Dimineaţa, decembrie 1933 (Anul 29, nr. 9673-9701)
1933-12-08 / nr. 9680
Anul 29 No. 9680 Vineri 9 Decembrie 1933 14 pagini FMgmm MARCA DE CAL!TAT■ PINTfttf OOS2APIs.FI.ANEU Fondată in 1904 de CONST. MILLE Lei 3 București, Str. Const. Mille (Sărindar) 5—7—9 TELEFON: Centrala telefonică 3.8430; Adi ția 3.8452;SZEKELYs.RETI Provincia 3.8431; Străinătatea 3.8433 CALVICTORIEI 64-68 Scăderile in învăţământ In conferinţele pe care d. dr. C. Angelescu, ministrul de instrucţiune, le-a avut în după amiaza zilei de Luni cu directoarele şi directorii de şcoale secundare din Capitală, s’au dat la iveală stări de lucruri, care arată lipsuri şi scăderi aproape alarmante în mersul, precum şi în învăţământul şcoalelor din această categorie. Cauzele sunt de două feluri, finele comune tuturor gradelor de învăţământ, iar altele speciale învăţământului secundar. Printre cauzele din prima categorie, cităm pe acelea care au o influenţă pe cât de rea, pe atât de hotărâtoare, prea desele schimbări în legiuirile şcolare şi în programele de studii, proasta salarizare a corpului didactic şi neplata la timp a salariilor, aşa reduse cum erau, pervertirea minţii şi judecăţii tineretului şcolar şi abaterea lui de la ceea ce constitue prima şi ultima sa datorie: învăţarea de carte. La aceste cauze, care, precum am spus, au atins şi molipsit toate categoriile de învăţământ, trebue adăugat şi faptul că în loc de o sănătoasă şi înţeleaptă politică şcolară, călăuzită exclusiv din nevoile reale ale învăţământului, s’a făcut politicianism şcolar de cea mai urâtă speţă. Urmările acestor rele le vedem în lipsa de pregătire a tineretului şcolar, in lipsa de dragoste şi de entuziasm din partea-i pentru carte şi învăţătură, ba chiar într’o pornire vădită spre ceace am putea numi antiintelectualism. Intru cât priveşte învăţământul secundar, acest învăţământ are de luptat cu greutăţi ce-i sunt proprii. Aşa, potrivit unei dispoziţiuni a cărei aplicare i-a dovedit cu neputinţă, salarizarea personalului administrativ a fost trecută în seama comitetelor şcolare. Insă aceste comitete nu dispun de alte fonduri decât de acelea care provin din contribuţiile părinţilor elevilor. Dar părinţii elevilor nu pot plăti, mai ales că li se cere prea mult pentru vremea de astăzi. Urmarea este că personalul administrativ rămâne neplătit, iar şcoala suferă şi de o mulţime de lipsuri materiale. O altă cauză pentru care şcoalele secundare nu pot da rezultatele ce suntem îndreptăţiţi să aşteptăm de la ele, rezidă în faptul că programul de studii este supraîncărcat. Se cere elevilor să asimileze prea multe cunoştinţe, să înveţe prea multe lucruri. Chiar în cazul că elevii şi-ar căuta numai de carte şi învăţătură şi tot nu sunt în stare să-şi îndeplinească în mod conştiincios datoria ce li se impune. Atâta doar că se surmenează şi slăbesc fiziceşte, tocmai la o vârstă când sânt în plină creştere şi formaţiune. Adevărul acesta se confirmă şi prin desele plângeri ce primim de la părinţi, cari sunt alarmaţi că îşi văd pe copii lor slăbiţi şi anemiaţi, opriţi în desvoltarea lor fizică. Acestea sunt în rezumat cauzele de scădere, de dare înapoi a învăţământului. Iar când se cunoaşte o boală, este mai uşoară vindecarea ei. N. Batzaria P. Litvinov a părăsit Roma pentru a se îmbarce, prin Berlin,, la Moscova. Se poate vorbi de voiajul comisarului afacerilor străine al Rusiei, ca de o adevărată călătorie triumfală. La Paris, la Washington, ni s’au făcut primiri solemne. Dar nicăeri onorurile ce i s’au arătat, n’au întrecut pe cele din Italia. A fost o adevărată primire regească. Un vagon regal i-a fost pus la dispoziţie. Ducele i-a oferit un prânz de gală. Ambasada americană de asemenea. Presa italiană a fost plină