Dimineaţa, octombrie 1936 (Anul 32, nr. 10695-10725)

1936-10-27 / nr. 10721

Anului? No. 10.721 ■N RATE va puteţi procura orice fel de mărfuri Hams civile şi militare FesDo-vni bărbăteşti şi de dame, sifocme, mătăsuri I. PENCOVICI Str. Mihai Vodă­­, sub bitand h­otei Telefon 4 ZfUS 12 VII Marţi 27 Octombrie 1938 Primul film Armenesc PfPO Fondată in 004 Se CON­sI. AULLE Lei II Bucureşti, Str. Coast. Miile (Sărindar) 5-7-9 TELET.: Direcţia şi Redacţia 3.84.30; Adiţia 3.63.53 Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.53 AZI LA CORSO Neutralitate ?! In ultimele zile s’a lansat o nouă formulă, recunoaştem sugestivă, sub care sa se mascheze anume veleităţi de schimbare a politicei noastre ex­terne. S’a invocat pilda Belgiei, ca­re nu are insă nici un fel de asemă­nare, nici din punct de vedere geo­grafic si nici din punct de vedere politic, cu situaţia ţării noastre in domeniul internaţional. S’a neglijat împrejurarea foarte categorică şi concludentă, că împo­triva Belgiei nu există nici un fel de campanie revizionistă şi că până astăzi nimeni nu pretinde să-i smulgă teritorii. Lipseşte, deci, din situaţia Belgiei tocmai elementul esenţial, care caracterizează situa­ţia specială în care ne găsim şi ca­re oricând şi in orice condiţiuni tre­buie să fie grija noastră de căpe­tenie, campania şi ameninţările de revizuire a frontierelor noastre de astăzi. Fixând acest lucru, de care tre­buie să de seama oricare cetăţean de bună credinţă al României între­gite, trebuie să ne punem întreba­rea ce anume se înţelege sub acea­stă nouă formulă a neutralităţii noa­stre? pe la războiu încoace România sub toate guvernele, si îndeosebi in cursul ultimilor 10 ani n'a făcut de­cât să creeze condiţiunile cele mai sigure pentru „neutralitatea“ noa­stră, însă cu asigurarea frontierelor dobândite pe baza tratatelor de pa­ce. Niciodată politica externă a Ro­mâniei n'a fost îndreptată împotriva nimănui, nici împotriva Germaniei hitleriste, deşi s’a pus in fruntea mişcării revizioniste, nici împotriva Italiei d-lui Mussolini si nici chiar împotriva Ungariei. In cadrul înţe­legerii Balcanice, în complectarea acesteia prin Mica Înţelegere, in tra­tatele cu Franţa n’a făcut decât să creeze instrumente diplomatice si militare, fără de cari ameninţarea împotriva frontierelor de astăzi s’ar putea traduce intr’o agresiune. — n’a făcut decât să ridice bariere­le, bariere exclusiv de apărare, pen­truca să putem trăi mai liniştiţi. De altfel in această operă impor­tantă, si pe care trebuie să o cul­tivăm cu adevărată sfinţenie, dacă nu voim să ne asumăm in faţa isto­riei una din răspunderile cele mai grave. — se găseşte în aceiaş li­nie cu pactele regionale, realizate în parte de Franţa şi sprijinite în mod principial cu toată căldura de către guvernul englez. Caracteris­tica esenţială a acestor pacte de asistentă mutuală, care au fost pre­zentate in ultimul timp ca instru­mente de agresiune si deci ca o pri­mejdie pentru declanşarea unui nou conflict mondial, este principiul clar exprimat al defensivei. Pentru ca Franţa să intre in război alături de unu­l din cei cu care se află legată prin pacte de asistenţă mutuală, este nevoie ca acesta să fie la el acasă, pe teritoriul său naţional, situat în Europa, atacat fără