Dimineaţa, iunie 1937 (Anul 33, nr. 10934-10963)
1937-06-11 / nr. 10944
i traageti aceste cupoane si timileule .oare odata intr'uit pilc in chis, la sfârsitul concursului. Data inchiderii se va anunta din timp Noul nostru concurs popular PREMII IN VALOARE DE LEI 60.000 in urma deosebitului succes de care s’a bucurat ultimul nostru concurs de probleme distractive, si in urma numeroaselor cereri din partea cititorilor, ziarul „DIMINEAŢA” organizează o nouă întrecere de acest fel, oferind următoarele premii: Un voiaj gratuit la Expoziţia din Paris, INCLUSIV VIZELE SI ÎNTREŢINEREA LA TRIEST. VENEŢIA. MILANO, ZUERICH. VIENA si BUDAPESTA Lei 15.000 (cincisprezece mii) in numerar Lei 10.000 (zece mii), in volume literare O bicicletă Un aparat de radio cu 3 lămpi Un patefon Cinci aparate de radio cu galenă Trei abonamente pe un an la ziarul „Dimineaţa” Trei abonamente pe un an la „Adevĕrul” Un costum elegant de sport Strângeţi zilnic cupoanele ÎNMORMÂNTAT de VIU ? ŞI-A PERDUT CUNOŞTINŢA DE CE S IN U S I T A — Aveţi guturai ? Aveţi măsele stricate Feriţi vă de sinustte — LUPTA ANTIALCOOLICA N’A MURIT O vizită a corespondentului revistei ..Medicul Nostru" la „Biroul Internaţional Contra Alcoolism lui1 Păstraţi -vă talia Doamnă „PICĂTURĂ“ (GUTTA) MILITARĂ Consultaţii medicale. — Varietăţi. — Grafologie Medicii nistru TINEREŢE • SĂNĂTATE • FRUMUSEŢE • EDUCAŢIE SEXUALĂ Scriitorul Mihail Lungianu publică în numărul 696 al DIMINEŢII COPIILOR O foarte frumoasă legendă. In acelaş număr colaborează: S'donî» Drăguşanu, D. IVioreanu, IV. Papafanasiu şi alţi «scriitori cunoscuţi. 8 IUNIE 1930 8 IUNIE 1937 3F ani dela restauraţie.—Fotografii retrospective din laborioasa activitate a M. S. Regelui Carol II au apărut în SUMARII SPECIAL de azi al revistei Realitatea Ilustrată De ce cheleşte omul! Ou01 se poate preveni chelirea. Felurite sunt cauzele căderii părului: mătreaţa care îi înăbuşă rădăcina, slăbirea firului, lipsa de tonicitate ş. a. Douăzeci de fire de păr căzute zilnic, înseamnă chelie până în doi ani. Din această cauză, măsurile contra căderii părului trebuesc luate din vreme. CĂDEREA PARULUI SE POATE OPRI IN 3 ZILE Intr’adevăr lotiunea concentrată Perisyn opreşte căderea pârului până in trei zile. Acest scurt interval corespunde unei realităţi exacte Până în prezent câtev5 fricţiuni (două pe zi) cu câteva picături de Perisyn, au fost deajuns ca să oprească in sute de cazuri, o cădere oricât de abundentă a părului şi să distrugă mătreaţa. Deoarece loţiunea Perisyn este foarte concentrată, fricţiunea se face numai cu câteva picături, aşa încât o sticlă de Perisyn durează la începutul tratamentului minimima o lună de zile, iar mai târziu, când fricţiunile trebuesc rănite, 4—5 luni de zile. Perisyn se găseşte la orice farmacie, drogherie şi parfumerie. Depozit G-ral E. & L. Cioară, str. Speranţei 37, Bucureşti 3. Pagina 2-a Concursurile ziarului „DIMINEAȚA“ BON DE PREMII No. 37 D........................................................................ Adresa_______________________ DIMINEAȚA Programul pentru Joi 7.30: ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertura la „Rienzi” de Wagner; Marş din„Tannhäuser” de Wagner. — Sfaturi gospodăreşti medicale. 8.30: Închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 9.55: I. — Clopote. II. Transmisia Serviciului religios de la Sf. Patriarhie. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzică variată (discuri). Uvertură la „Coriolan” de Beethoven (arch. simf. din Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Marș funebru din „Amurgul zeilor ’ de Wagner (orch. simf. dirij de Bruno Walter); Sergentul de Caudella (voce, Alex. Lupescu); Marte din suita „Planetele” de Holst (orch. simf. dirij. de Albert Coates); Uvertura „1813’’ de Ceaikowsky (orch. New Queen's hall dirij. de Henry Wood). 14.10: Radio-jurnal: Ora. Mersul vremii. știri interne și externe. 14.35: Continuarea concertului discuri); Uvertură solemnă In do major de Smetana (orch. Radio, dirij. de Irak); Cortegiul nobililor din „Mlada" de Rimsky Korsakoff (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Poema română de George Enescu (each. filarm. din Bucureşti, dirij. de George Georgescu); Marş omagial de Wagner (orch. simf din Londra, dirij. de Siegried Wagner). 15.00. Ultimele ştiri. 16.45: ORA COPIILOR; „O şezătoare la Băneasa”, scenariu radiofonic de Gh. Tatz, exec. de şcoala primară de fete din Băneasa. (Cuvânt introductiv de d-na directoare Ed-na Agricola Cornea; Corul pe două voci al d. I-a cond. de d-na Maria Efrem. 18.00; Concert de muzică românească. Orchestra Jean Sibiceanu. (canto) Cristian Vasile: Marş naţional aranjat de Jean Sibiceanu: Romanţe şi Arii naţionale: Acolo unde cresc portocalii-vals de Joh. Strauss: Un şal, o floare şi un tango-tango de I VasiUs- r__ cu; Ampapola-caiocade Druslapul; Un , inf.. 23,45 tango de adio. de Claude Romano: Arii praga. Ghiceşte ce aşi vrea să-ţi spui:-tango de I. Vasilescu; şi Tot ce iubesc-tango de Theodor Sibieanu; Hora dela Hârlău. _ 19.30: Corpul liceului de fete „Aurel Vlaicu” din Bucureşti, când de d-na Elena Bratulescu: închinarea eroilor de Danielescu; Să crezi un Dumnezeu de Donnescu; Cioara (solistă, eleva Păun Maria cl. III .); Solz de peşte cântec din jud. Neamţ (solo, eleva Popescu Valentina cl. VI); Păstoraşul cântec vechiu (soliste: Georgeta Cimpoi» şi Ileana Dumitrescu din cl. VI.); Noapte de vară de Mozart; Deşteptarea păsărilor de Mozart ------ERS----UNIVERSITATEA RADIO 30.05; Recital de poezie. 30.30: Patimile după evanghelistul Matei. Oratoriu de J. N. S. Bach, transmise de la Biserica Neagră din Braşov, solişti: Rosi Baumann-Rădulescu (sopran) Mădi Fabriţius (alto), Aurel Alexandrescu (tenor-evanghelist). Dr. Alfred Witting (bas-Christos), Alfred Schmidt (bas-Pilat), d-na Mareș clavecin). Conducerea muzicală: Prof. Victor Bickerich. 23.00; Sport Radio-jurnal. 23.15: Concert de noapte (discuri): Cavalcada şi corul Walkiriilor din „Walkyria de R. Wagner (orchestra operei din Bayreuth, dirij. de Siegfried Wagner); Chemarea lui Hagen din act. III din „Amurgul zeilor” de R. Wagner, voce: Andresen cu corul şi orchestra operii de stat din Berlin); Uvertură din „Maeştrii cântăreţi din Nürenberg” de R. Wagner (exec. de orch. Filarmonica din Berlin, diri de Havemann) 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. MILANO, 18: Radio Jurnal, 18.15: Concert, 20: Muzică Variată, 21,10: Radio Jurnal, 21,30: Conf., 21.40: Muzică Variată, 22: Concert, 23: Concert 24: caterina Talaz, Cor pe 4 voci cond. de Radio Jurnal, 0,15 Muz. dans. ROMA, 18: Jurnal, 18,15: Muzică de dans, 19,50: Comunicate, 20: Muz Variată, 21,30: Radio Jurnal, 21,40: Muzică Variată, 22: Teatru 2 Comedii, 23,15: Muzică de dans, 24: Radio Jurnal. PARIS. P. T. T., 19: Concert., 19,30: Radio Jurnal, 20: Melodii 20,15: Plăci 20,23: Met., 20,30: Int. 31: Emisiunea Veselă, 21,30: Conf. 22,15- Conf., 23,30: ' " Plăi 24: Met. 18: Conf., 18,15: Concert. nationale; Humorescu si Frumosul 19,45; inf., 20,10: Cursa Ger., 20,25: Rosmarin de F. Kreisler: Domnicele Concert, 21,10: Teatru, 2155- Concert, mele-tango de Jenică Amz»; Hora lui 22,55: Plăci, 23: Int 23,25: Plăci Sibieanu. .. ! VIENA, 18; Conf., 18,25: Concert, 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 13,55; Conf., 19,20- Comunicate, 19 35, 19,10- Continuarea concertului. Sent, 19,45; Conf.,20: Met., 20,25: Conface ziua-cântec- românesc de Popes- cert. 23,10; Inf.,, 23,20: Comerţ 23,55: cu Poppu; Două hore din Ialomiţa. Comunicate 24: Concert Distractiv. Programul pentru Vineri bei Waterloo de Wilms şi Introduction şl: Rondo Capricioso de Saint-Saens. 21.15; Muzică românească: Foaie verde matostat (Ionel cu păr frizat) şi Aseară pe vreme rea, cântate de Madorin Tudor cu taraful Gorie Ionescu; La fântâna cu găleata şi Pe sub flori mă legănam, cântate de Alexandra Ferrarit, soprană de la Opera Română. 21.30; Informaţiuni universitare. 21.40; Conferinţă ştiinţifică. 22.00; Muzică distractivă; C’est malheureux d’etre amoureux (din filmul „Rive Gauche”) şi Tu reviendras, cântate de Mr. H. Alberty. Si l’oji ne cétait pas connu si Tes yeux ne savent pas mentir, cântate de Mr. H. Alberty. Sur mon coeur si Fourquoi nous dire adieux, cântate de Mr. H. Alberty. MILANO, 18. Radio Jurnal, 18,15. Concert, 19,50. Comunicate. 20. Concert, 21,05 Radio Jurnal, 21,30; 1875 m, RADIO-ROMANIA 150 kw. fet 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Cântece de toamnă de Waldteufel şi niştea pădurii de Favilla. Fierarii satului de Seybold şi Idilă de Lincke. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale, Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Muzica distractivă (discuri). Două şansonete de Honneger (voc e: Lys Gauty,-C); Fox din filmul „Valsul șampaniei’ de Freed și Fox de Gordon.(O); Două lieduri * Stolz (voce: Richard Tauber.-O); (Jg ___ ^noastre Conf., 21,40 Muz. Varia., 22: Teatru, le-am unit de Vitlnov (voce: P. Ale- ROMA, 18,15: Concert, 19,50: Coxandru-Cristal-Mischonzniky); Vals de imunicate, 21,05: Radio jurnal, 21,30: Kleiner și Bonita de Artuso (Telef.). , Conf., 21,40: Muz. Varia., 22: Tea- SfS-a’Ä “iSTSIf“. ** *“dl° I“”«1. »'15 KSfVJLffSAS-i "’j p"îi» P. T. T. 19: Concert, 19,30: V)- Fox de Clarey (Telef.). Inf., 20,15 Placi, 20,23: Met., 20,30: '.V4.^U• Radio jurnal: Ora. Mers:* Inf^ 21: Reportaj, 21,30: Scenă Ravremii. Bursa. Știri interne și extern.. diafonic, 23,30: Inf., 23,45: Plăci, 14,30: Muzică variata (discuri): U-j„. M Imani din’’wenaHaadhU.’ dl Kfert | VIENA, 18: Ora Copiilor, 18,25: Heger)’ Suită de balet de Gluck-Mottl Conf., 18,35: Concert, 19,05: Conf., (orchiperii din Berlin, dirij. de Leo 20: Inf., 20,10; Actualităţi, 21,11); Teatru, 23,20: Concert 23,55: Blech); Sonată in do major de Domenico Sabiatti (pian: Franz Rupp.Telef.); Fantezie pe motive de Brahms (filarm. din Londra, dirij. de Lawriece Collingwood). 15.00; Ultimele ştiri. 18.00: Concert de după amiaza. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Muzică de balet; Izvorul suită de balet de Delibes; Baletul regelui din „Manon” de Massenet; Balet din „Prinţul Igor” de Borodin; Balet din „Ciclul” de Massenet; Piaţa poporului, scena de balet de Fredericksen. 19.00: Ora. Mersul vremii. Actualităţi. 