Dimineaţa, octombrie 1935 (Anul 31, nr. 10333-10363)

1935-10-27 / nr. 10359

Antii 31 No. 10.359 PLAPUMI LIN DE PAT TRUSOURI CEL MAI CONVENABIL LA SAMUEL & COMP. București, St. Regală 12 Telefon 3.50.63 V.^rWgini imn m m Fondată in 1904 de CONST. MIILE 3 LEI Bucureşti, Str. Const. Miile (Sorinelor) TELEF.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33 Duminică 27 Octombrie 1935 AZI LA TRIANON DANSATOAREA cu RALPH ARTUR ROBERTS, ELSE ELSTER, RICHARD ROMAN OYSKY, URSULA GRABLÉT, HARALD-PAUL­SEN, ADELA SANDROCK, şi comi­cii cu WIENER MADEL Congresul funcţionarilor publici Federaţia generală a salariaţi­lor publici va ţine, în ziua de Du­minică, 27 curent, un congres re­gional la Chişinău. Importanţa acestui congres reiese din che­stiunile ce figurează pe ordinea de zi, ca să fie obiect de desba­­teri. Este chestiunea cu privire la modificarea statutului funcţiona­rilor publici, modificare asupra căreia s’au pus în circulaţie In timpul din urmă diferite zvonuri. Vin apoi alte chestiuni, care in­teresează In modul cel mai direct pe toţi câţi sunt In slujba statului. Le reproducem, aşa cum au fost stabilite în ultima şedinţă ţi­nută de consiliul Federaţiei. „Normalizarea şi armonizarea sa­lariilor, raţionalizarea şi reorga­nizarea serviciilor publice, înca­drarea definitivă a funcţionarilor publici, prohibirea cumulului, re­glementarea lichidării datoriilor funcţionarilor publici şi organiza­rea asistenţei medicale”. Un alt punct de relevat este că discuţiunea chestiunilor ce am e­­numerat nu prezintă un interes teoretic, ci sunt toate de o actua­litate palpitantă, pentru motivul că, precum s’a aflat din infor­maţii culese din surse sigure, gu­vernul intenţionează să vină cu măsuri şi cu proecte de legi privi­toare la chestiunile ce vor forma obiectul de desbateri al congresu­lui de la Chişinău. Aşa, s-a atribuit guvernului in­tenţia de a introduce modificări în actualul ,,Statut” al funcţiona­rilor publici. Acest „Statut” asi­gură insă stabilitatea funcţiona­rilor de carieră. Aşa fiind, orice modificare­, orice atingere ce . i s’ar aduce, interesează in gradul c­il mai­­naiv pa slujbaşii imabilei. Ii interesează din punctul de ve­dere ca nu cumva drepturile şi stabilitatea recunoscută şi stabi­lită prin „Statut” să nu fie des­fiinţate ori ziduite — ceea ce, pe cât ştim, n’are să se întâmple, guvernul neurmărind asemenea intenţii. , •Cât despre chestiunea privind normalizarea şi armonizarea sala­riilor, se ştie că, intru cât se a­­tinge de membrii corpului didac­tic, la ministerul de instrucţiune se elaborează actualmente un an­­teproect de lege. Insă, învăţătorii şi profesorii, de altfel, perfect îndreptăţiţi să ceară ca să li se aplice şi lor le­gea de armonizare a salariilor, nu reprezintă decât o parte din tota­lul funcţionarilor publici. Au şi celelalte categorii de funcţionari publici dreptul să ceară din toate punctele de vedere un tratament corespunzător cu titlurile ce po­sedă, cu anii de serviciu şi cu munca prestată. Faţă de toţi sluj­başii publici trebue să se proce­deze aşa cum reclamă dreptatea, logica şi legalitatea. Mai vedem că la congresul de Duminică dela Chişinău se va lua în discuţie şi „prohibirea cumu­lului”. împotriva cumulului exi­stă o lege, dela intrarea în vi­goare a căreia n’au trecut aşa de mulţi ani, ca să zicem că ar fi căzut în desuetudine sau că ar fi fost dată uitării. Este legea, care poartă numele autorului: legea Mironescu. Această lege n’a pri­mit însă decât un început — un foarte modest şi timid început de aplicare. Dece? Intre altele şi pentru mo­tivul că şi cu această ocaziune s’a făcut dovada că moravurile sunt mai puternice şi mai eficace de­cât legile. N. Batzaria Atentatul criminal de la Turnu Severin Deputaţi guvern anteniați Vorvoreanu şi L’itea împuşcaţi de un necunoscut T.