Dimineaţa, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 10695-10725)
1936-10-27 / nr. 10721
Anului? No. 10.721 ■N RATE va puteţi procura orice fel de mărfuri Hams civile şi militare FesDo-vni bărbăteşti şi de dame, sifocme, mătăsuri I. PENCOVICI Str. Mihai Vodă, sub bitand hotei Telefon 4 ZfUS 12 VII Marţi 27 Octombrie 1938 Primul film Armenesc PfPO Fondată in 004 Se CONsI. AULLE Lei II Bucureşti, Str. Coast. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELET.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.53 AZI LA CORSO Neutralitate ?! In ultimele zile s’a lansat o nouă formulă, recunoaştem sugestivă, sub care sa se mascheze anume veleităţi de schimbare a politicei noastre externe. S’a invocat pilda Belgiei, care nu are insă nici un fel de asemănare, nici din punct de vedere geografic si nici din punct de vedere politic, cu situaţia ţării noastre in domeniul internaţional. S’a neglijat împrejurarea foarte categorică şi concludentă, că împotriva Belgiei nu există nici un fel de campanie revizionistă şi că până astăzi nimeni nu pretinde să-i smulgă teritorii. Lipseşte, deci, din situaţia Belgiei tocmai elementul esenţial, care caracterizează situaţia specială în care ne găsim şi care oricând şi in orice condiţiuni trebuie să fie grija noastră de căpetenie, campania şi ameninţările de revizuire a frontierelor noastre de astăzi. Fixând acest lucru, de care trebuie să de seama oricare cetăţean de bună credinţă al României întregite, trebuie să ne punem întrebarea ce anume se înţelege sub această nouă formulă a neutralităţii noastre? pe la războiu încoace România sub toate guvernele, si îndeosebi in cursul ultimilor 10 ani n'a făcut decât să creeze condiţiunile cele mai sigure pentru „neutralitatea“ noastră, însă cu asigurarea frontierelor dobândite pe baza tratatelor de pace. Niciodată politica externă a României n'a fost îndreptată împotriva nimănui, nici împotriva Germaniei hitleriste, deşi s’a pus in fruntea mişcării revizioniste, nici împotriva Italiei d-lui Mussolini si nici chiar împotriva Ungariei. In cadrul înţelegerii Balcanice, în complectarea acesteia prin Mica Înţelegere, in tratatele cu Franţa n’a făcut decât să creeze instrumente diplomatice si militare, fără de cari ameninţarea împotriva frontierelor de astăzi s’ar putea traduce intr’o agresiune. — n’a făcut decât să ridice barierele, bariere exclusiv de apărare, pentruca să putem trăi mai liniştiţi. De altfel in această operă importantă, si pe care trebuie să o cultivăm cu adevărată sfinţenie, dacă nu voim să ne asumăm in faţa istoriei una din răspunderile cele mai grave. — se găseşte în aceiaş linie cu pactele regionale, realizate în parte de Franţa şi sprijinite în mod principial cu toată căldura de către guvernul englez. Caracteristica esenţială a acestor pacte de asistentă mutuală, care au fost prezentate in ultimul timp ca instrumente de agresiune si deci ca o primejdie pentru declanşarea unui nou conflict mondial, este principiul clar exprimat al defensivei. Pentru ca Franţa să intre in război alături de unul din cei cu care se află legată prin pacte de asistenţă mutuală, este nevoie ca acesta să fie la el acasă, pe teritoriul său naţional, situat în Europa, atacat fără provocaţiune de către o altă putere. Iar această agresiune nemotivată rămâne să fie stabilită de către Franţa. Numai atunci vor juca clauzele pactului de asistenţă mutuală şi Franţa îşi va mobiliza forţele spre a-şi ajuta tovarăşul de care este legată prin pacte de asistenţă mutuală. Ceea ce dovedeşte cu prisosinţă că în acţiunea de politică internaţională a României nu s'a strecurat până acum in nici un fel si sub nici o formă vreo intenţie care să poată fi interpretată cu bună credinţă, având drept scop o agresiune sau împărţirea Europei în tabere adverse. In toate declaraţiunile oficiale si în toate conversatiunile de ordin mai discret, România a afirmat totdeauna că doreşte amiciţie si colaborare cu toata lumea, cu condiţia însă ca toţi cei cari vor să se arate prieteni ai