19.10: Continuarea concertului Orchestrei Radio; Potpuriuri româneşti; Floricele-potpuriu românesc de Paschill; Rapsodia I-a de Paul Constan-ineSauNIVERSITATEA RADIO 19.40: Noi cercetări asupra celei mai vechi culturii omeneşti, de Mircea Eliiade. . . _ 30.00: Concert la 3 plane d-nele Ortran Bruckner şi Mitzi Klein-Hintz (Sibiu): Variaţiuni de Brahms pe o temă de Haydn op. 56; Rondo op. 73 de Chopin. _______ 30.35: Imaginea muncii in popor, Ovidiu Papadima. 30.50: „DON PASQUALE”, opera bufă in 3 acte de Donizetti (discuri). DISTRIBUŢIA: Don Pasquale Ernesto Badini Dr. Malatesta Afro Poli Ernesto Tito Skripa Rorina Adelaida Saraceni Corul şi orchestra Operei Scala, dirij. de Carlo Sabato. .. . In pauza I (21.30-22.45): Cărţi şi reviste. „ ,. In pauza II-a (22.20-22.35): Radio jurnal. Sport. . . . 33.20: Concert nocturn al Orchestrei Sandu Marcu, transmis de la restaurantul „CINA”. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză şi germană. 23.55: Ultimele ştiri. RADIO EXPERIMENTAL (Institutul Electrotechnic) .. . 1400 khz. 212 m. 0,25 kw. 31,00; Muzică variată: Die Schlacht 24 Concert. Inf., O gravă agresiune TÂRGOVIŞTE, 8. — O gravă agresiune a fost săvârşită în comuna Vişina din judeţul nostru. Locuitorul Marin I. Barbu, în timp ce mergea spre casă, a fost atacat de doi jandarmi — al căror nume nu-l cunoaşte — şi de guarzii comunali Radu St. Ungureanu şi Gheorghe St. Gh. Stan, cari l-au lovit grav cu patul puştei şi cu ciomegele, până l-au lăsat in nesimţire. Cu două coaste fracturate şi alte răni pe corp, victima a fost internată în spitalul din oraşul Găeşti. A fost sesizat de comandant al legiunii de jandarmi care va cerceta şi sancţiona cu toată severitatea pe vinovați. Cursa aeriană New-York- Paris va fi schimbată PARIS, 8 (Rador).La Aeroclubul Franţei publică un comunicat în care spune între altele: In urma refuzului autorităţilor americane, de a acorda autorizaţia de survol, necesară pentru concurenţii la cursa aeriană New York— Paris, ministrul Aerului a menţinut, premiul acordat pentru această cursă, însărcinând Aeroclubul să organizeze pentru data de 20 August o nouă întrecere, rezervată concurenţilor anunţaţi pentru distanţa New- York—Paris, şi care va fi alergată pe itinerariul Istres-Damasc-Paris. EXPOZIŢII Pinacoteca Statului (palatul Ateneului deschis Marţi Joi şi Duminică 10-12 şi 3—5 Muzeul Municipal, calea Victoriei 117 Deschis Duminica şi sărbătorile dela 10—13 Muzeul Militar (Parcul Carol) — Vizitarea : Marţi şi Joi intre orele 10—12 şi 14—16.30 : Duminica şi sărbătorile legale 10—13 şi 14—16.30 Str General Budişteanu 26 colecţiile AI G Cantacuzino, cârti vechi, stampe medalii deschis Joi şi Duminică dela 3—4. Muzeul Simu. Deschis Joi şi Duminică 10—1. Muzeul Toma Stelian, şoseaua Klipleff. deschis Marţi Joi şi Duminica 10-12 şi 2 luni. — 5. Muzeul Kalinderu, str Renaşteri 1 Deschis Joi şi Duminică dela 10- 12 şi 2—4 Sărbători 9—1 Intrarea liberă Muzeul Th. Aman str C. A. Rosetti 9. Deschis Marţi, Joi şi Duminică dela 9—12 şi 3—5. Intrarea liberă Muzeul Monumentelor Istorice, str . rai Berthelot 28 Deschis zilnic dela 11—1. Intrarea Ubera. Muzeul Geologic. Şoseaua Kiseleff 2 Deschis zilnic dela 9—12. Intrarea liberă Muzeul Statului (Şosea). Expoziţia echipelor studenţeşti. Fundaţiile regale: Chirovlel. pictură; R. Hette. sculptură. Expoziţia bazar a atelierelor şcolare. şoseaua Kiseleff 8. Liga culturală: d-na Coculescu pictură Str. Traian 198. Expoziţie de busturi, stampe