Dimineaţa, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 10333-10363)
1935-10-27 / nr. 10359
Antii 31 No. 10.359 PLAPUMI LIN DE PAT TRUSOURI CEL MAI CONVENABIL LA SAMUEL & COMP. București, St. Regală 12 Telefon 3.50.63 V.^rWgini imn m m Fondată in 1904 de CONST. MIILE 3 LEI Bucureşti, Str. Const. Miile (Sorinelor) TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Duminică 27 Octombrie 1935 AZI LA TRIANON DANSATOAREA cu RALPH ARTUR ROBERTS, ELSE ELSTER, RICHARD ROMAN OYSKY, URSULA GRABLÉT, HARALD-PAULSEN, ADELA SANDROCK, şi comicii cu WIENER MADEL Congresul funcţionarilor publici Federaţia generală a salariaţilor publici va ţine, în ziua de Duminică, 27 curent, un congres regional la Chişinău. Importanţa acestui congres reiese din chestiunile ce figurează pe ordinea de zi, ca să fie obiect de desbateri. Este chestiunea cu privire la modificarea statutului funcţionarilor publici, modificare asupra căreia s’au pus în circulaţie In timpul din urmă diferite zvonuri. Vin apoi alte chestiuni, care interesează In modul cel mai direct pe toţi câţi sunt In slujba statului. Le reproducem, aşa cum au fost stabilite în ultima şedinţă ţinută de consiliul Federaţiei. „Normalizarea şi armonizarea salariilor, raţionalizarea şi reorganizarea serviciilor publice, încadrarea definitivă a funcţionarilor publici, prohibirea cumulului, reglementarea lichidării datoriilor funcţionarilor publici şi organizarea asistenţei medicale”. Un alt punct de relevat este că discuţiunea chestiunilor ce am enumerat nu prezintă un interes teoretic, ci sunt toate de o actualitate palpitantă, pentru motivul că, precum s’a aflat din informaţii culese din surse sigure, guvernul intenţionează să vină cu măsuri şi cu proecte de legi privitoare la chestiunile ce vor forma obiectul de desbateri al congresului de la Chişinău. Aşa, s-a atribuit guvernului intenţia de a introduce modificări în actualul ,,Statut” al funcţionarilor publici. Acest „Statut” asigură insă stabilitatea funcţionarilor de carieră. Aşa fiind, orice modificare, orice atingere ce . i s’ar aduce, interesează in gradul cil mainaiv pa slujbaşii imabilei. Ii interesează din punctul de vedere ca nu cumva drepturile şi stabilitatea recunoscută şi stabilită prin „Statut” să nu fie desfiinţate ori ziduite — ceea ce, pe cât ştim, n’are să se întâmple, guvernul neurmărind asemenea intenţii. , •Cât despre chestiunea privind normalizarea şi armonizarea salariilor, se ştie că, intru cât se atinge de membrii corpului didactic, la ministerul de instrucţiune se elaborează actualmente un anteproect de lege. Insă, învăţătorii şi profesorii, de altfel, perfect îndreptăţiţi să ceară ca să li se aplice şi lor legea de armonizare a salariilor, nu reprezintă decât o parte din totalul funcţionarilor publici. Au şi celelalte categorii de funcţionari publici dreptul să ceară din toate punctele de vedere un tratament corespunzător cu titlurile ce posedă, cu anii de serviciu şi cu munca prestată. Faţă de toţi slujbaşii publici trebue să se procedeze aşa cum reclamă dreptatea, logica şi legalitatea. Mai vedem că la congresul de Duminică dela Chişinău se va lua în discuţie şi „prohibirea cumulului”. împotriva cumulului există o lege, dela intrarea în vigoare a căreia n’au trecut aşa de mulţi ani, ca să zicem că ar fi căzut în desuetudine sau că ar fi fost dată uitării. Este legea, care poartă numele autorului: legea