­SEVERIN, 24. — Un atentat criminal a fost să­­vârşit astăseară in oraşul nostru în împrejurările următoare: Pe la orele 1O şi jumăta­te d-nii deputaţi guver­namentali Marius Vorvo­reanu şi Liţea se înapoiau spre casă, împreună cu soţiile lor, venind de la ci­nematograf. In momentul când au a­­juns pe strada Smârdan— o stradă mai puţin frec­ventată la această oră — un necunoscut care stă­tuse la pândă într’un un­gher întunecos, a tras a­­supra celor doi parlamen­tari două focuri cu o ar­mă de vânătoare. Ţinta a fost nimerită şi ambii de­putaţi au fost răniţi. D. Marius Vorvoreanu a fost împuşcat în spate în regiunea renală, după cum a fost deasemenea rănit de alice şi la ambele mâini. D. deputat Liţea, a fost rănit numai la o mână. Atentatorul, după săvâr­şirea acestei isprăvi, a isbutit să se facă nevă­zut, nestingherit de ni­meni. D. deputat Marius Vor­voreanu, care se află ră­nit mai grav, a fost urcat într’o trăsură­­, condus la locuinţa sa, unde se află sub îngrijirea unui medic. D. deputat Liţea a fost pansat de către acelaş medic, după care şi-a con­tinuat drumul spre domi­ciliul său. Atât parchetul cât şi poliţia, cărora li s’au adus cazul la cunoştinţă, au în­ceput cercetări pentru descoperirea atentatoru­lui. STAREA RĂNIŢILOR T.­SEVERIN, 25. — In legătură cu atentatul împotriva d-lor Marius Vorvoreanu şi Niculae Litea reve­nim cu următoarele amănunte. D. Marius Vorvoreanu a fost su­pus unui examen radioscopic de că­tre d. profesor Săvescu. S’a con­statat că alicele n’au pătruns în plă­mâni. Ele s’au oprit în piele. In ce-l priveşte pe d. Liţea el e foarte uşor rănit. Cercetările întreprinse de d-nii prim procuror Titus Constantine­­scu, judecător de instrucţie Ovid Petrescu şi inspectorul de poliţie Ştefănescu sosiţi de la Craiova, au continuat cu asiduitate. Printre cei bănuiţi că ar fi au­torii atentatului se află d-nii Mihail Trocan, prim pretor, Nae Alexescu, din comuna Stroeşti, cumnatul prim pretorului, Const. Topârdea şi Şte­fan Popovici. Aceştia din urmă au fost concediaţi de curând din ser­viciul uzinei electrice. Prim pretorul Trocaru a fost sub prefectoratul d-lui Băbeanu, direc­tor al prefecturii. In acest interval s’au descoperit fraude de două mi­lioane Iei dintre care 900 mii erau puse în sarcina lui Trocaru. Inves­tigaţiile continuă. Trocaru se afla la dispoziţia autorităţilor. * Primim din sursă oficială urmă­toarele amănunte : D. Richard Franasovici, minis­trul lucrărilor publice şi al comu­nicaţiilor, imediat ce i s’a adus la cunoştinţă vestea atentatului, a plecat la ora 1 luni, noaptea la T. Severin cu un vagon-motor, luând cu sine şi pe d. dr. Săvescu, cunos­cutul chirurg. După ştirile transmi­se azi dimineaţă la ministerul co­municaţiilor nu va fi însă nevoe de intervenţie chirurgicală, fiindcă a­­licele oprindu-se in muşchii renali la d. Vorvoreanu si in brat la d. Li­­cea­­nu prezintă pericol. Atât starea d-lui Marius Vorvo­reanu cât si a d-lui Licea e bună. LUNI 28 OCT.A PARE: POVESTEA VIETH MELE VOL. III , MARSA REGINA ROMÂNIEI Un volum de 600 PSG, cu numeroase planșe, LEI 160 M­UTATUL Unde mă duci ?... Azi e Sf. Dumitru... Hai să ne mutăm și noi... Pagubele pricinuite de incendiul din Los Angeles LOS ANGELES, 24. (Ra­der). — Din cauza schim­bării direcţiei vântului, proporţiile catastrofaliu­­lui incendiu de păduri din împrejurimile oraşului au scăzut. . După calculele aproxi­mative, pagubele de până acum ar trece de un mi­lion de dolari.