ţârii noastre, să renunţe la atâţarea campaniei revizioniste şi să se asocieze la garantarea frontierelor noastre. Mâna României a stat mereu întinsă şi spre Budapesta şi spre Berlin, de unde răspunsurile au fost însă de aşa natură, încât ne obligă să întărim, prin toate mijloacele, alianţele de până acum şi dacă este posibil să le dăm un conţinut şi mai categoric. Suntem prin urmare neutri, neutri adevăraţi, condamnaţi prin situaţia noastră geografică să ne punem astfel la adăpost de ameninţările tot mai grave ale unei agresiuni împotriva stabilităţii frontierelor de astăzi. Liviu P. Nasta Citiţi la Ultima Oră: PREGĂTIRILE DE LA PRAGA CUIVA MERG LUCRURILE ----- Autobuziştii aveau maşinii dar nu aveau concesie.» ----- Aia umblau cu maşineie şi ăştia umblă cu concesia... Capitala Săra autobuze Bilanţu! circulaţiei, la sfârşit de săptămână... Un comunicat al „S. T. Nici bare, pe ziua de ori nici o schimsau ameliorare. In circulaţia autobuzelor şi tramvaielor, administrate de „S. T. B.’’... La sfârşitul unei săptămâni de haos, cetăţenii au rămas cu sentimentul că starea aceasta de lucruri va mai dura mult; că vor trebui, deacum încolo, să fugă zilnic după tramvaiul, care — gemând de lume — a părăsit staţia, lăsând numeroşi cetăţeni pe jos; că sistemul autobuzelor, cari sosesc în stat11, din jumătate în jumătate de oră se va prelungi. 382. PE LUNA, ÎNAINTE, — 430 LEI, ACUM! Iată un nou exemplu de consecinţe rele pe care le-a avut concesionarea autobuzelor: Un abonament. la maşina 8 care transporta pe cetăţeni din cartierul Grant până la liceul Lazăr, costa la autobuzele particulare —302 Iei, pe lună. Astăzi, pentru a face sicrias dmm, trebuie să iei două mașirti (32 până la gară şi, de aici, 48 până la liceul Lazăr), iar abonamentul costă 430 de lei! călător iu GLASUL OPINIEI PUBLICE Protestele publicului mai contenesc. Intre plângerile pe cari le-am primit, in cursul zilei de cri, relevăm următoarea: „Cu privire la apelul dv., publicat în ziare, prin care invitaţi publicul să vă semnaleze inconvenientele noului plan de circulaţie cu autobuze şi tramvaie, subsemnaţii, domiciliaţi in parcul Radorin, vă aducem la cunoştinţă următoarele: „Prin desfiinţarea liniei de autobuse No 15, suntem lipsiţi de o legătură directă şi rapidă cu toate străzile, respectiv şcolile şi birourile situate pe străzile deservite Înainte de linia No. 15, astfel: Şcoala Lucaci, Liceul Matei Basarab (staţia Lucaci), Protopopul Tudor (Călăraşi), Anglo Speranţa (Mântuleasa), Liceul Ortodox (Moşilor lângă B-dul Domniţei), etc., precum şi cartierul comercial al oraşului: Lipscani, Colţei, Doamnei Bursei, Academiei, etc. „Acum, suntem nevoiţi să ne servim de corespondenţe (8 cu 19), care, pe lângă că ne costă prea scump, dar ne produc și pierderi mari de timp cu schimbarea tramvaielor. „Dacă societatea ar fi o simplă întreprindere particulară, scumpirea ce vă semnalăm nu ar avea de ce s-o incomodeze, ci din contra, dat fiind că, implicit, se sporesc veniturile, dar, deoarece pe lângă această însuşire, o mai cumulează pe acea de a fi şi o Întreprindere de interes public, ea trebue să se preocupe şi de nevoile cetăţenilor, pe care-i deserveşte, dându-ie un mijloc de transport, dacă nu mai cftin şi mai comod decât al fostelor societăţi particulare de autobuze, cel puţin egal. .Rugăm dlar, cu toată Insistenţa, înfiinţarea unei linii de autobuze cu traseul avut de linia No. 15, cel puţin până la b-dul Brătianu, sau dacă aceasta nu este posibil, schimbarea traseului liniei de tramvai No. 8, care, din calea Văcăreşti să urmeze traseul liniei No. 19. De altfel, Piaţa mare desfiinţându-se, nu înţelegem utilitatea ce mai prezintă actualul traseu al liniei 8. „Totodată, rugăm să se numărul vagoanelor puse pe linie, pentru a nu mai fi nevoiţi a sta câte 15--20 minute in staţii, şi după acest interval să treacă tramvaiele atât de aglomerate, încât să nu te poţi urca în ele. „De altfel, era de datoria S. T. B.