Mironescu. Această lege n’a primit însă decât un început — un foarte modest şi timid început de aplicare. Dece? Intre altele şi pentru motivul că şi cu această ocaziune s’a făcut dovada că moravurile sunt mai puternice şi mai eficace decât legile. N. Batzaria Atentatul criminal de la Turnu Severin Deputaţi guvern anteniați Vorvoreanu şi L’itea împuşcaţi de un necunoscut T.SEVERIN, 24. — Un atentat criminal a fost săvârşit astăseară in oraşul nostru în împrejurările următoare: Pe la orele 1O şi jumătate d-nii deputaţi guvernamentali Marius Vorvoreanu şi Liţea se înapoiau spre casă, împreună cu soţiile lor, venind de la cinematograf. In momentul când au ajuns pe strada Smârdan— o stradă mai puţin frecventată la această oră — un necunoscut care stătuse la pândă într’un ungher întunecos, a tras asupra celor doi parlamentari două focuri cu o armă de vânătoare. Ţinta a fost nimerită şi ambii deputaţi au fost răniţi. D. Marius Vorvoreanu a fost împuşcat în spate în regiunea renală, după cum a fost deasemenea rănit de alice şi la ambele mâini. D. deputat Liţea, a fost rănit numai la o mână. Atentatorul, după săvârşirea acestei isprăvi, a isbutit să se facă nevăzut, nestingherit de nimeni. D. deputat Marius Vorvoreanu, care se află rănit mai grav, a fost urcat într’o trăsură, condus la locuinţa sa, unde se află sub îngrijirea unui medic. D. deputat Liţea a fost pansat de către acelaş medic, după care şi-a continuat drumul spre domiciliul său. Atât parchetul cât şi poliţia, cărora li s’au adus cazul la cunoştinţă, au început cercetări pentru descoperirea atentatorului. STAREA RĂNIŢILOR T.SEVERIN, 25. — In legătură cu atentatul împotriva d-lor Marius Vorvoreanu şi Niculae Litea revenim cu următoarele amănunte. D. Marius Vorvoreanu a fost supus unui examen radioscopic de către d. profesor Săvescu. S’a constatat că alicele n’au pătruns în plămâni. Ele s’au oprit în piele. In ce-l priveşte pe d. Liţea el e foarte uşor rănit. Cercetările întreprinse de d-nii prim procuror Titus Constantinescu, judecător de instrucţie Ovid Petrescu şi inspectorul de poliţie Ştefănescu sosiţi de la Craiova, au continuat cu asiduitate. Printre cei bănuiţi că ar fi autorii atentatului se află d-nii Mihail Trocan, prim pretor, Nae Alexescu, din comuna Stroeşti, cumnatul prim pretorului, Const. Topârdea şi Ştefan Popovici. Aceştia din urmă au fost concediaţi de curând din serviciul uzinei electrice. Prim pretorul Trocaru a fost sub prefectoratul d-lui Băbeanu, director al prefecturii. In acest interval s’au descoperit fraude de două milioane Iei dintre care 900 mii erau puse în sarcina lui Trocaru. Investigaţiile continuă. Trocaru se afla la dispoziţia autorităţilor. * Primim din sursă oficială următoarele amănunte : D. Richard Franasovici, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor, imediat ce i s’a adus la cunoştinţă vestea atentatului, a plecat la ora 1 luni, noaptea la T. Severin cu un vagon-motor, luând cu sine şi pe d. dr. Săvescu, cunoscutul chirurg. După ştirile transmise azi dimineaţă la ministerul comunicaţiilor nu va fi însă nevoe de intervenţie chirurgicală, fiindcă alicele oprindu-se in muşchii renali la d. Vorvoreanu si in brat la d. Liceanu prezintă pericol. Atât starea d-lui Marius Vorvoreanu cât si a d-lui Licea e bună. LUNI 28 OCT.A PARE: POVESTEA VIETH MELE VOL. III , MARSA REGINA ROMÂNIEI Un volum de 600 PSG, cu numeroase planșe, LEI 160 MUTATUL