­­ Ameninţătoare pregătiri de războiu ale Germaniei Un senzaţional discurs al d-lui Churchill, in Camera Comunelor LONDRA, 24 (Rador). — Desbate- au şi început să facă e­­ile privitoare Ia politica externă a ypppiU. ;n Rdrtr­ou­rile privitoare Ia politica Angliei au continuat azi după masă. D. Churchill a rostit o cuvântare în cursul căreia a atras atenţia adunării asupra extinderii şi repe­ziciunea cu care se reînar­­mează Germania. Reichul — declară d. Churchill — a cheltuit a­­nul acesta pentru pregă­tirile militare directe şi indirecte suma enormă şi de necrezut de 800 mili­oane lire sterline. întreaga Germanie es­­te o vastă tabără militară. Industriile din Germania sunt mobilizate, lucrând intens la fabricarea ma­terialului de război. Acea­stă mobilizare industrială se realizează acum în Germania într-o măsură pe care industriile noas­tre nu au atins-o nici în cursul războiului mon­dial e­xerciţii în Marea Baltică. Tunurile, carele de asalt, tunurile mitraliere, gazele asfixiante se îngrămădesc în vaste depozite. Aviaţia germană se desvoltă cu repeziciune. Noi nu avem nici o perspectivă de a a­­junge vreodată la nivelul aviaţiei germane, orice sacrificiu am face în vii­torul apropiat. D. IV­ins Jon Churchill îşi manifestă în continuare părerea că nici o neliniş­te pentru lume nu poate fi comparabilă cu aceea cauzată de reînarmarea Germaniei. Reînarmarea Reichului este un fapt ca­re pune în umbră în mo­mentul de faţă, toate cele­lalte chestiuni la ordinea zilei, „Războiul dintre Italia şi Abisinia este de prea mică importanţă faţă de primejdiile pe care­ le-am descris”. ~ " *■ Numeroase submarine | „Cred că Mussolini nu ar fi intrat în aventura răz­boiului cu Abisinia, dacă Franţa nu ar fi fost fră­mântată de grija adâncă pe care o are faţă de re - înarmările Germaniei“. In această ordine de idei, d. Chur­chill a arătat situaţia critică in care s’a găsit Franţa, atunci când Marea Britanie a intervenit in con­flictul italo-abisinian cu o neaştep­tată energie. „Preţuesc — a declarat d-sa în plauzele adunării — silinţele Fran­­ţei pentru a da un efect facturii So­cietăţii Naţiunilor şi hotărirea la care a ajuns, de a ajuta flota engle­ză în unele împrejurări. Silinţele sale şi această hotărîre merită cea mai înfocată recunoştinţă din par­tea tuturor grupărilor reprezentate in această adunare. ÎNCHEIEREA DESBATERIL­OR După d. Churchill a urmat la tribună, sir John Simon, ministru de interne, care a încheiat des­­baterile în numele guvernului. D-sa a desminţit categoric svo­­nurile că guvernul ar fi părăsit politica de complectă colaborare cu Societatea Naţiunilor. — ■ 14 Automobil cu pasageri răsturnat in Marea Mediterană Morţi şi răniţi ALGER, 25 (Rador). — Un autobuz plin cu pasa­geri s’a rostogolit in ma­re, de pe şoseaua de lân­gă Dgigelei. Autobuzul mergea cu mare viteză­­ această şosea, care se tinde dealungul mării, la o înălţime de 40 metri. La un moment’ dat, din cauză că i s’a rupt bara de direcţie, autobuzul a sfă­râmat parapetul, a căzut peste stânci şi a ajuns în mare. Sunt trei morţi, opt ră­niţi, cari