provocaţiune de către o altă putere. Iar această a­­gresiune nemotivată rămâne să fie stabilită de către Franţa. Numai atunci vor juca clauzele pactului de asistenţă mutuală şi Franţa îşi va mobiliza forţele spre a-şi ajuta to­varăşul de care este legată prin pacte de asistenţă mutuală. Ceea ce dovedeşte cu prisosinţă că în acţiunea de politică interna­ţională a României nu s'a strecurat până acum in nici un fel si sub nici o formă vreo intenţie care să poată fi interpretată cu bună credinţă, a­­vând drept scop o agresiune sau împărţirea Europei în tabere adver­se. In toate declaraţiunile oficiale si în toate conversatiunile de ordin mai discret, România a afirmat tot­deauna că doreşte amiciţie si cola­borare cu toata lumea, cu condiţia însă ca toţi cei cari vor să se arate prieteni ai ţârii noastre, să renunţe la atâţarea campaniei revizioniste şi să se asocieze la garantarea fron­tierelor noastre. Mâna României a stat mereu întinsă şi spre Budape­sta şi spre Berlin, de unde răspun­surile au fost însă de aşa natură, în­cât ne obligă să întărim, prin toate mijloacele, alianţele de până acum şi dacă este posibil să le dăm un conţinut şi mai categoric. Suntem prin urmare neutri, neu­tri adevăraţi, condamnaţi prin si­tuaţia noastră geografică să ne pu­nem astfel la adăpost de ameninţă­rile tot mai grave ale unei agresiuni împotriva stabilităţii frontierelor de astăzi. Liviu P. Nasta Citiţi la Ultima Oră: PREGĂTIRILE DE LA PRAGA CUIVA MERG LUCRURILE ----- Autobuziştii aveau maşinii dar nu aveau concesie.» ----- Aia umblau cu maşineie şi ăştia umblă cu concesia... Capitala Săra autobuze Bilanţu! circulaţiei, la sfârşit de săptămână... Un comunicat al „S. T. Nici bare, pe ziua de ori nici o schim­­­sau ameliorare. In circulaţia autobuzelor şi tramvaielor, adminis­trate de „S. T. B.’’... La sfârşitul unei săptămâni de haos, cetăţenii au rămas cu senti­­mentul că starea aceasta de lucruri va mai dura mult; că vor trebui, de­­acum­ în­colo, să fugă zilnic după tramvaiul, care — gemând de lume — a părăsit staţia, lăsând numeroşi cetăţeni pe jos; că sistemul autobu­zelor, cari sosesc în stat11, din jumă­tate în jumătate de oră se va pre­lungi. 382. PE LUNA, ÎNAINTE, — 430 LEI, ACUM! Iată un nou exemplu de conse­cinţe rele pe care le-a avut concesio­narea autobuzelor: Un abonament. la maşina 8 care transporta pe cetăţeni din cartie­rul Grant până la liceul Lazăr, cos­ta la autobuzele particulare —302 Iei, pe lună. Astăzi, pentru a face si­crias dm­m, trebuie să iei două ma­­șirti (32 până la gară şi, de aici, 48 până la liceul Lazăr), iar abona­mentul costă 430 de lei­! călător iu GLASUL OPINIEI PUBLICE Protestele publicului mai contenesc. Intre plângerile pe cari le-am pri­mit, in cursul zilei de cri, relevăm următoarea: „Cu privire la apelul dv., pu­blicat în ziare, prin care invitaţi publicul să vă semnaleze inconve­nientele noului plan de circulaţie cu autobuze şi tramvaie, subsemna­ţii, domiciliaţi in parcul Radorin, vă aducem la cunoştinţă următoarele: „Prin desfiinţarea liniei de auto­buse No 15, suntem lipsiţi de o le­gătură directă şi rapidă cu toate străzile, respectiv şcolile şi birourile situate pe străzile deservite Înainte de linia No. 15, astfel: Şcoala Lu­caci, Liceul Matei Basarab (staţia Lucaci), Protopopul Tudor (Călă­raşi), Anglo Speranţa (Mântuleasa), Liceul Ortodox (Moşilor lângă B-dul Domniţei), etc., precum şi cartierul comercial al oraşului: Lipscani, Col­­ţei, Doamnei Bursei, Academiei, etc. „Acum, suntem nevoiţi să ne ser­vim de corespondenţe (8 cu 19), care, pe lângă că ne costă prea scump, dar ne produc și pierderi mari de timp cu schimbarea tram­vaielor. „Dacă societatea ar fi o simplă întreprindere particulară, scumpi­rea ce vă semnalăm nu ar a­vea de ce s-o incomodeze, ci din con­tra, dat fiind că, implicit, se spo­resc veniturile, dar, deoarece pe lângă această însuşire, o mai cumu­lează pe acea de a fi şi o Întreprin­dere de interes public, ea trebue să se preocupe şi de nevoile cetăţeni­lor, pe care-i deserveşte, dându-ie un mijloc de transport, dacă nu mai cftin şi mai comod decât al fostelor societăţi particulare de autobuze, cel puţin egal. .Rugăm dlar, cu toată Insistenţa, înfiinţarea unei linii de autobuze cu traseul avut de linia No. 15, cel pu­ţin până la b-dul Brătianu, sau dacă aceasta nu este posibil, schimbarea traseului liniei de tramvai No. 8, care, din calea Văcăreşti să urmeze traseul liniei No. 19. De altfel, Piaţa mare desfiinţându-se, nu înţelegem utilitatea ce mai prezintă actualul traseu al liniei 8. „Totodată, rugăm să se numărul vagoanelor puse pe linie, pentru a nu mai fi nevoiţi a sta câte 15--20 minute in staţii, şi după a­­cest interval să treacă tramvaiele a­­tât de aglomerate, încât să nu te poţi urca în ele. „De altfel, era de datoria S. T. B.-ului ca întâi să pregătească parcul de vagoane necesar şi apoi să desfi­inţeze autobusele existente. Noi ştim că românul bun gospodar, este şi prevăzător în acelaş timp şi de a­­cpia Îşi face vara sanie şi iarna car şi nu-şi dărîmă casa veche Înainte de a-şi clădi pe cea nouă. Ar fi fost de dorit că de acest principiu ele­mentar să se fi călăuzit şi S. T. B-ul”. IN SFÂRŞIT, „S.T.B/‘-ul RĂSPUNDE!». Cetăţenii s’ar fi aşteptat — din partea „S T. B".-ului — la un răs­puns rapid, faţă de reclamaţiile, atât de numeroase, din ultimele zile. Răspunsul a Întârziat. Ori, in sfârşit, am primit, de la „Societatea Comunală” a tramvaielor Bucureşti”, următorul 2) Actualelor trasee 11 se vor a­­duce rectificări şi complectări, con­­forn necesităţilor de transport,­ ­ Comunicatul „S. T. B”-ului nui fa­ce, decât să recunoască legitimele proteste şi cereri ale publicului că­lător, pe care , din parte-ne le-am susţinut, zile dearândul, cu energie. Aşa­dar, „S. T. B.’’-ul recunoaşte că situaţia în care a fost adusă cir­culaţia din Capitală este nemaulţum­i­­toare. Ne bucurăm. Nu de situaţie. Doamne fereşte. Ci de faptul că „S. T. B.”-ul recu­noaşte. Că livrarea autobuzelor comandate este in* Întârziere, din cauze străine de „S. T. B” aceasta nu este o scuză şi nu poate interesa pe cetăţeni. Oricum, să luăm act de prom­isiu­nea „S. T. B.”