Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)

1932-12-08 / nr. 9323

Anul 28 No. 9323 A APĂRUT ALMANACHUL *ADEVERUL“ și „DIMINEAȚA" PE 1933 «90 pasim 30 LEI ZIARELOR 12 pagini Vineri 9 Decembrie 1932 D9DCI *de^c°onst^muxfjl 3 Lei || București, Str. Const. Mille 5-7-9 Săi­umar, | TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-53 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1 APA DE COLONIA VERITABILA' Momente pre la Geneva De un an de zile se lucrează la Geneva cu mare stăruinţă pentru ca să se poată ajunge la găsirea unei platforme de principiu spre a se putea începe apoi acţiunea practi­că de limitare şi de reducere a în­­normărilor. Lucrările acestei conferinţe şi ale biroului permanent, însărcinat cu pregătirea hotărîrilor ce urmau să fie adoptate, au fost urmărite de toată lumea cu cel mai mare inte­res. Desbaterile au fost totdeauna expresiunea exactă a atmosferei generale, în ce priveşte raporturile dintre ţări. In iulie când preşedintele State­lor Unite a prezentat proectul său categoric, de a se reduce înarmările actuale cu 25 la sută şi apoi să se continue discuţia asupra principii­lor dezarmării, a stârnit un val de optimism şi de încredere. Mai ales că d. Hoover în nota explicativă ce însoţea propunerea făcută a in­sistat asupra uşurărilor imediate ce s’ar aduce economiei mondiale, da­că bugetele pentru înarmări ar fi reduse în proporţia propusă de că­tre d-sa, încă în cursul acestui an ar fi rămas disponibile pentru sco­puri industriale, agricole şi de co­merţ multe miliarde de dolari şi omenirea ar fi putut simţi în mod practic începutul întoarcerii la vre­muri bune. Preşedintele Statelor Unite na avut însă autoritatea suficientă ca să impue acest plan ţărilor repre­zentate în conferinţa dezarmării. Proectul d-lui Hoover a fost trecut în arhiva atât de voluminoasă a bi­roului permanent şi astăzi abia îşi mai aduce cineva aminte de el. In geloziile dintre popoare, egoismul naţional şi neîncrederea ce însoţe­­,­fi­­ră pretutindeni ace­ste manifestări, au readus confe­rinţa în stadiul pesimist din trecut. Lucrările de ordin tehnic au fost a­­bandonate pentru ca să se discute iarăşi chestiunile politice, de cari marile puteri leagă de fapt hotărî­­rile conferinţei. Germania a aruncat piatra ce­rând ca înainte de a se discuta ori­ce propunere concretă de ordin principial, să se recunoască drep­tul egalităţi de înarmare al Ger­­n­aniei cu Franţa. Adică desfiinţa­rea unuia din capitolele principale ale tratatului de pace din Ver­sailles. Şi pentrucă n’a dobândit re­cunoaşterea cererii sale, Germania şi-a retras delegaţii din conferinţa pentru dezarmare, zădărnicind ast­fel lucrările. Cu toate că de atunci s’au urmat tratative diplomatice nesfârşite şi s’au făcut intervenţii peste inter­venţii la Berlin, pentru ca guvernul german să revie în conferinţă, nu s’a ajuns la nici un rezultat. Ger­mania îşi dă seama foarte bine că în împrejurările de astăzi Franţa nu ar mai putea recurge la aplica­rea măsurilor de constrângere, pre­văzute în tratatul de pace, pentru cazul când Reichul ar călca acest tratat. Şi atunci guvernele naţiona­liste ale preşedintelui Hindenburg îşi îngăduie atitudinea dârză de până acuma şi refuză orice conce­sie, chiar cu riscul de a zădărnici definitiv străduinţele pentru înlătu­rarea războiului prin reducerea de înarmări Situaţia a ajuns atât de încurca­tă, încât se discută serios la Ge­neva proiectul de a amâna până peste trei ani, conferinţa dezarmă­rii. Până atunci se spune că ar pu­tea