probabil nu vor mai putea fi salvaţi şi 34 răniţi mai uşor. A murit Henri Pirenus BRUXELLES, 25 (Ra­der). — Eri a încetat din viaţă cunoscutul istoric belgian Henri Pirenne. Sfântul Dumitru „Sumendru" — aşa spun copiii sfântului Dumitru — a fost în viaţa lui cioban. Celălalt Dumitru — din Basara­­bov — şi care se serbează la 27 oc­tombrie — a fost la început păzitor de vite şi apoi s’a călugărit. Păsto­­ritul turmelor nu este o ocupaţie comună şi exclusivă numai celor doi sfinţi. Informaţiile biblice ne pun în faţa a o sumedenie de cazuri similare. în­suşi Moise a fost păstor. Se spune că sfântul Dumitru a dus o viaţă curată şi că, numai o singură dată a păcătuit în existenţa lui. Sfântul a zâmbit cândva, în mij­locul unei biserici pline de credin­cioşi. Diavolul a fost acela care l-a fă­cut pe sfânt să râdă în plinul rugă­ciunilor celorlaţi. Râsul sfântului a izbucnit din pri­cina unei ghiduşii a satanei văzută numai de Dumitru, dar nu şi de re­stul oamenilor iughsi­t ... în faţa altarului. Dar zâmbetul lui „Sânmedru“ — bătrânii îi spun astfel — spre a se deosebi de copii — nu dură decât o clipă. Gravitatea îi reveni pe figură şi îşi aduse aminte de căinţă. Sfântul se hotărî să-şi ispăşească greşala râsului in munţi, prin post şi rugăciune. Acolo pe înălţimi l’a surprins moartea. Insă rugăciunile şi posturile cari l-au prefăcut în mumie pe „Sumen­dru“ încă din viaţă sunt acele pri­cini ce au avut darul şi calitatea de a concura la neputrezirea trupului sfânt — aşa cum a fost aflat pe piscuri. Altă versiune despre viaţa sfântu­lui Dumitru tinde către basm. In această povestire populară sfântul este prezentat tânăr, voinic şi căsătorit. Dar soţia lui „Sumen­dru“ nu trebuia să ştie că bărbatul ei este Sf. Dumitru. De acea, sfântul apare în chipul „porcului fermecat“. Aici, probabil că „porcul“ repre­zintă simbolul dragostei şi al păca­tului ei. Sfântul nu voia să fie re­cunoscut în această ipostază. Insă mama tinerei neveste — un fel de soacră păcătoasă — a învăţat pe fiică să-i descopere faţa voinicului în timpul nopţii. înfuriat, sfântul a plecat în lume, iar nevasta Iui — după ce l-a căutat zece ani cu opincă de fier şi cârjă de oţel — a reuşit să-l găsească. De atunci eroiii basmului nu s’au mai despărţit. Prin judeţul Muscel se spune — în „Sărbătorile la români“ ale lui R. Codin şi Mihalache — circulă ideea cum că ar exista o învoială intre sfântul Gheorghe şi sfântul Dumi­tru. Cel dintâi — confirmă această credinţă — are grijă ca la ziua lui să fie codrul înverzit, cel de al doi­lea, să-l prefacă „negru“. „Şi ,să ştii că aşa e. Mai ca acum vre­o doi ani. Avurăm zăpadă până mai la jumătatea lui Prier, şi cu toa­te astea codrul tot era verde de Sf. Gheorghe. Fu frig, frig, până mai erau trei zile până la sf. Gheorghe. Atunci se puse pe căldură şi odată s’au deschis pomii. Şi tot în anul ăla, când fu o toam­nă lungă, fu vreme frumoasă până mai erau vre-o două-trei zile până în Sf. Dumitru. Frunza în codru era neclintită, că era cald şi frumos ca vara. Atunci se puse, nene, pe un frig, cu brumă şi îngheţe. Iar când dete soarele curgeau frunzele grămadă din pomi, de parc’ar fi fost opărite cu apă fiartă. Şi’n ajunul lui Sf. Dumitru, odată se golosiră pomii". Nu cumva Sfântul Dumitru se va ţine de convenţie şi ne preschimbă miraculoasa frumuseţă şi întindere a acestei toamne? GHEORGHE CORNEANU Condrilis, vice-regele Greciei, având in spate ne­o , aghiotantul său

Next