-ului ca întâi să pregătească parcul de vagoane necesar şi apoi să desfiinţeze autobusele existente. Noi ştim că românul bun gospodar, este şi prevăzător în acelaş timp şi de acpia Îşi face vara sanie şi iarna car şi nu-şi dărîmă casa veche Înainte de a-şi clădi pe cea nouă. Ar fi fost de dorit că de acest principiu elementar să se fi călăuzit şi S. T. B-ul”. IN SFÂRŞIT, „S.T.B/‘-ul RĂSPUNDE!». Cetăţenii s’ar fi aşteptat — din partea „S T. B".-ului — la un răspuns rapid, faţă de reclamaţiile, atât de numeroase, din ultimele zile. Răspunsul a Întârziat. Ori, in sfârşit, am primit, de la „Societatea Comunală” a tramvaielor Bucureşti”, următorul 2) Actualelor trasee 11 se vor aduce rectificări şi complectări, conforn necesităţilor de transport, Comunicatul „S. T. B”-ului nui face, decât să recunoască legitimele proteste şi cereri ale publicului călător, pe care , din parte-ne le-am susţinut, zile dearândul, cu energie. Aşadar, „S. T. B.’’-ul recunoaşte că situaţia în care a fost adusă circulaţia din Capitală este nemaulţumitoare. Ne bucurăm. Nu de situaţie. Doamne fereşte. Ci de faptul că „S. T. B.”-ul recunoaşte. Că livrarea autobuzelor comandate este in* Întârziere, din cauze străine de „S. T. B” aceasta nu este o scuză şi nu poate interesa pe cetăţeni. Oricum, să luăm act de promisiunea „S. T. B.”-ului că înțelege ca — de azi Înainte — să fie el la dispoziția călătorilor și nu călătorii la discreția lui. O „mea culpa” necesară... Jérôme COMUNICAT Societatea comunală a tramvaielor București face cunoscut: 1) Că pentru serviciul public de transport in comun, din vreme a comandat în Franţa 100 autobuze, în Germania 20 autobuse, toate a 62 locuri, şi în care 100 autobusa a 40 locuri. Din cauze străine de „S.T.B.", livrarea acestor autobuse este in întârziere; din cele 100, comandate în ţară, livrarea a început. Faţă de această stare, „S.T.B.” a cumpărat de la foştii permisionari 200 maşini. Starea lor, însă, nu a permis să fie imediat utilizate şi de îndată cu atelierele „S.T.B.”, în care se lucrează încontinuu, termină reparațiile, ele sunt puse In function* 0 comisiune de anchetă in Palestina LONDRA 24. — (Rador). — Mem- a condusă de lordul Peel. brii comisiunii engleze care vor fa-' Dată fiind atitudinea Inflexibilă a! co o anchetă In Palestina asupra ro- tet a evreilor cât și a arabilor din Pamărească 1 centelor turburări din această t*- testina, sarcina comisiunii, care are ră, vor părăsi Londra in ziua de 5' misiunea de a concilia cele două la Noembrie. : bere, va fi foarte grea. Comisiunea este prezidată de lor- * dul Peel I IERUSALIM, 24. (Rador). — Corespondentul Agenţiei Hawas transmite: Arabii din oraşul Beisan au declarat grevă generală de 24 ore, ca protestare contra manevrelor făcute în această regiune de trupele britanice. LONDRA, 24 (Rador). — S’au luat măsuri pentru ca la 6 Noembrie să se poată îmbarca la Marsilia, cu destinata Palestina, o comisiune regală ! Semnarea acordului comercial polono-român Eri la ora 5, la ministerul de industrie şi comerţ, s-a semnat acordul comercial polono-român. Din partea guvernului polon a semnat d. ministru Arczisevschi, iar din partea guvernului român, d. ministru al industriei şi comerţului Vaier Pop. Acordul prevede dispoziţiuni relative la schimbul de mărfuri între Polonia şi România spre satisfacerea intereselor ambelor ţări. Azi, la ora 130 d. ministru al industriei şi comerţului oferă un dejun delegaţiei poloneze. # După cum am arătat la timp, acordul semnat ori, deşi este încheiat pe termen de un an cu drept de denunţare, este menit să funcţioneze numai până la 31. Decembrie a. crt. când se va proceda atât la încheierea unei noui convenţii de plăţi românopolone cât şi la modificarea şi definitivarea acordului semnat eri. In acest scop delegații celor două state se vor întruni din nou la 15 Decembrie a. crt. Timpul se menţine variabil. Au mai căzut ploi la 22, 23 şi 24 octombrie, treptat în diferite regiuni ale ţării. A plouat cu intermitenţă şi la Bucureşti. Temperatura e staţionară. Maximele de eri la umbră: T. Severin 15 grade. Craiova 14 grade. Bucureşti 