Unde mă duci ?... Azi e Sf. Dumitru... Hai să ne mutăm și noi... Pagubele pricinuite de incendiul din Los Angeles LOS ANGELES, 24. (Rader). — Din cauza schimbării direcţiei vântului, proporţiile catastrofaliului incendiu de păduri din împrejurimile oraşului au scăzut. . După calculele aproximative, pagubele de până acum ar trece de un milion de dolari. Ameninţătoare pregătiri de războiu ale Germaniei Un senzaţional discurs al d-lui Churchill, in Camera Comunelor LONDRA, 24 (Rador). — Desbate- au şi început să facă eile privitoare Ia politica externă a ypppiU. ;n Rdrtrourile privitoare Ia politica Angliei au continuat azi după masă. D. Churchill a rostit o cuvântare în cursul căreia a atras atenţia adunării asupra extinderii şi repeziciunea cu care se reînarmează Germania. Reichul — declară d. Churchill — a cheltuit anul acesta pentru pregătirile militare directe şi indirecte suma enormă şi de necrezut de 800 milioane lire sterline. întreaga Germanie este o vastă tabără militară. Industriile din Germania sunt mobilizate, lucrând intens la fabricarea materialului de război. Această mobilizare industrială se realizează acum în Germania într-o măsură pe care industriile noastre nu au atins-o nici în cursul războiului mondial exerciţii în Marea Baltică. Tunurile, carele de asalt, tunurile mitraliere, gazele asfixiante se îngrămădesc în vaste depozite. Aviaţia germană se desvoltă cu repeziciune. Noi nu avem nici o perspectivă de a ajunge vreodată la nivelul aviaţiei germane, orice sacrificiu am face în viitorul apropiat. D. IVins Jon Churchill îşi manifestă în continuare părerea că nici o nelinişte pentru lume nu poate fi comparabilă cu aceea cauzată de reînarmarea Germaniei. Reînarmarea Reichului este un fapt care pune în umbră în momentul de faţă, toate celelalte chestiuni la ordinea zilei, „Războiul dintre Italia şi Abisinia este de prea mică importanţă faţă de primejdiile pe care le-am descris”. ~ " *■ Numeroase submarine | „Cred că Mussolini nu ar fi intrat în aventura războiului cu Abisinia, dacă Franţa nu ar fi fost frământată de grija adâncă pe care o are faţă de re - înarmările Germaniei“. In această ordine de idei, d. Churchill a arătat situaţia critică in care s’a găsit Franţa, atunci când Marea Britanie a intervenit in conflictul italo-abisinian cu o neaşteptată energie. „Preţuesc — a declarat d-sa în plauzele adunării — silinţele Franţei pentru a da un efect facturii Societăţii Naţiunilor şi hotărirea la care a ajuns, de a ajuta flota engleză în unele împrejurări. Silinţele sale şi această hotărîre merită cea mai înfocată recunoştinţă din partea tuturor grupărilor reprezentate in această adunare. ÎNCHEIEREA DESBATERILOR După d. Churchill a urmat la tribună, sir John Simon, ministru de interne, care a încheiat desbaterile în numele guvernului. D-sa a desminţit categoric svonurile că guvernul ar fi părăsit politica de complectă colaborare cu Societatea Naţiunilor. — ■ 14 Automobil cu pasageri răsturnat in Marea Mediterană Morţi şi răniţi ALGER, 25 (Rador). — Un autobuz plin cu pasageri s’a rostogolit in mare, de pe şoseaua de lângă Dgigelei. Autobuzul mergea cu mare viteză această şosea, care se tinde dealungul mării, la o înălţime de 40 metri. La un moment’ dat, din cauză că i s’a rupt bara de direcţie, autobuzul a sfărâmat parapetul, a căzut peste stânci şi a ajuns în mare. Sunt trei morţi, opt răniţi, cari probabil nu