basso-reliefuri, etc Sediul Asociaţiei profesorilor secundari (cantina Gutenberg): Expoziţia profesorilor secundari de arte plastice Sala Dalles, expoziţia de pictură a d-nei Dudu Alexandrescu şi cea de sculptură a d-lui Ion Tureatcă, până la 31 Mai cor. Muzeul industrial al şcoalei poliehnice Parcul Carol deschis Dumnitra Şi sărbătorile orele 4 -9 Saloanele Asociaţiei titraţilor Unirea: Calea Călăraşi 43. A Lelea*ictură vl desen. Muzeul de Istorie Naturală Şofaua Kiseileff. Deschis Joi de la 1—3 Duminica şi sărbătorile aei? (0 4 Căminul cărţii, piaţa Academiei (palatul Sutzu), baronul George Loewendal, pictură. Ateneul Român: Expoziţiile Lucia Demetriade Bălăcescu, Rita Frachter, Maria Ciurdea Steiner. Saloanele Frontului Negustoresc. Victoriei 31: caricaturistul Nicol Sala Mozart. Grupul Nicolescu Elena Aftângiu pictura Basarabie şi Const. Nicolaevici pictură Spartan sculptură: Jean-Pierre Orleans. pictură: Expoziţiile D. Hermann şi Lotte Kenneith, Pan Ioanid şi Teodorof. Muzeu: National de Antichita •ti Victor Emanuel II Deschis zilnic intrarea liberă Muzeul Numismatic (Academia Română), calea Victoriei 12b Desbis Marti. Joi Sâmbătă de la 9-12 ani Miercuri si Vineri de la 3 lui Sala „Hasefer’ , Eugen Caradan. Expoziţia de pictură a d-nei Germaine Van Cutsem (Duqué) și Marcel Iancu. Concursuri, expoziţii, străjereşti şi tabere Secretariatul C. E. T. R. aduce la cunoştinţa organizaţiunilor şi celor interesaţi următoarele : Concursurile pentru muzică: Rezultatul alegerii din com. Teche-Caliacra Duminică 6 am. a avut loc alegerea pentru reînoirea a 5 consilieri comunali în com. Teche, jud. Caliacra. Cu toate că guvernamentalii au exercitat o intensă, acţiune de intimidare a alegătorilor, rezultatul votului a fost următorul: Liberalii 420 v. cu 3 consilieri şi : Naţional-ţărăniştii 380 v. cu 2 consilieri. Vineri It Iunie 1S37 genicu, dta jei Casa visurilor mele ' Sunt ani de când in drumul zii populez după cum îmi dicta poezia me, paşii mă duceau pe o stradă la al cărei colț privirea mea se oprea ca aceia a unei cochete la o vitrină încărcată cu nimicuri elegante. Magnetul care mă atrăgea întotdeauna şi mă făcea să înăbuş un nemărturisit suspin, nu era altul decât o căsuţă înecată, de cum apărea primăvara, in iederă, glicine şi viţă ce se roşea toamna ca obrajii unei fecioare timide, casa din Viitor părea că se ascunde de toate cercetările ceasului. O mutare necesitată de obligaţiile vieţii, mă îndepărtase de mai multe luni de drumul ce ducea pe lângă casa visurilor mele. Ea totuşi dăinuia in amintirea mea ca un loc frumos şi curat, ca un fel de mic rai cum aşi voi să am şi eu unul intr’o zi. Eri însă, un dejun la o prietenă pe aceiaşi stradă, m-a făcut să trec din nou pe lângă colţul căsuţei melc. Un nor de praf se învârtea cumplit pe locul ei. Perdelele de verindiferenţilor, transformându-se in I deaţă, cuibul de glicine şi iederă in triun stufiş de verdeaţă. Ici colo, I mai erau, iar un morman de cucâte un ochiu, ferestrele ei, lăsau sărâmizi printre care se invierşunau intre singurul oaspe bine venit, soa-; mâini cu târnă, oape, arăta singur rele, dar fără a îngădui să se arate ; că aci fusese o casă, in pervazul lor nici un chip, nici oin mijlocul lor, se înălţau doi fiinţă vie. Aceasta nu mă împiedeca stâlpi cu o tablă mare: „Aci se va să văd mereu la ele, cu ajutorul ! Clădi blocul X... spunea firma agăînchipuirii, când o fată frumoasă fată