de comentarii cari debordau de consideraţiune, respect şi cordială afecţiune. Regele însuşi l-a primit în audienţă. Incidentul acesta care a pus faţă în faţă pe un bolşevic, din principiu antimonarhic, cu un suveran încoronat, nu a fost îndeajuns relevat. Poate că bolşevicul s’a jenat, deşi în materie de contrazicere regimul bolşevic nu mai are ce să se jeneze El a bătut toate recordurile, în materie de oportunism politic, întreţinând raporturi diplomatice excelente tocmai cu acele guverne, care procedează cu cea mai mare violenţă, contra partizanilor săi din organizaţia internaţională comunistă Argumentele în favoarea acestei politici, sunt cunoscute. Mai întâi că Rusia nu se poate exclude din concertul marilor puteri, fiindcă oriicât s-ar deosebi în constituţia ei politică, şi economică, ea e legată de aceste puteri prin interesele ei politice, chiar şi prin interesul de a asigura în toată lumea biruinţa comunismului, ceea ce nu-i posibil decât cu creşterea influenţei sale internaţionale. Al doilea că fascismul şi hitlerismul, nu sunt decât un intermezzo, tranziţia între regimul capitalist în plină descompunere şi regimul comunist care ar fi singura salvare a civilizaţiei umane. Regimurile fasciste nu sunt, după părerea celor dela Moscova, decât ulti- * D. Litvinov la Roma şi Berlin sovietică şi statele dictatoriale _ ma sforţare a capitalismului de ace o compun şL ţmti aşezarea ei cădeparta deli sine sfârşitul fatal In realitate, după cum am arătat de atâtea ori, între Rusia sovietică, Italia fascistă şi Germania hitlerista, există, cu toate ţelurile lor deosebite, un mare interes comun. Toate aceste trei ţări sunt partizane ale guvernării autoritare, toate sunt dictatoriale, toate sunt contra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, toate guvernează ca expresie a unui partid, care se poate proclama identic cu naţiunea, fiindcă cei de altă părere, nu le pot exprima care pe două continente, este un factor fără de care lumea nu-şi poate găsi echilibrul. Am fost atacaţi atunci pentru aceasta, cu furie şi proclamaţi bolşevici. Dar e dat ca toate iniţiativele să scape democraţiei, şi astfel d. Mussolini a fost primul şef de guvern din Europa, care, după Germania înfrântă, a recunoscut Rusia sovietică. Sunt zece ani de atunci. Nu ar fi fost poate o altă situaţie în Europa, dacă iniţiativa aceasta ar fi fost a Franţei, a Angliei, a Statelor Unite ale Americei. Căci cine poate spune dacă şi în politică se verifică cuvântul evangheliei, că cei din urmă veniţi, va fi cei dintâi? Şi cine poate spune, dacă în cazul că cei din urmă ar fi fost cei dintâi, însăşi evoluţia Rusiei bolşevice nu ar fi luat o altă îndrumare. Căci pe atunci, acum zece ani, solicitările porniau de la Moscova. Azi lucrul trebue constatat, ea este cea solicitată. E natural că voiajul triumfal al d-lui Litvinov, preocupă şi pasionează chiar opinia publică a lumei întregi. Pentru aceleaşi motive pentru cari Rusia nu putea fi eliminată în mod durabil din concertul statelor lumei civilizate, pentru aceleaş motive reapariţia ei ca mare putere în concertul marilor puteri, e de o importantă epocală. Ce s’a aranjat la Washington? Ce, mai ales, la Roma, pare a rămâne deocmdată, o taină a cabinetelor. Rusia bolşevică nu vrea să intre în Societatea Naţiunilor, unde, cel puţin, există o publicitate a sau dacă încearcă să le exprime sunt închişi, după ţară, în insule, în lagăre de concentrare sau în Siberia. Nu e oare caracteristic că d. Mussolini, care în propria sa ţară a exterminat în sensul propriu al cuvântului, pe comunişti şi pe socialişti, a invitat pe d. Litvinov ? Că, pe când d. Litvinov, după invitaţia ducelui, se lăfăia prin vagoane regale şi benchetuia cu ducele cum