13 grade. Sinaia 9 grade. Mulmele se menţin în câmpie deasupra lui zero din cauza norilor de protecţie. Când plouă e răcoare ziua,dar în schimb nopţile sunt mai călduroase, norii împiedică răcirea pământului prin radiare. La munte, unde cerul e mai mult senin, se lasă pe alocuri bruma în a doua jumătate a nopţii. Ultimele minime sunt următoarele: Topliţa minus 3 grade. Rucăr minus 2 grade. Sinaia minus un grad. Pentru un sfârşit de brumar nu sunt minime joase. In alte toamne ,a fost în Octombrie un ger de 12 grade pe Bărăgan. Toamna aceasta e relativ călduroasă, cu excepţia celor câteva nopţi de iarnă ce am avut în Moldova diin Bucovina în prima jumătate a lunei. CUM VA FI VREMEA DE SF. DUMITRU? Şi anul acesta ni se pune întrebarea dacă va ploua de Sfântul Dumitru. După ultimele ştiri, culese prin radio rezultă că un maxim barometric e în curs de formaţie în Europa centrală. In consecinţă e nădejde ca restul norilor, ce staţionează în prezent la noi, să fie dirijaţi spre Marea Neagră şi bietul chiriaş să se poată muta în condiţiuni meteorologice acceptabile. L. F. CUM E TIMPUL PLOI IN TARA INCIDENTUL SPANIOLOPORTUGHEZ Cercurile diplomatice franceze recunosc delicateţea situaţiei PARIS, 24. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Hotărirea Portugaliei de a rupe relaţiunile diplomatice cu guvernul spaniol din Madrid a produs o profundă impresie în cercurile diplomatice franceze. Din cauza importanţei gestului şi a repercusiunilor internaţionale■ pe cari le-ar putea avea, în aceste cercuri se păstrează deocamdată cea mai mare rezervă. In cercurile politice, dimpotrivă, se declară că iniţiativa guvernului portughez pregăteşte recunoaşterea apropiată din partea Portugaliei ai guvernului din Burgos ca singurul guvern legal al Spaniei şi că ea anunţă la o dată mai mult sau mai puţin apropiată un gest asemănător din partea guvernelor Italiei şi Germaniei. In legătură cu grava controversă care s’a deslănţuit in comitetul de coordonare de la Londra între Uniunea Sovietelor, pe de o parte, şi Portugalia, Germania şi Italia, pe de altă parte, in privinţa furniturilor de arme livrate celor două tabere din Spania, in cercurile politice se arată că recunoaşterea guvernului naţionalist din Burgos, in urma ruperii raporturilor diplomatice cu guvernul din Madrid, ar avea ca efect să dea un caracter de autorizaţie juridică furniturilor făcute naţionaliştilor, cari ar deveni pentru statele ce l-au recunoscut ca guvern legal al Spaniei. Tocmai din cauza incidentelor pe cari le-ar putea avea asupra pactului de neutralitate o situaţie în care două guverne s’ar găsi regalmente recunoscute in Spania de două grupuri diferite de puteri, hotărirea luată de Portugalia de a rupe relaţiile diplomatice este socotită în cercurile politice franceze ca însemnând o etapă delicată şi foarte importantă în evoluţia condiţiunilor internaţionale creiate de războiul civil în Spania. Mulatul de Sf. Dumitru Reformă administrativă in Japonia TOKIO. 24. (Rador). — Agenţia Domei anunţă că d. Hirota, preşedintele consiliului de miniştri şi mai mulţi membri ai guvernului studiază propunerile făcute de şefii departamentelor şi serviciilor de aparare naţională, referitoare la planul reformelor administrative. Acest plan tinde să creeze un fel de consiliu de stat al guvernului. Acest organism ar cuprinde 5se birouri care s’ar ocupa de chestiunile generale, budget, resursele naturale ale ţării, personal, legislaţie şi informaţie şi propagandă. Atitudinea Italiei ROMA. 24 (Rador). — Ruptura diplomatică dintre Portugalia şi Spania a stârnit la Roma un interes cu atât mai mare, cu cât in cursul conversaţiilor italo-germane linia de acţune a acestor două ţări a şi fost fixată intr'un sens foarte favorabil guvernului din Burgos şi egal de defavorabil faţă de ideia constituirii unei republici catalane independente. Ruperea relaţiilor diplomatice între Lisabona şi Madrid este considerată la Roma ca o consecinţă logică a raporturilor de pâră acumdintre Spania şi Portugalia.