Dimineaţa, decembrie 1932 (Anul 28, nr. 9316-9343)
1932-12-08 / nr. 9323
Anul 28 No. 9323 A APĂRUT ALMANACHUL *ADEVERUL“ și „DIMINEAȚA" PE 1933 «90 pasim 30 LEI ZIARELOR 12 pagini Vineri 9 Decembrie 1932 D9DCI *de^c°onst^muxfjl 3 Lei || București, Str. Const. Mille 5-7-9 Săiumar, | TELEFON: Centrala: 3-2470, Străinătatea: 3-53 Direcția: 3-2474, Adiţia: 3-2473 Provincia: 3-1 APA DE COLONIA VERITABILA' Momente pre la Geneva De un an de zile se lucrează la Geneva cu mare stăruinţă pentru ca să se poată ajunge la găsirea unei platforme de principiu spre a se putea începe apoi acţiunea practică de limitare şi de reducere a înnormărilor. Lucrările acestei conferinţe şi ale biroului permanent, însărcinat cu pregătirea hotărîrilor ce urmau să fie adoptate, au fost urmărite de toată lumea cu cel mai mare interes. Desbaterile au fost totdeauna expresiunea exactă a atmosferei generale, în ce priveşte raporturile dintre ţări. In iulie când preşedintele Statelor Unite a prezentat proectul său categoric, de a se reduce înarmările actuale cu 25 la sută şi apoi să se continue discuţia asupra principiilor dezarmării, a stârnit un val de optimism şi de încredere. Mai ales că d. Hoover în nota explicativă ce însoţea propunerea făcută a insistat asupra uşurărilor imediate ce s’ar aduce economiei mondiale, dacă bugetele pentru înarmări ar fi reduse în proporţia propusă de către d-sa, încă în cursul acestui an ar fi rămas disponibile pentru scopuri industriale, agricole şi de comerţ multe miliarde de dolari şi omenirea ar fi putut simţi în mod practic începutul întoarcerii la vremuri bune. Preşedintele Statelor Unite na avut însă autoritatea suficientă ca să impue acest plan ţărilor reprezentate în conferinţa dezarmării. Proectul d-lui Hoover a fost trecut în arhiva atât de voluminoasă a biroului permanent şi astăzi abia îşi mai aduce cineva aminte de el. In geloziile dintre popoare, egoismul naţional şi neîncrederea ce însoţe,firă pretutindeni aceste manifestări, au readus conferinţa în stadiul pesimist din trecut. Lucrările de ordin tehnic au fost abandonate pentru ca să se discute iarăşi chestiunile politice, de cari marile puteri leagă de fapt hotărîrile conferinţei. Germania a aruncat piatra cerând ca înainte de a se discuta orice propunere concretă de ordin principial, să se recunoască dreptul egalităţi de înarmare al Gernaniei cu Franţa. Adică desfiinţarea unuia din capitolele principale ale tratatului de pace din Versailles. Şi pentrucă n’a dobândit recunoaşterea cererii sale, Germania şi-a retras delegaţii din conferinţa pentru dezarmare, zădărnicind astfel lucrările. Cu toate că de atunci s’au urmat tratative diplomatice nesfârşite şi s’au făcut intervenţii peste intervenţii la Berlin, pentru ca guvernul german să revie în conferinţă, nu s’a ajuns la nici un rezultat. Germania îşi dă seama foarte bine că în împrejurările de astăzi Franţa nu ar mai putea recurge la aplicarea măsurilor de constrângere, prevăzute în tratatul de pace, pentru cazul când Reichul ar călca acest tratat. Şi atunci guvernele naţionaliste ale preşedintelui Hindenburg îşi îngăduie atitudinea dârză de până acuma şi refuză orice concesie, chiar cu riscul de a zădărnici definitiv străduinţele pentru înlăturarea războiului prin reducerea de înarmări Situaţia a ajuns atât de încurcată, încât se discută serios la Geneva proiectul de a amâna până peste trei ani, conferinţa dezarmării. Până atunci se spune că ar putea să se ajungă la