiparea la războiul cel mare. Prezenţa în mare nu­măr a foştilor luptători la Washington, a alarmat pe şeful poliţiei, care a cerut cu insistenţă foşti­lor luptători să se înapo­ieze la căminurile lor. Se­ dificultăţilor întâmpinate cu oca­zia lucrărilor pentru definirea efec­tivelor, comitetul însărcinat de con­ferinţa dezarmării cu chestiunea e­­fectivelor şi-a suspendat lucrările pe timp de 7 zile, aşteptând răspunsul la adresa pe care a trimis-o d-lui Henderson, preşedintele conferinţei şi prin care comitetul cere noui di­rective. Austria trebuie să se ajutată. Prima declară că Austria are ne­voie de un ajutor de 9 milioane de dollari, iar a doua că ea are nevoie de un împrumut de 25 mi­lioane de dollari. Această ches­tiune a făcut obiectul şi al discu­­ţiunilor avute în consiliul de mi­niştri francez, ţinut la Paris sub preşedinţia d-lui Herriot. Iul poliţiei a oferit foşti­­lor luptători transportul gratuit până în localită­ţile de origină. Criza provocată de so­sirea foştilor luptători la Washington, ameninţă să se agraveze, deoarece nu sunt fonduri disponibile pentru întreţinerea şi hrana foştilor luptători. Trupele din garnizoana locală au fost consemnate pentru a interveni in ca­zul unor eventuale dezor­dini. berlineze numai Schoess poats .... , i ceze. E probabil că nebunul criminal se mai află încă in Berlin. CUPRINSUL SCRISORII Scrisoarea adresată de Ludwig Scho­ess ambasadorului francez, e numai in parte lizibilă. Ea sună: „Vă transmit odată cu aceasta mâinile cunoscutei criminale și escroace Johanna Luise v. Schoess, stabilită în Cutin; de ase­menea câteva din obiectele predate a­­colo de acea care s’a omorît singură acolo“. (Aci scrisul devine neciteţ). A­poi scrisoarea mai spune: ....Averea mea mi-e confiscată“ (neciteţ). Abia fraza finală devine iar lizibilă şi spune „Rog pe d-nul ambasador să acorde d-lui Ludwig v. Schoess, care sunt eu insu’mi, paşifiori şi acte, şi să mi­ le transmită imediat ca să pot pleca in Franţa. Ludwig v. Schoss. Matricidul a declarat portarului ambasadei, că va veni a doua zi să ia răspunsul. AGITAŢIE IN BERLIN Când poliţia a aflat despre incident, a crezut mai întâi că e vorba de o pro­vocare politică. Se credea într’o farsă de prost gust a vreunui student şi se bănuia în primul moment că mâinile provin dela fstitutul anatomic. Lucrurile s’au lămurit însă relativ curând. Pe când poliţia era încă ocu­pată cu examinarea lugubrului pachet in localul ambasadei, sosi ştirea poli­tiei din Lübeck despre asasinarea d-nei v. Schoss şi despre circumstanţele în­soţitoare ale acestei. CRIMA FUSESE COMISA CU TREI ZILE ÎNAINTE BERLIN. — Până acum nu se ştie la Berlin decât că asasinatul asupra d-nei v. Schoss a fost făptuit încă in ziua de 3 Iunie dar a fost descoperit abia în ziua de 6 Iunie. Asasinul a cio­pârţit complect cadavrul mamei sale, despărţind capul de trunchiu şi tăindu-i mâinile şi picioarele. Poliţia a întreprins întinse cercetări pentru găsirea nebunului criminal. Ceea ce l-a determinat pe acesta să pre­dea mânile mamei sale asasinate am­basadorului francez din Berlin, este încă totalmente învăluit în intunerec. VREA SA RENUNŢE LA DATORIILE DE RĂZBOI Complectarea cabinetului din consiliu de miniştri« pentru dizolvarea Parlamentului Cine sunt nouii miniştri nişte OtinisHin­i da miniştri de azi Dizolvarea P­arlamentului vernul Herriot în faţa Maria­­bert Samuel, ministrul de interne. Un consiliu de miniştri extraordinar la Londra Demonstraţia foştilor luptători americani la Washington şi cer să li se plătească prim­ele de participare la război Panică la ambasada franceză din Berlin lin nebun predă un pachet conţinând mâinile tăiate ale mamei sale BERLIN — Ambasada franceză de­­lângă Luebedk. După părerea aci a trecut. Luni inainte de amiază,— priv.tr­. M­ara­svaim?. Pe la orele 11, un tânăr s’a prezintat la portarul ambasadei, căruia i-a pre­dat un pachet şi o scrisoare, cu urmă­toarele cuvinte: „Aş vrea să transmit acestea d-lui ambasador“. Portarul duse pachetul la secretaria­tul ambasadei, unde fu deschis El con­ţinea: Învelite în hârtie de Împachetat două mâini de fmeie, tăiate cu topo­rul. Funcţionarii ambasadei au coborât repede In stradă spre a pune mâna pe aducătorul pachetului. Acesta Insă dispăruse între timp. Ambasada a Înştiinţat poliţia din Berlin, care, crezând că e vorba de vre­un atentat politic, a trimis imediat numeroşi agenţi poliţieneşti la localul ambasadei. Intre acestea a sosit la Ber­lin o telegramă din Luebek, prin care se anunţă că muncitorul agricol Lud­wig Schoess, în vârstă de 24 ani, a asa­sinat în localitatea Cutin pe mama sa, văduva, în vârstă de 60 de ani, a asis­tentului guvernamental Schoess, i-a tăiat mâinile­ şi picioarele şi s-ar fi în­dreptat apoi spre Berlin. Tânărul e un bolnav suferind de alienaţie mintală, care a fost Internat multă vreme în sanatoriul de alienaţi Strecknitz de­ ­ ■■ — —— I ——— America nu participă la conferinţa din Lausanne --------------------------------aSBHBHHBaWBS——----------------------------------­Statele­ Unite împotriva anulării datoriilor de război.­Anglia cere să se ia hotărâri energice MacDonald şi Sir Simon la Paris Dificultăţile dezarmării Răspunsul Angliei la propunerea franceză poliţiei fi acela A­ ­regell­­ Carol l|» Membrii gu­vernuului cu patriarhul ffl D. MACDONALD claraţiile făcute de către gu­ZillA SPORTURI­LOR LA O. N. E. F. : Regele, voievodul Mihai, primul minis­­tru tt. Vaida, mareşalul palatului, d. gen. Ilasievici și colonel Rădulescu D. Marincovici decorat de regele Carol BELGRAD, 9 (Rador). — D. Gu­­rănescu, ministrul României la Bel­grad, a remis ori din partea suvera­nului României, d-lui Marincovici, președintele consiliului, insignele ordinului ,JServiciul credincios“ în gradul de­­filare Cruce?", iar d-lui Radivojevici, ministrul comunica­­pilor, Marea cruce a ordinului „Co­roana României", conferit cu prile­jul aniversării urcării sale pe tron.

Next