să se ajungă la soluţionarea multora din problemele litigioase de astăzi şi să se creeze raporturi internaţionale, economice şi finan­ciare care să asigure prosperitatea viitoare pentru ca să se poată dis­cuta apoi dezarmarea cu fruntea senină. In orice caz este incontestabil că de la Geneva se revarsă de luni de zile un val de pesimism asupra o­­menirii şi că idealul colaborării fră­ţeşti între popoare se îndepărtează tot mai mult. La grijile pentru pâinea de toate zilele se mai adaugă deci grija cea mare pentru ce va aduce ziua de mâine. Mai ales pentru ţările cele mici şi cari n’ar putea să opue de­cât forţe minuscule şi mijloace tehnice de apărare învechite, faţă de eventualele apetituri ale unor puteri mari şi echipate de pe acum pentru război, criza prin care trece conferinţa dezarmării, este un mo­tiv de întristare. Căci în împreju­rările de astăzi numai garanţii de securitate cu caracter internaţional ar putea să apere pe cei mici şi să redea încrederea liniştită în viitor. Prin urmare momentele grele de la Geneva, sunt momente grele şi pentru noi. L. P. Nasta ---------———— Isprava unui dement la Cernăuţi EL A RĂNIT MAI MULTE PER­SOANE IN PUNĂ STRADA CERNĂUŢI. 7. — Eri după a­mieză, s’a produs un enorm scar­­­dal în piaţa Gării. Un tânăr necunoscut, dând sem­ne de alienaţie mintală, a aruncat cu pietre în capul mai multor per­soane. S’a produs o adevărată pa­nică, întrucât în învălmăşeala din­ primele momente nu s’a ştiut ce se petrece. Trecătorii cari au vrut să pună mâna pe dement, au fost zgâriaţi, loviţi şi muşcaţi de acesta. In cele din urmă, gardianul Te­leaga a reuşit să doboare pe tânăr şi să-i pună cătuşe la mâini Fiind condus la comisariatul de poliţie, s-a constatat că e vorba de un nebun, anume Israel Binder. Nu­mitul a fost transportat imediat la ospiciul de alienaţi. Un medic, a pansat pe cei răniţi de nebun. ___ In Bulgaria cald si in Spania zăpadă In Bulgaria temperatura este a­­cum, in liuna Decembrie, atât de ri­dicată încât s’a înregistrat un feno­men unic: au înflorit căpșunele în celebra vale a rozelor iar fructele au început să se coacă. Deasemenea pe­rii au dat a doua recoltă ceiace nu se întâmplă decât in regiunile cu climă tropicală.­ ­ In acelaş timp se anunţă din altă parte a Europei, şi anume din Spa­­nia, că în toată ţara a căzut atâta zăpadă încât topirea ei a făcut ape­le să iasă din matcă. - 1 ill ii ■ I ■ ...........— Incidentele din comuna Mircea-Vodă jud. Constanţa Ţăranii se opun la o parcelare pentru pensionarii militari CONSTANŢA. 7. — In comuna Mircea-Vodă din judeţul nostru s’au produs ori incidente între un grup de săteni şi un grup de pensionari militari din Cernavodă. Pensionarii veniseră la Mircea- Vodă împreună cu d. inginer agro­nom Ion Neagoe, pentru a delimita în acel sat parcelele de împroprietă­rire conform unui ordin al ministe­rului de domenii. La un moment dat, au intervenit numeroşi săteni înarmaţi cu ciome­ge şi au oprit lucrările de parcelare, ameninţând cu moartea pe agronom şi pensionari. Cu mare greutate incidentul a fost potolit şi agronomul şi-a putut ter­mina măsurătoarea. După câteva ore, 49 de săteni au atacat din nou pe agronom şi pen­sionari pe peronul gării. Pensionarii s-au refugiat in birourile staţiei. D-nii Croitoru şi Anton Boiangiu s’au ales cu leziuni şi cu hainele rupte. Sătenii au pornit apoi manifes­tând spre sat şi ajungând la locul unde se făcuseră măsurătorile, au distrus semnele de delimitare puse de agronom. Pensionarii s’au adresat parchetu­lui