vor mai putea fi salvaţi şi 34 răniţi mai uşor. A murit Henri Pirenus BRUXELLES, 25 (Rader). — Eri a încetat din viaţă cunoscutul istoric belgian Henri Pirenne. Sfântul Dumitru „Sumendru" — aşa spun copiii sfântului Dumitru — a fost în viaţa lui cioban. Celălalt Dumitru — din Basarabov — şi care se serbează la 27 octombrie — a fost la început păzitor de vite şi apoi s’a călugărit. Păstoritul turmelor nu este o ocupaţie comună şi exclusivă numai celor doi sfinţi. Informaţiile biblice ne pun în faţa a o sumedenie de cazuri similare. însuşi Moise a fost păstor. Se spune că sfântul Dumitru a dus o viaţă curată şi că, numai o singură dată a păcătuit în existenţa lui. Sfântul a zâmbit cândva, în mijlocul unei biserici pline de credincioşi. Diavolul a fost acela care l-a făcut pe sfânt să râdă în plinul rugăciunilor celorlaţi. Râsul sfântului a izbucnit din pricina unei ghiduşii a satanei văzută numai de Dumitru, dar nu şi de restul oamenilor iughsit ... în faţa altarului. Dar zâmbetul lui „Sânmedru“ — bătrânii îi spun astfel — spre a se deosebi de copii — nu dură decât o clipă. Gravitatea îi reveni pe figură şi îşi aduse aminte de căinţă. Sfântul se hotărî să-şi ispăşească greşala râsului in munţi, prin post şi rugăciune. Acolo pe înălţimi l’a surprins moartea. Insă rugăciunile şi posturile cari l-au prefăcut în mumie pe „Sumendru“ încă din viaţă sunt acele pricini ce au avut darul şi calitatea de a concura la neputrezirea trupului sfânt — aşa cum a fost aflat pe piscuri. Altă versiune despre viaţa sfântului Dumitru tinde către basm. In această povestire populară sfântul este prezentat tânăr, voinic şi căsătorit. Dar soţia lui „Sumendru“ nu trebuia să ştie că bărbatul ei este Sf. Dumitru. De acea, sfântul apare în chipul „porcului fermecat“. Aici, probabil că „porcul“ reprezintă simbolul dragostei şi al păcatului ei. Sfântul nu voia să fie recunoscut în această ipostază. Insă mama tinerei neveste — un fel de soacră păcătoasă — a învăţat pe fiică să-i descopere faţa voinicului în timpul nopţii. înfuriat, sfântul a plecat în lume, iar nevasta Iui — după ce l-a căutat zece ani cu opincă de fier şi cârjă de oţel — a reuşit să-l găsească. De atunci eroiii basmului nu s’au mai despărţit. Prin judeţul Muscel se spune — în „Sărbătorile la români“ ale lui R. Codin şi Mihalache — circulă ideea cum că ar exista o învoială intre sfântul Gheorghe şi sfântul Dumitru. Cel dintâi — confirmă această credinţă — are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, cel de al doilea, să-l prefacă „negru“. „Şi ,să ştii că aşa e. Mai ca acum vreo doi ani. Avurăm zăpadă până mai la jumătatea lui Prier, şi cu toate astea codrul tot era verde de Sf. Gheorghe. Fu frig, frig, până mai erau trei zile până la sf. Gheorghe. Atunci se puse pe căldură şi odată s’au deschis pomii. Şi tot în anul ăla, când fu o toamnă lungă, fu vreme frumoasă până mai erau vre-o două-trei zile până în Sf. Dumitru. Frunza în codru era neclintită, că era cald şi frumos ca vara. Atunci se puse, nene, pe un frig, cu brumă şi îngheţe. Iar când dete soarele curgeau frunzele grămadă din pomi, de parc’ar fi fost opărite cu apă fiartă. Şi’n ajunul lui Sf. Dumitru, odată se golosiră pomii". Nu cumva Sfântul Dumitru se va ţine de convenţie şi ne preschimbă miraculoasa frumuseţă şi întindere a acestei toamne? GHEORGHE CORNEANU Condrilis, vice-regele Greciei, având in spate neo , aghiotantul său