soluţionarea multora din problemele litigioase de astăzi şi să se creeze raporturi internaţionale, economice şi financiare care să asigure prosperitatea viitoare pentru ca să se poată discuta apoi dezarmarea cu fruntea senină. In orice caz este incontestabil că de la Geneva se revarsă de luni de zile un val de pesimism asupra omenirii şi că idealul colaborării frăţeşti între popoare se îndepărtează tot mai mult. La grijile pentru pâinea de toate zilele se mai adaugă deci grija cea mare pentru ce va aduce ziua de mâine. Mai ales pentru ţările cele mici şi cari n’ar putea să opue decât forţe minuscule şi mijloace tehnice de apărare învechite, faţă de eventualele apetituri ale unor puteri mari şi echipate de pe acum pentru război, criza prin care trece conferinţa dezarmării, este un motiv de întristare. Căci în împrejurările de astăzi numai garanţii de securitate cu caracter internaţional ar putea să apere pe cei mici şi să redea încrederea liniştită în viitor. Prin urmare momentele grele de la Geneva, sunt momente grele şi pentru noi. L. P. Nasta ---------———— Isprava unui dement la Cernăuţi EL A RĂNIT MAI MULTE PERSOANE IN PUNĂ STRADA CERNĂUŢI. 7. — Eri după amieză, s’a produs un enorm scardal în piaţa Gării. Un tânăr necunoscut, dând semne de alienaţie mintală, a aruncat cu pietre în capul mai multor persoane. S’a produs o adevărată panică, întrucât în învălmăşeala din primele momente nu s’a ştiut ce se petrece. Trecătorii cari au vrut să pună mâna pe dement, au fost zgâriaţi, loviţi şi muşcaţi de acesta. In cele din urmă, gardianul Teleaga a reuşit să doboare pe tânăr şi să-i pună cătuşe la mâini Fiind condus la comisariatul de poliţie, s-a constatat că e vorba de un nebun, anume Israel Binder. Numitul a fost transportat imediat la ospiciul de alienaţi. Un medic, a pansat pe cei răniţi de nebun. ___ In Bulgaria cald si in Spania zăpadă In Bulgaria temperatura este acum, in liuna Decembrie, atât de ridicată încât s’a înregistrat un fenomen unic: au înflorit căpșunele în celebra vale a rozelor iar fructele au început să se coacă. Deasemenea perii au dat a doua recoltă ceiace nu se întâmplă decât in regiunile cu climă tropicală. In acelaş timp se anunţă din altă parte a Europei, şi anume din Spania, că în toată ţara a căzut atâta zăpadă încât topirea ei a făcut apele să iasă din matcă. - 1 ill ii ■ I ■ ...........— Incidentele din comuna Mircea-Vodă jud. Constanţa Ţăranii se opun la o parcelare pentru pensionarii militari CONSTANŢA. 7. — In comuna Mircea-Vodă din judeţul nostru s’au produs ori incidente între un grup de săteni şi un grup de pensionari militari din Cernavodă. Pensionarii veniseră la Mircea- Vodă împreună cu d. inginer agronom Ion Neagoe, pentru a delimita în acel sat parcelele de împroprietărire conform unui ordin al ministerului de domenii. La un moment dat, au intervenit numeroşi săteni înarmaţi cu ciomege şi au oprit lucrările de parcelare, ameninţând cu moartea pe agronom şi pensionari. Cu mare greutate incidentul a fost potolit şi agronomul şi-a putut termina măsurătoarea. După câteva ore, 49 de săteni au atacat din nou pe agronom şi pensionari pe peronul gării. Pensionarii s-au refugiat in birourile staţiei. D-nii Croitoru şi Anton Boiangiu s’au ales cu leziuni şi cu hainele rupte. Sătenii au pornit apoi manifestând spre sat şi ajungând la locul unde se făcuseră măsurătorile, au distrus semnele de delimitare puse de agronom. Pensionarii s’au adresat parchetului local, cerând