-ului că înțelege ca — de azi Înainte — să fie el la dis­poziția călătorilor și nu călătorii la discreția lui. O „mea culpa” necesară... J­érôme COMUNICAT Societatea comunală a tramvaielor București face cunoscut: 1) Că pentru serviciul public de transport in comun, din vreme a comandat în Franţa 100 autobuze,­­ în Germania 20 autobuse, toate a 62 locuri, şi în care 100 autobusa a 40 locuri. Din cauze străine de „S.T.B.", li­vrarea acestor autobuse este in în­târziere; din cele 100, comandate în ţară, livrarea a început. Faţă de această stare, „S.T.B.” a cumpărat de la foştii permisionari 200 maşini. Starea lor, însă, nu a permis să fie imediat utilizate şi de­­ îndată cu atelierele „S.T.B.”, în care se lucrează încontinuu, termină re­parațiile, ele sunt puse In func­tion* 0 comisiune de anchetă in Palestina LONDRA 24. — (Rador). — Mem- a condusă de lordul Peel. brii comisiunii engleze care vor fa-' Dată fiind atitudinea Inflexibilă a­­! co o anchetă In Palestina asupra ro- tet a evreilor cât și a arabilor din Pa­­mărească 1 centelor turburări din această t*- testina, sarcina comisiunii, care are ră, vor părăsi Londra in ziua de 5' misiunea de a concilia cele două la­ Noembrie. : bere, va fi foarte grea. Comisiunea este prezidată de lor- * dul Peel I IERUSALIM, 24. (Rador). — Co­respondentul Agenţiei Hawas trans­mite: Arabii din oraşul Beisan au decla­rat grevă generală de 24 ore, ca pro­testare contra manevrelor făcute în această regiune de trupele britanice. LONDRA, 24 (Rador). — S’au luat măsuri pentru ca la 6 Noembrie să se poată îmbarca la Marsilia, cu de­stinata Palestina, o comisiune regală ! Semnarea acordului comercial polono-român Eri la ora 5, la ministerul de industrie şi comerţ, s-a semnat acordul comercial polono-român.­­ Din partea guvernului polon a­­ semnat d. ministru Arczisevschi,­ iar din partea guvernului român,­ d. ministru al industriei şi co­merţului Vaier Pop. Acordul prevede dispoziţiuni relative la schimbul de mărfuri între Polonia şi România spre satisfacerea intereselor ambelor ţări. Azi, la ora 1­30 d. ministru al industriei şi comerţului oferă un dejun delegaţiei poloneze. # După cum am arătat la timp,­ acordul semnat ori, deşi este în­­­cheiat pe termen de un an cu­ drept de denunţare, este menit­ să funcţioneze numai până la 31. Decembrie a. crt. când se va proceda atât la încheierea unei noui convenţii de plăţi româno­­polone cât şi la modificarea şi definitivarea acordului semnat eri. In acest scop delegații celor două state se vor întruni din nou la 15 Decembrie a. crt. Timpul se menţine variabil. Au mai căzut ploi la 22, 23 şi 24 octombrie, treptat în diferite re­giuni ale ţării. A plouat cu intermitenţă şi la Bucureşti. Temperatura e staţionară. Maximele de eri la umbră: T. Severin 15 grade. Craiova 14 grade. Bucureşti 13 grade. Sinaia 9 grade. Mulmele se menţin în câmpie de­asupra lui zero din cauza nori­lor de protecţie. Când plouă e răcoare ziua,­­dar în schimb nopţile sunt mai căldu­roase, norii împiedică răcirea pă­mântului prin radiare. La munte, unde cerul e mai mult senin, se lasă pe alocuri bruma în a doua jumătate a nopţii. Ultimele minime sunt următoa­rele: Topliţa minus 3 grade. Rucăr minus 2 grade. Sinaia minus un grad. Pentru un sfârşit de brumar nu sunt minime joase. In alte toamne ,a fost în Octombrie un ger de 12­­ grade pe Bărăgan. Toamna aceasta e relativ căldu­roasă, cu excepţia celor câteva nopţi de iarnă ce am avut în Mol­dova di­in Bucovina în prima ju­mătate a lunei. CUM VA FI VREMEA DE SF. DU­MITRU? Şi anul acesta ni se pune între­barea dacă va ploua de Sfântul Du­mitru. După ultimele ştiri, culese prin radio rezultă că un maxim barome­tric e în curs de formaţie în Euro­pa centrală. In consecinţă e nădejde ca restul norilor, ce staţionează în prezent la noi, să fie dirijaţi spre Marea Neagră şi bietul chiriaş să se poată muta în condiţiuni meteorologice acceptabile. L. F. CUM E TIMPUL PLOI IN TARA INCIDENTUL SPANIOLO­­PORTUGHEZ Cercurile diplomatice franceze recunosc delicateţea situaţiei PARIS, 24. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Hotărirea Portugaliei de a rupe relaţiunile diplomatice cu guver­nul spaniol din Madrid a produs o profundă impresie în cercurile di­plomatice franceze. Din cauza importanţei gestului­­ şi a repercusiunilor internaţionale■ pe cari le-ar putea avea, în aceste­­ cercuri se păstrează deocamdată cea mai mare rezervă. In cercurile politice, dimpotrivă,­­ se declară că iniţiativa guvernului­ portughez pregăteşte recunoaşterea apropiată din partea Portugaliei ai guvernului din Burgos ca singurul guvern legal al Spaniei şi că ea a­­nunţă la o dată mai mult sau mai puţin apropiată un gest asemănător din partea guvernelor Italiei şi Ger­maniei. In legătură cu grava contro­versă care s’a deslănţuit in comi­tetul de coordonare de la Londra între Uniunea Sovietelor, pe de o parte, şi Portugalia, Germania şi Italia, pe de altă parte, in privinţa furniturilor de arme livrate celor două tabere din Spania, in cercurile politice se arată că recunoaşterea guvernului naţionalist din Burgos, in urma ruperii raporturilor diplo­matice cu guvernul din Madrid, ar avea ca efect să dea un caracter de autorizaţie juridică furniturilor făcute naţionaliştilor, cari ar deve­ni pentru statele ce l-au recunoscut ca guvern legal al Spaniei. Tocmai din cauza incidentelor pe cari le-ar putea avea asupra pac­tului de neutralitate o situaţie în care două guverne s’ar găsi regal­­mente recunoscute in Spania de două grupuri diferite de puteri, hotărirea luată de Portugalia de a rupe rela­ţiile diplomatice este socotită în cercurile politice franceze ca în­semnând o etapă delicată şi foarte importantă în evoluţia condiţiunilor internaţionale creiate de războiul civil în Spania. Mulatul de Sf. Dumitru Reformă administrativă in Japonia TOKIO. 24. (Rador). — Agenţia Domei anunţă că d. Hirota, preşe­dintele consiliului de miniştri şi mai mulţi membri ai guvernului studiază propunerile făcute de şefii departamentelor şi serviciilor de a­­parare naţională, referitoare la planul reformelor administrative. Acest plan tinde să creeze un fel de consiliu de stat al guvernului. Acest organism ar cuprinde 5­se birouri care s’ar ocupa de chestiu­nile generale, budget, resursele na­turale ale ţării, personal, legislaţie şi informaţie şi propagandă. Atitudinea Italiei ROMA. 24 (Rador). — Ruptura diplomatică dintre Portugalia şi Spania a stârnit la Roma un interes cu atât mai mare, cu cât in cursul conversaţiilor italo-germane linia de ac­ţune a acestor două ţări a şi fost fixată intr'un sens foarte favo­rabil guvernului din Burgos şi egal de defavorabil faţă de id­eia consti­tuirii unei republici catalane inde­pendente. Ruperea relaţiilor diplomatice între Lisabona şi Madrid este con­siderată la Roma ca o consecinţă logică a raporturilor de pâră acum­­dintre Spania şi Portugalia.

Next