local, cerând să li se dea concur­sul pentru a lua în stăpânire locu­rile date de către stat. IMPUNERILE — Nu poţi plăti o impunere aşa de mică?... — Nu pot pentru că ţin din spinare toată casa Fncţionarii acuzaţi, să se apere o importantă decizie a minister­ului de interne Ministerul de interne a luat o măsură pe care nu putem să n-o a­­preciem cum se cuvine. Iat-o, precedată si de conside­rentele cari au determinat-o : J­oi, ministru secretar de stat la departamentul de interne: Având in vedere, că dese­ori funcţionarii sunt atacaţi prin ziare, aducăndu-li-se diferite învinuiri, fie în legătură cu serviciul ce în­deplinesc, sau în ceia ce priveşte adele vieţii lor private; Având în vedere, că atât pentru prestigiul autorităţilor publice cât şi al funcţionarilor publici asemenea învinuiri nu pot rămâne necerce­tate şi nesancţionate, în cazul când se dovedeşte exactitatea lor, sau desminţite, în cazul când cercetă­rile dovedesc netemeinicia lor. Pe baza dispoziţiunilor art. 15 din regulamentul legii asupra sta­tutului funcţionarilor publii. DECIDEM: ART. I. — Toţi funcţionarii admi­nistrativi şi poliţieneşti din Admini­straţia centrală şi exterioară a mini­sterului de interne sunt obligaţi, în cazul când sunt atacaţi prin ziare sau orice alte publicaţiuni, aducân­­du-i-se învinuiri în legătură cu ser­viciul ce îndeplinesc sau în ceia ce priveşte actele vieţii lor private, să se sesizeze singuri de aceste atacuri şi să raporteze ministerului explica­ţiile şi desvinovăţirile lor. ART. II. — Toţi conducătorii de servicii din Administraţia centrală şi exterioară a ministerului sunt o­­bligaţi să se sesizeze din oficiu de atacurile îndreptate prin ziare în contra funcţionarilor din subordi­nele lor, să ancheteze fiecare caz in parte şi să raporteze ministerului constatările făcute. ART. III. — Directorul Adminis­traţiei de stat este însărcinat cu e­­xecutarea acestei deciziuni Ministru, (ss) AR. M. CĂLINESCU Director (ss) Dinu- Ieşan Deciziunea conţine două măsuri la fel de bune şi necesare : Prima — funcţionarul vizat prin presă să ia iniţiativa justificării fa­ţă de superiorul lui ierarhic; A doua — superiorul ierarhic al funcţionarului vizat are datoria să se seziseze şi să-l ancheteze. * Nu e nevoie să intrăm în prea ample discuţiuni pentru a releva tot ce e bun în această decizie, pe ca­re am dori s-o vedem însuşită şi de celelalte Ministere. Cunoaştem cazuri — mi rips nu cunoaşte câ­teva ? — în cari funcţionari publici au fost nu numai vizaţi, ci atacaţi direct pentru incorectitudini. Ni­meni nu s-a sezisat — nici funcţio­narul în chestiune nici şefii lui. In­diferenţa tuturor a dus la promova-, rea şi permanentizarea unui sis­tem, ale cărui rele, astăzi, le vede oricine. Departe de noi, bine­înţeles in­­tenţiar­ea de a generaliza şi a a­­duce imputări în bloc unei clase de oameni, pe care o ştim crunt lovită de vitregia împrejurărilor Dar ca­zurile izolate — mulţi sau puţine — trebuesc cercetate şi, oride câte ori se vădeşte necesitatea sancţionării, să fie pedepsite.­­ interesul funcţionărimii însăşi, fără să mai vorbim despre interesul mare al statului şi al moralei pu­blice. Deciziunea Ministerului de Inter­ne pune în valoare scrisul nostru, al presei cotidiana şi face din el un colaborator important în opera de asanare morală a statului. Presa îşi dă seama de acest lucru, care va contribui şi mai mult la serio­zitatea şi temeinicia acuzaţiilor ei. Dorind din tot sufletul ca ideia şi măsura d-lui Armand Călinescu să găsească aprobarea tuturor mem­brilor guvernului, aşteptăm nerăb­dători să vedem efectele ei practi­ce.