să li se dea concursul pentru a lua în stăpânire locurile date de către stat. IMPUNERILE — Nu poţi plăti o impunere aşa de mică?... — Nu pot pentru că ţin din spinare toată casa Fncţionarii acuzaţi, să se apere o importantă decizie a ministerului de interne Ministerul de interne a luat o măsură pe care nu putem să n-o apreciem cum se cuvine. Iat-o, precedată si de considerentele cari au determinat-o : Joi, ministru secretar de stat la departamentul de interne: Având in vedere, că deseori funcţionarii sunt atacaţi prin ziare, aducăndu-li-se diferite învinuiri, fie în legătură cu serviciul ce îndeplinesc, sau în ceia ce priveşte adele vieţii lor private; Având în vedere, că atât pentru prestigiul autorităţilor publice cât şi al funcţionarilor publici asemenea învinuiri nu pot rămâne necercetate şi nesancţionate, în cazul când se dovedeşte exactitatea lor, sau desminţite, în cazul când cercetările dovedesc netemeinicia lor. Pe baza dispoziţiunilor art. 15 din regulamentul legii asupra statutului funcţionarilor publii. DECIDEM: ART. I. — Toţi funcţionarii administrativi şi poliţieneşti din Administraţia centrală şi exterioară a ministerului de interne sunt obligaţi, în cazul când sunt atacaţi prin ziare sau orice alte publicaţiuni, aducându-i-se învinuiri în legătură cu serviciul ce îndeplinesc sau în ceia ce priveşte actele vieţii lor private, să se sesizeze singuri de aceste atacuri şi să raporteze ministerului explicaţiile şi desvinovăţirile lor. ART. II. — Toţi conducătorii de servicii din Administraţia centrală şi exterioară a ministerului sunt obligaţi să se sesizeze din oficiu de atacurile îndreptate prin ziare în contra funcţionarilor din subordinele lor, să ancheteze fiecare caz in parte şi să raporteze ministerului constatările făcute. ART. III. — Directorul Administraţiei de stat este însărcinat cu executarea acestei deciziuni Ministru, (ss) AR. M. CĂLINESCU Director (ss) Dinu- Ieşan Deciziunea conţine două măsuri la fel de bune şi necesare : Prima — funcţionarul vizat prin presă să ia iniţiativa justificării faţă de superiorul lui ierarhic; A doua — superiorul ierarhic al funcţionarului vizat are datoria să se seziseze şi să-l ancheteze. * Nu e nevoie să intrăm în prea ample discuţiuni pentru a releva tot ce e bun în această decizie, pe care am dori s-o vedem însuşită şi de celelalte Ministere. Cunoaştem cazuri — mi rips nu cunoaşte câteva ? — în cari funcţionari publici au fost nu numai vizaţi, ci atacaţi direct pentru incorectitudini. Nimeni nu s-a sezisat — nici funcţionarul în chestiune nici şefii lui. Indiferenţa tuturor a dus la promova-, rea şi permanentizarea unui sistem, ale cărui rele, astăzi, le vede oricine. Departe de noi, bineînţeles intenţiarea de a generaliza şi a aduce imputări în bloc unei clase de oameni, pe care o ştim crunt lovită de vitregia împrejurărilor Dar cazurile izolate — mulţi sau puţine — trebuesc cercetate şi, oride câte ori se vădeşte necesitatea sancţionării, să fie pedepsite. interesul funcţionărimii însăşi, fără să mai vorbim despre interesul mare al statului şi al moralei publice. Deciziunea Ministerului de Interne pune în valoare scrisul nostru, al presei cotidiana şi face din el un colaborator important în opera de asanare morală a statului. Presa îşi dă seama de acest lucru, care va contribui şi mai mult la seriozitatea şi temeinicia acuzaţiilor ei. Dorind din tot sufletul ca ideia şi măsura d-lui Armand Călinescu să găsească aprobarea