va benchetui probabil cu Hitler, tovarăşii săi de idei victimele propagandei moscovite, se istovesc în închisori şi în exil, întrucât nu zac sub pământ, căzuţi pe urma maltratărilor şi asasinatelor celor, cu cari ministrul călător al Rusiei sovietice, ciocneşte paharele ? Şi nu e oare bine să constatăm în faţa călătoriei triumfale a d-lui Litvinov, pe care nu mai departe decât acum patru ani, adversarii juraţi ai Rusiei Sovietice, nu ar fi visat-o, că şi în acest caz democraţia a făcut o mare greşală? Noi am spus de atunci, că multă vreme, o ţară ca Rusia, — indiferent de regimul ce are, căci nici cel ţarist nu a fost comod pentru vecini şi pentru puterile europene — nu va putea fi ignorată, căci ea chiar numai prin presiunea mecanică a massei de 160 milioane de oameni discuţiunilor şi deciziunilor. Dar se acomodează perfect diplomaţiei secrete, cum o preconizează d. Mussolini şi-i place d-lui Hitler. Căci însăşi modul sibilic, în care d. Litvinov a răspuns la întrebările ziariştilor, pe cari i-a primit la Roma, arătă că asupra convorbirilor avute şi a hotărîrilor luate se păstrează secretul, sau, dacă voiţi, se păstrează deocamdată secretul. Atâta pare oricum a reieşi, că d. Litvinov a înlăturat încercarea ducelui de a mijloci între Rusia sovietică şi d. Hitler. Dar numai fiindcă între Rusia bolşevicăşi Germania hitleristă există raporturi directe şi rău fiindcă Moscova ar avea vre-o intentiune de a se manifesta împotriva barbariei hitleriste, macar atâta cât s-a manifestat guvernul „burjui“ al Marei Britanii. In ce priveste revizuirea, d. Litvinov, a spus că ea nu interesează Rusia, care nu a semnat tratatele de pace. Telegraful oficial interpretează această declaraţie ca o politicoasă repudiere a tezei revizioniste. Noi înclinăm mai mult sub linia lipsa ei de precizune, care este de altfel pe linia tuturor formulărilor comisarului afacerilor externe ale Rusiei bolşevice. Ea poate fi interpretată şi într’un fel şi într’altul. In tot cazul ea nu este inspirată de politica absolut pacifică pe care Rusia sovietică afirmă și prin organul d-lui Litvinov că o face. Căci cum se poate un om politic dezinteresa de chestiunea revizionismului, când ea este decisivă pentru alternativa: pace sau război B. Brănişteanu D. LITVINOV Citiţi în „DIMINEAŢA“ de Duminică 10 Decembrie Aspecte ale vieţii de provincie: O zi la T.Severin Sub acest număr severinenii vor găsi în numărul de Duminică 10 Decembrie primul reportaj de note şi impresiiuni culese din Turnu-Severin, pentru cititorii „Dimineţii“, fie unul dintre cei mai talentaţi colaboratori ai ziarului, d. Const. Băleanu. •4 Cu aceste articole, ,,Dimineaţa“ îşi inaugurează o o rubrică nouă, în care, la intervale apropiate ea se va ocupa de toate aspectele, atât de diverse şi caracteristice ale vieţii de provinciei CONFUZIE — M’a numit și nu m’a trecut în stat ? — Trebue să fie o confuzie. Au crezut că numesc un ministru, fără portofoliu și fără leafă. Un bătrân îşi ucide femeia şi apoi se sinucide SÂNGEORZ-BAI. — O impresionantă crimă s’a petrecut zilele treduce in târguşorul Rodna-Veche. Locuitorul Tatar Iosif din Rodna- Veche de 61 ani, fost taxator pe autobusul-cursa Bistriţa-Rodna-Veche traia în concubinaj de vre-o trei ani cu nepoata femeii Tarsu Arsenica, în vârstă de 32 ani. Femeia Tarsu Arsenica era contra legăturilor dintre cei doi. Ca să poată desface legăturile ce existau între ei, bătrâna Tarsu Arsenica și-a trimis nepoata la București spunându-i să nu vină acasă decât numai în cazul când se va hotărî să rupă legăturile cu Tatar Iosif. Altfel o va desmoşteni. La plecare, fata a spus concubinului ei că nu va veni acasă decât după moartea bătrânei. Intr’adevăr, după plecare, fata n’a mai dat