de vandalismul progresului, cu păr bălai, când un căţeluş alb M-am apropiat, tot colţul unde cu fundă albastră ce privea liniştit fusese odată un paradis era acum pe trecători, sau o pereche strâns I ruină şi jale, unită de mulţi ani de convieţuire, j \j şi urmă din vechea frumuseţe, cu capetele albe, Philemon şi Bauj din patriarhala linişte a celor ce cis din legendă, j dăinuiseră acolo. Zidarii ţipau, se Erau geamurile gândurilor mele, j strigau, molozul curgea, târnăcoarei albe pe care desenam orice, ejpele ciocneau pietrele, eran virgin unde profejam poezia ! Sub una din acestea, la intrare, unor existenţe despre care nimic ! unde fusese poarta ceva verde lunu ştiam decât că, asemenea frucea. Zdrobită pe jumătate de o cărnoasei din pădurea fermecată, trâ-rămidă, o frunză de iederă murea iau izolate in mijloc de verdeaţă, justificând lozinca familiei din care In fiece vară, casa în care atât făcea parte: „Je meurs ou je maide mult aşi fi vrut să trăiesc şi în tache", care pustiul din suflet şi-ar fi in- Am luat-o binişor, am scuturat-o dulcit amărăciunea, îmi părea me- de moloz şi am păstrat-o. E tot ce ren mai frumoasă, mai pierdută nu mai rămăsese din casa visurilor me* frunzişuri, mai inaccesibilă ca ori-. rea minză rănită, prăfuită, ce vis. Dar oare din atâtea şi atâtea vî-Cine locuia, intr’insa ? ! suri de ale noastre nu rămâne ace-Cine iubea, suferia, îmbătrânea, laşi lucru? se năştea şi murea după lungile ei. Şi câte sunt fericitele cărora perdele de iederă, viţă şi glicine? ! soarta le îngăduie să intre in locaşul Nimeni nu ştia să-mi spună şi visărilor şi dorinţelor întregei lor poate nici nu aşi fi dorit-o, voind vieţii să-mi las neprecis idealul şi să-l i FULMEN ORIBILA CRIMĂ A UNUI SOȚ HOTIN, 8. — Zilele trecute in pă- durea Moldova, din județul nostru, Intâlnind-o în pădurea Moldova, a lovit-o ca pumnul peste nas; a locuitorul Moisei Costiuc a găsit ca trântit-o La pământ, i-a pus genundavrul femeii Achilina Cucereavâi. rujul stâng in piept, a apucat-o cu,, El a anunţat postul de jandarmi, mâinile de gât şi ira sucit capul spre Chiar din primul moment, bănuie partea dreaptă. Nenorocita S’a sba— Iile au căzut asupra soţului victimei, tot câteva clipe, şi - apoi a încetat , anime Anton Cucereavâi, din viaţă. Cei doi soţi nu trăiau în termeni Criminalul a şters ca fruhze sânhuri. Din această cauză, femeia agele victimei, care isbucnise pe naş părăsit domicilul conjugal şi s’a dus şi pe gură, la casa părintească. In urma cer ! Se pare că mobilul crimei este gecetărilor făcute de postul de fan- lezia. darmi, soțul a recunoscut că și-a o- o De pe urma victimei, rămân doi morît soția prin strangulare. ... . * aflWgfnrtKh»!copii mici. Urmărea unor ochii fugari de Bucureşti fraţii Dragomir din clasa IV-a a Tire ne băeţi, porniţi din Bucureşti şcolii, spre Constanţa pe jos, deoarece nu* De frica părinţilor şi de ruşine aveau bani de tren. i1 Nenorocirea de pe lacul Snagov Un soldat dela o unitate din Bucureşti s’a înecat Eri la ora 4 .jumătate după a Snagov, in dreptul comunei Coadele miază s‘a întâmplat pe lacul Snagov s‘a încurcat în iarba din fundul lao nenorocire. j cului și s’a înecat. Cadavrul lui a Soldatul Cristea Gheorghe din fost pescuit, contingentul 1936, ordonanţa d-lui general Florescu din marele stat major, pe când făcea ba© în lacul Autorităţile militare au fost înştiinţate pentru a deschide o anchetă. i înmormântarea victimelor de a Verb a CRAIOVA. 