tuturor membrilor guvernului, aşteptăm nerăbdători să vedem efectele ei practice.N‘am vrea să avem o deziluzie, pe care totuşi o putem îndepărta cu totul din câmpul posibilităţilor. —' ■ Mi ■ . o întâmplare curioasă O ladă cu granate depusă pe locul viran al unei şcoli Lângă grilajul liceului „Voevodul Mihai“ din b-dul Banu Manta s-a găsit ori dimineaţă o ladă cu granate de mână. Pe la ora 8, câţiva elevi ai liceului se jucau pe maidanul din vecinătatea clădirii. Unul dintre ei a descoperit o ladă acoperită cu gunoi, aşezată lângă grilaj. Din curiozitate a ridicat capacul. A văzut însă cu stupoare că înăuntru sunt granate de mână. A fost anunţat imediat d.Rodescu, directorul liceului, care a sesizat autorităţile. Un specialist al pirotehniei armatei a verificat conţinutul lăzii. S’au găsit 35 granate de mână în stare bună. D. inspector I. Frânculescu, şeful Siguranţei Capitalei, a fost la faţa locului şi a făcut primele cercetări. Paznicul de noapte al liceului declară că a văzut astănoapte o maşină care s’a oprit în apropierea liceului. Apoi, a observat pe doi necunoscuți cari aveau o ladă în brațe, însă le-a pierdut urma. Cercetările continuă. Comuniştii arestaţi la Oradia au declarat greva foamei ORADIA. Cei 9 comunişti arestaţi cu prilejul celei de a 15-a aniversări a revoluţiei comuniste din Rusia au declarat greva foamei. La acest gest, s-au asociat şi tinerii comunişti arestaţi cu prilejul grevei dela fabricele de ghete din Oradea, de asemenea şi cei arestaţi la Salonta. Deţinuţii grevişti se plâng că sunt de cinci luni în arest preventiv şi procesul lor nu se mai judecă. Ceilalţi spun că sunt încarceraţi în celelule igrasioase ale închisorii, care fac parte din aripa construită de Maria Terezia acum 230 de ani. Acolo li se distruge sănătatea. Ei spun că, decât să moară în închisoare, preferă să moară de foame, dacă sunt tratați mai rău decât criminalii ordinari. Primii cari au declarat greva foamei pentru a li se da o celulă mai sănătoasă sunt Oscar David Paul Lakatos, Gheorghe Steiner, Carol Feldmann, Alexandra Farkas, Andrei Fuchs, Ludovic Hirschler, Emner Deutsen și Alexandra Duro. De 4 zile aceştia nu mai mănâncă nimic. TROTZKI LA PARIS PARIS, GRador — Trotzki a sosit azi la Paris, venind din Copenhaga, în trecere spre Marsilia. El se va îmbarca imediat după sosire, pe bordul unui vapor care-l va transporta la Prinkipe. înlesnirea plăţilor între România şi Germania Propunerile Camerei de Camera de comerţ germano-română dn Berlin prin directorul său, d.T. B. Demetrescu, a înaintat d-lui V. Madgearu, ministrul finanţelor şi d-lui Lugoşianu, ministrul comerţului şi industriei precum şi d-lui guvernator al Băncii Naţionale un memoriu asupra mijloacelor pentru uşurarea reciprocă a plăţilor între România şi Germania. Acest memoriu, după ce descrie situaţia plăţilor între România şi Germania în cadrul regimurilor de devize existente, analizează foloasele şi neajunsurile unei convenţii generale de clearing precum şi a unui aranjament special între Banca Naţională şi Banca Reichului. Din cercetarea posibilităţilor ce comerţ germano-română le oferă regimul de clearing memorial arată că compensaţiile în mărfuri ar putea fi o formă provizorie pentru intensificarea exportului nostru în Germania, cu condiţia ca aceste compensaţii să fie normalizate şi centralizate. In fine, memoriul vine cu o propunere nouă, referitoare la un aranjament între România şi Germania, ca plăţile să se efectueze