­N‘am vrea să avem o deziluzie, pe care totuş­i o putem îndepărta cu totul din câmpul posibilităţilor. —' ■ Mi ■ . o întâmplare curioasă O ladă cu granate depusă pe locul viran al unei şcoli Lângă grilajul liceului „Voevodul Mihai“ din b-dul Banu Manta s-a găsit ori dimineaţă o ladă cu grana­te de mână. Pe la ora 8, câţiva elevi ai liceu­lui se jucau pe maidanul din veci­nătatea clădirii. Unul dintre ei a descoperit o ladă acoperită cu gunoi, aşezată lângă grilaj. Din curiozitate a ridicat capacul. A văzut însă cu stupoare că înăun­tru sunt granate de mână. A fost anunţat imediat d.Rodescu, directorul liceului, care a sesizat autorităţile. Un specialist al pirotehniei arma­tei a verificat conţinutul lăzii. S’au găsit 35 granate de mână în stare bună. D. inspector I. Frânculescu, şeful Siguranţei Capitalei, a fost la faţa locului şi a făcut primele cercetări. Paznicul de noapte al liceului de­clară că a văzut astănoapte o ma­şină care s’a oprit în apropierea li­ceului. Apoi, a observat pe doi necunos­cuți cari aveau o ladă în brațe, însă le-a pierdut urma. Cercetările continuă. Comuniştii arestaţi la Oradia au declarat greva foamei ORADIA.­­ Cei 9 comunişti a­­restaţi cu prilejul celei de a 15-a a­­niversări a revoluţiei comuniste din Rusia au declarat greva foamei. La acest gest, s-au asociat şi ti­nerii comunişti arestaţi cu prilejul grevei dela fabricele de ghete din Oradea, de asemenea şi cei ares­taţi la Salonta. Deţinuţii grevişti se plâng că sunt de cinci luni în arest preventiv şi procesul lor nu se mai judecă. Ceilalţi spun că sunt încarceraţi în celelule igrasioase ale închisorii, care fac parte din aripa construită de Maria Terezia acum 230 de ani. Acolo li se distruge sănătatea. Ei spun că, decât să moară în închi­soare, preferă să moară de foame, dacă sunt tratați mai rău decât cri­minalii ordinari. Primii cari au declarat greva foamei pentru a li se da o celulă mai sănătoasă sunt Oscar David Paul Lakatos, Gheorghe Steiner, Carol Feldmann, Alexandra Far­kas, Andrei Fuchs, Ludovic Hirsch­­ler, Emner­ Deutsen și Alexandra Duro. De 4 zile aceştia nu mai mă­nâncă nimic. TROTZKI LA PARIS PARIS, G­­Rador­ — Trotzki a sosit azi la Paris, venind din Co­penhaga, în trecere spre Marsilia. El se va îmbarca imediat după sosire, pe bordul unui vapor care-l va transporta la Prinkipe. înlesnirea plăţilor între România şi Germania Propunerile Camerei de Camera de comerţ germano-ro­­mână dn Berlin prin directorul său, d.T. B. Demetrescu, a înaintat d-lui V. Madgearu, ministrul finanţelor şi d-lui Lugoşianu, ministrul comer­ţului şi industriei precum şi d-lui guvernator al Băncii Naţionale un memoriu asupra mijloacelor pentru uşurarea reciprocă a plăţilor între România şi Germania. Acest memoriu, după ce descrie situaţia plăţilor între România şi Germania în cadrul regimurilor de devize existente, analizează foloa­sele şi neajunsurile unei convenţii generale de clearing precum şi a unui aranjament special între Ban­ca Naţională şi Banca Reichului. Din cercetarea posibilităţilor ce comerţ germano-română le oferă regimul de clearing memo­rial arată că compensaţiile în măr­furi ar putea fi o formă provizorie pentru intensificarea exportului no­stru în Germania, cu condiţia ca aceste compensaţii să fie normali­zate şi centralizate. In fine, memoriul vine cu o pro­punere nouă, referitoare la un aran­jament între România şi Germania, ca plăţile să se efectueze în parte prin