nici un semn de viaţă, iar lui Tatar Iosif făcându-i-se dor de ea, şi-a pus in gând să suprimeze bătrână ca astfel să poată veni fata acasă şi să se căsătorească cu ea. Cu două zile înainte de a-şi pune în aplicare planul, a dat o telegramă fetei la Bucureşti ca să vină acasă deorece bătrâna a murit, iar Sâmbătă dimineaţa el şi-a pus planul în aplicare suprimând pe bătrâna Tarsu Arsenica prin şapte lovituri de ciocan. După făptuirea crimei, în zorii zilei, Tatar Iosif s-a dus la primărie cerând să i se elibereze un certificat de înmormântare. Cei în drept ducându-se la faţa locului au constatat oribila crimă. Criminalul a fost arestat şi a doua zi urma să fie transportat la parchetul din Bistriţa. In timpul nopţii însă a scăpat de sub vigilenţa jandarmilor, fugind în cimitir unde şi-a pus capăt zilelor prin strangulare. ru Propaganda maghiară îşi fase drum şî la Paris BUDAPESTA, 5. (Europapress). — Din Paris se anunţă că în Camera franceză s’a format un grup de 80 de deputaţi, în scopul de a studia situaţia politică şi economică a ţărilor din Europa centrală. Acest studiu urmează să se facă la faţa locului şi un grup de 40 de deputaţi francezi au şi acceptat să înceapă această anchetă vizitând Budapesta unde vor fi primiţi şi călăuziţi de uniunea naţionalista maghiară, care conduce în Ungaria acţiunea pentru revizuirea tratatelo de pace. Rezultatele oficie ale alegerilor din Spania MADRID, 6 (Radar). — Rezultatele definitive şi oficiale ale alegerior generale sunt următoarele : dreapta obţine 207mandate ; centrul obţine 167, dintre cari 104 sunt luate de radicali; stânga obţine 99 mandate, dintre cari 50 revin socialiştilor. Conflictul între Anglia şi Irlanda LONDRA, 5. (Rador). — D. Thomas, ministrul dominioanelor, a făcut astăzi declaraţii în Camera Comunelor, cu privire la afirmaţiile făcute de către d. de Valera, in legătură cu declaraţiile anterioare ale d-lui Thomas, de la 14 Noembrie. D. de Valera a declarat că asociaţia statului liber cu Marea Britanie nu a fost niciodată voluntară şi tratatul din 1921 nu aduce nici o schimbare fundamentală în atitudinea Irlandei. Experienţa ultimilor 12 ani au pus în evidenţă — a continuat d. de Valera — că o prietenie trainică nu poate fi atinsă pe baza relaţiilor actuale. Guvernul statului liber crede a putea înţelege din declaraţiile făcute la 14 Noembrie, că şi guvernul britanic îşi dă seama de relele la care poate duce o asociere forţată şi a decis să nu considere ca pe o cauză de războiu sau altfel de acţiune agresivă, hotărîrea pe care ar putea-o lua poporul irlandez, de a rupe relaţiile cu Commonwealthul. Răspunzând la această telegramă, d. Thomas a declarat că guvernul britanic nu poate accepta afirmaţia că o prietenie durabilă nu poate fi atinsă de baza actualelor relaţii. El este de părere că nu poate răspunde la o chestiune bazată pe această afirmaţie. Guvernul Maiestăţii Sale nu poate crede că statul liber, nu se gândeşte la o repudiere finală a obligaţiunilor sale, printr’o hotărire în sensul la care se face aluzie şi in consecinţă nu se crede chemat să precizeze ce atitudine ar adopte. In împrejurări pe care le socoate pur ipotetice. Un deputat a întrebat pe d Thomas, dacă are intenţia să aducă la cunoştinţa supuşilor statului liber irlandez, desavantagiile pe care le-ar atrage după sine declararea irlandei ca republică. D. Thomas a răspuns că nu socoate că acest lucru ar fi necesar, căci eventualitatea aceasta nu se va prezenta niciodată. Avantagiile de care se bucură supuşii britanici, in comparaţie cu străinii, în Marea Britanie —a încheiat d. Thomas — sunt suficient cunoscute şi apreciate, ca să mai fie nevoe să fie subliniate. D. DE VALERA • Regele cu Voevodul Mihai ia vânătoare.