în parte prin devize iar în parte pe baza unor bonuri de compensaţii, un mijloc de plată suplimentar, care ar mări volumul tranzacţiilor cu Germania şi ar aduce o considerabilă urcare a exportului nostru pe această piaţă. Soarta acordurilor dela Lausanne Anglia şi Franţa examinează eventualitatea revizuirii lor in cazul efectuării plăţilor către America LONDRA, 7 (Rador). — D. Neville Chamberlain, ministrul finanţelor, pleacă azi după amiază la Paris pentru a discuta cu reprezentanţii Franţei chestiuni actuale. La negocieri vor lua parte probabil, pe lângă miniştrii de finanţe ai celor două ţări şi d-nii Herriot şi MacDonald. Din comunicat oficial precizează că discuţii mile nu vor avea ca obiect plăţile către Statele Unite la scadenţa din 15 Decembrie, ci soarta acordurilor dela Lausanne. Este evident, într’adevăr, că dacă trebuiesc reluate plăţile către America, va trebui să se examineze din nou efectele posibile imediate. S’ar putea astfel să se considere necesară o nouă convocare a conferinţei din Lausanne, unde chestiunea reparatJustitei fusese rezolvată in legătură cu datoriile către America. Este probabil să se discute la Paris şi chestiunea dezarmării. Mesagiul preconizează apoi cooperarea Americei cu naţiunile străine asupra mai multor puncte şi subliniază participarea americană la lucrările conferinţei dezarmării şi la lucrările pregătitoare ale conferinţei economice mondiale. In încheiere, mesagiul declară că bunăstarea poporului american depinde de soluţia ce va fi dată marilor chestiuni mondiale cum sunt organizarea păcii, dezarmarea şi reluarea afacerilor. Mesajul preşedintelui Hoover către congres WASHINGTON, 7 (Rador). — Preşedintele Hoover a transmis congresului mesagiul de deschidere al sesiunii parlamentare. Mesagiul nu face decât o aluzie, în treacăt, la datoriile de războiu europene, mărginindu-se să reamintească că guvernul Statelor Unite a răspuns negativ la cererea debitorilor de a prelungi moratoriul. H^l O destindere in conflictul spano-american ? MADRID, Z. (Rador). — In conflictul ivit între guvemn şi societatea americană de telefoane pare să se fi produs o destindere. Eri s’a propus în parlament o moţiune cerând imediata discuţie a afacerii. Guvernul s’a opus, punând chestiunea de încredere și moțiunea a fost respinsă cu 181 contra 11 voturi. O desminţire ungară BUDAPESTA, G. (Rador). — Agenţia Telegrafică Ungară anunţă: Cu toată desminţirea dată din surse competente ungare, stăruie totuşi svonul în presa străină că delegaţii statelor majore italian, bulgar, albanez şi ungar vor ţine o conferinţă la Budapesta în cursul lunii Decembrie, pentru a examina situaţia actuală militară şi politică din Europa centrală şi din Balcani. Din joc autorizat se declară acum în mod categoric că svonurile mai sus menţionate sunt o invenţia prin nimic justificată şi lipsită d® orice temeiu. ——1 ■■ ' —....... Un abordaj pe Dunăre la Galaji GALAŢI, 7. — Un abordaj s’a produs aseară pe Dunăre. Remorcherul grecesc „Aris“ venind dela Ismail, a lovit puternic şalupa „Constantin“ care venea din direcţie opusă. Şalupa a fost aruncată pe mal. Ca să nu se scufunde, ea a fost legată apoi cu parâme. Abordajul s’a produs în dreptul punctului Crapina, la miîla 63. Comandantul remorcherului observase șalupa la vre-o 500 de metri, dar cu toate semnalele date, ciocnirea n’a putut fi evitată. Abordajul se datorește cetei groase ce s’a lăsat aseară pe Dunăre. Căpitănia portului a deschis o anchetă.