8. — Pentru azi după s-au luat măsurile de rigoare Popuamiaza fusese hotărîtă înmormântarea celor zece victime ale nenorocirii din comuna Verbiţa. Ceremonia urma să se facă într’un cadru solemn cu participarea populaţiei oraşului Pleniţa şi a sătenilor din împrejurimi. Proectul însă a fost modificat şi înmormântarea s’a făcut în două CONSTANŢA. 8. — Ca în fiecare colegilor, ei au fugit dela şcoală cu an epoca examenelor şcolare de intenţia de a veni la Constanţa ca sfârşit de an dă loc la numeroase să se îmbarce pe un vapor si sa drame ce se petrec in sufletele ti plece in lumea falsă. . . nerilor elevi, ameninţaţi să rămâie Astfel au mărturisit ei intre repetenţi. scrisoare lăsată unui coleg de clasa. In această situaţie se găsesc şi care a adus faptul la cunoştinţa trei tineri elevi ai liceului Şincai părinţilor. Aceştia au anunţat aulectură, artă străjerească, etc., se a-I din Bucureşti, anume I. Antoniu şi torităţile, care i-au pus in urmăpână la o dată ce se va aduce la cunoştinţă din timp, urmând a se fixa alte norme şi condiţiuni de participare. — Se aduce deasemenea la cunoştinţa organizaţiunilor să pregătească din vreme, folosind vacanţa cea mare, materialul necesar unei mari expoziţii pe care o va organiza C. E. T. R. în Capitală: lucrări manuale executate de străjeri, jucării, cusături naţionale, obiecte vechi istorice, desene, urme ale tradiţiei şi obiceiurilor, etc. — Fiecare unitate să-şi organizeze un muzeu propriu, colectând încetul cu încetul tot ceea ce trebue păstrat şi relevat — In timpul vacanţei să se pâstremici tabere oricât de primitive ar fi, dar care să însemne un început de activitate în acest sens şi: o iniţiere a tineretului — Să se facă mici anchete sociale cu străjerii şi să se pregătească materialul necesar monografiei locale. — In timpul vacanţei să se păstreze unitatea de comandă asupra străjerilor, iar cuiburile să înceapă munca obştească, comunicându-nise rezultatele şi observaţiile comandanţilor. — Vacanţa e timpul când se poate verifica însemnătatea străjerismului şi de aceea se aşteaptă iniţiativele comandanţilor în acest scop. laţră insă şi-a păstrat calmul şi ceremonia înhumării a decurs in perfectă ordine. La liniştirea spiritelor a contribuit si graba ce s’a pus in instruirea celor consideraţi vinovaţi de cele Întâmplate. Din iniţiativa d-lui Petre Adrian, proprietar, a avut loc o slujbă rebirenrize din cauza unor dificultăţi gioasă pe malul lacului dela VerbihîSvenîte. “Aru tabSSS la unde_ modus__ nenorocirea, şi victimelor s’a cerut câte o mie leitei au asistat numeroşi săteni şi re şi cum majoritatea părinţilor sunt prezentanţii atuorităţilor, ca^ « la oameni nevoiaşi cari n au putinţa sa achite această sumă, şapte dintre victime au fost înmormântate neîmbălsămate înainte de data stabilită, adică aseară. Ultimele trei înmormântări au avut loc azi după amiază într’un cadru impresionant. Au asistat mii de săteni şi orăşeni. După cum am relatat învăţătorii arestaţi ca găsiţi vinovaţi de cele întâmplate au fost aduşi la Craiova. Tribunalul parchetului Dolj, i-a deferit cabinetului 3 de instrucţie. D. consilier Vasilescu Gueiu, fitura Domnea temerea că din pricina rul cabinetului, a trecut imediat la spiritelor agitate se vor produce in prima parte a cercetărilor asupra ciolente. Pentru preîntâmpinarea lor nenorr.:~!: dela Verbiţa. Pleniţa. S’a făcut pomenirea tuturor victimelor. INSTRUCŢIA