devize iar în parte pe baza u­­nor bonuri de compensaţii, un mij­loc de plată suplimentar, care ar mări volumul tranzacţiilor cu Ge­r­­mania şi ar aduce o considerabilă urcare a exportului nostru pe acea­stă piaţă. Soarta acordurilor dela Lausanne Anglia şi Franţa examinează eventualitatea revizuirii lor in cazul efectuării plăţilor către America LONDRA, 7 (Rador). — D. Ne­ville Chamberlain, ministrul finan­ţelor, pleacă azi după amiază la Pa­ris pentru a discuta cu reprezen­tanţii Franţei chestiuni actuale. La negocieri vor lua parte proba­bil, pe lângă miniştrii de finanţe ai celor două ţări şi d-nii Herriot şi MacDonald. Din comunicat oficial pre­cizează că discuţii mile nu vor avea ca obiect plăţile către Statele­ Unite la sca­denţa din 15 Decembrie, ci soarta acordurilor dela Lausanne. Este evident, într’ade­­văr, că dacă trebuiesc re­luate plăţile către Ameri­ca, va trebui să se exami­neze din nou efectele po­sibile imediate. S’ar putea astfel să se considere necesară o nouă convocare a conferinţei din Lausanne, unde che­stiunea reparatJustitei fu­sese rezolvată in legătură cu datoriile către Ame­rica. Este probabil să se dis­cute la Paris şi chestiunea dezarmării. Mesagiul preconizează apoi coo­perarea Americei cu naţiunile străi­ne asupra mai multor puncte şi su­bliniază participarea americană la lucrările conferinţei dezarmării şi la lucrările pregătitoare ale conferin­ţei economice mondiale. In încheiere, mesagiul declară că bună­starea poporului american de­pinde de soluţia ce va fi dată mari­lor chestiuni mondiale cum sunt or­ganizarea păcii, dezarmarea şi re­luarea afacerilor. Mesajul preşedintelui Hoover către congres WASHINGTON, 7 (Rador). — Preşedintele Hoover a transmis congresului mesagiul de deschidere al sesiunii parlamentare. Mesagiul nu face decât o aluzie, în treacăt, la datoriile de războiu europene, mărginindu-se să reamin­tească că guvernul Statelor Unite a răspuns negativ la cererea debi­torilor de a prelungi moratoriul. H^l O destindere in conflictul spano-american ? MADRID, Z. (Rador). — In conflictul ivit între gu­­vemn şi societatea ameri­cană de telefoane pare să se fi produs o destindere. Eri s’a propus în parla­ment o moţiune cerând imediata discuţie a aface­rii. Guvernul s’a opus, pu­nând chestiunea de încre­dere și moțiunea a fost respinsă cu 181 contra 11 voturi. O desminţire ungară BUDAPESTA, G. (Rador). — A­­genţia Telegrafică Ungară anunţă: Cu toată desminţirea dată din surse competente ungare, stăruie to­tuşi svonul în presa străină că de­legaţii statelor majore italian, bul­gar, albanez şi ungar vor ţine o con­ferinţă la Budapesta în cursul lunii Decembrie, pentru a examina si­tuaţia actuală militară şi politică din Europa centrală şi din Balcani. Din joc autorizat se declară a­­cum în mod categoric că svonurile mai sus menţionate sunt o invenţia prin nimic justificată şi lipsită d® orice temeiu. ——1 ■■ ' —.......­­ Un abordaj pe Dunăre la Galaji GALAŢI, 7. — Un abordaj s’a pro­­dus aseară pe Dunăre. Remorcherul grecesc „Aris“ venind dela Ismail, a lovit puternic şalupa „Constantin“ care venea din direcţie opusă. Şa­lupa a fost aruncată pe mal. Ca să nu se scufunde, ea a fost legată a­­poi cu parâme. Abordajul s’a produs în dreptul punctului Crapina, la miîla 63. Co­mandantul remorcherului observase șalupa la vre-o 500 de metri, dar cu toate semnalele date, ciocnirea n’a putut fi evitată. Abordajul se datorește cetei groa­­se ce s’a lăsat aseară pe Dunăre. Căpitănia portului a deschis o anchetă.

Next