Dimineaţa, octombrie 1937 (Anul 33, nr. 11056-11086)

1937-10-27 / nr. 11082

r V .A f A 4 * Anul 33 No. 11.082 Cereți astăzi Director politic I MIHAIC SA­DOVE­ANU­ Fondată in 1904 de CONST. MILLE București, Strada Const. Miile 5-7-9 TELEFON: Redacția și Ad­ția 3.84.30; Adm. Ci­ral 3.63.53; Tip. 4.67.39; Com. Tip. 4.29.44; Publ. 4.98.13; Provincia 3.84.31; Labor. Radio 5.06.94 REALITATEA ILUSTRATA care publică sute d­e fotografii senzațio­nale di­n actualitate, din țără și străinătate Politica de neintervenție in Spania este in pericol față de politica pacifică a Angliei și a Franței — sprijinite de Belgia, Suedia, Cehoslovacia, etc. — se ridică sistemul de sabotare practicat de Italia, cu ajutorul Germaniei și al Portugaliei Italia caută pretexte a se elibera de înțelegerile încheiate pentru a interveni, in mod public, în Spania. Deși planul francez cuprinde in esență liniile generale ale planului britanic de astă vară, Italia — ca să câștige timp — s’a declarat pen­tru... planul britanic, vrând să reia lucrurile da capo. Franța și Anglia au consimțit să dea Italiei o satisfacție de amor propriu — numai ca să nu se producă ireparabilul. Care va fi sfârșitul ? Cu toate declarațiile Italiei, că urmărește o politică de înțelegere și de cooperare, —ca, in fond, din pricina grelei situații din interior, umblă după un succes de ordin extern. Sistemul nu-i nou. Toate statele autocratice l-au practicat — In frunte cu Rusia țaristă. Rezultatul a fost pretutindeni, și oricând, același: prăbușirea — in cele din urmă — a celor ce seamănă vânt Dar intrebarea-i: criza va putea fi localizată sau se va întinde pe terenul International, prin cine știe ce complicații ? Ziua de mâine ne va aduce răspunsul Ciocnire intre manifestanți la Bruxelles Scene penibile la mormântul Eroului necunoscut RUXELLES, 24. (Rador).­­ Numeroase grupuri de foști luptători au celebrat azi dimi­neață aniversarea bătăliei de la Yser. Pe mormântul solda­­au fost chepii­­orașului erau cu drapele națio­niei membrii qu­­asistat la cere­monie, deoarece organizatorii refuzaseră să invite pe miniș­tri, consider­atudu­ t vinovați de votarea legii de amnistie. Socialiștii au găsit de cuvs­să organizeze și ei o con­­tramanifestație, ca răspuns la pioasa manifestație a foștilor luptători, cortegiul cu drapele­le roșii ale socialiștilor s’a cioc­nit in Piața Congresului cu fo­știi luptători. Nu s’a produs in­cidente grave, dar în fața pie­trei care acoperă osemintele eroului necunoscut s’au desfă­șurat scene penibile. La amiază, ciocnirea era în zori. Un important serviciu de ordine încerca să Împrăștie pe foștii luptători și pe contrama­­nifestanții socialiști. Vință Asasinarea unui farmacist d­in Oradea oradea, 24.— O înfiorătoare cri­mă s’a săvârșit ori în strada Xeno­­pol nr. 12. Farmacistul Toth ștefan, în etate de 39 ani, de fel din com­. Trascău, jud. Turda, a fost asasinat în lo­cuința sa cu câteva lovituri de topor ce i s’au aplicat în cap. Crima a fost descoperită astăzi dimineața de servitorul de la farma­cia „La leul", unde victima era de serviciu. La fața locului au sosit d-nii I. Nistor, prim-procuror, Căpitan pro­curor, comisar șef Cherebeșiu și co­misar Câmpeanu. In urma cercetărilor Întreprinse, au fost arestate și depuse în arestul poliției trei doamne din societatea arădeană, care aveau legături inti­me cu farmacistul asasinat. Una din aceste doamne se numește Silagy și e soția plutonierului major cu acelaș nume, domiciliată în str. Castelului nr. 2. A fost găsită dând târcoale locu­inței farmacistului asasinat, fetița acesteia, care, la întrebarea primu­lui procuror ce caută pe acolo, a spus că nu poate spune nimic, de­oarece mama sa i-a interzis să spu­nă cine a asasinat pe farmacist și, în general, a vorbi despre această crimă. In aceiaș curte cu farmacistul lo­­cuește un anume Mauriciu Silagy, în locuința căruia s’a găsit o cămașe plină de sânge. Cercetările continuă. Miercuri 27 Octombrie 1937 " ,""anul Situația externă îngrijorătoare i CONDITILE ITALO-GERMANE TIND Cum interpretează presa franceză atitudinea diferitelor puteri PARIS. 24. (Rador). — Ziarele franceze de azi dimineață comen­tează din nou problema neinterven­ției în Spania și atitudinea diferite­lor puteri. „Echo de Paris“, sub semnătura lui Pertinax, scrie: „Ce vor Italia și Germania? Să nimicească siste­mul de control? Să-l lase să conti­nue in aparență, cu condiția ca ele să poată folosi procedee dilatorii, fără a se jena? Sau sunt dispuse a ajunge la un compromis? Pentru a răspunde la aceste întrebări ar tre­bui să știm ce au vorbit alaităeri d-nii Mussolini și von Ribbentrop. Este de temut că, deși nu au ace­leași scopuri în Spania și Medite­­rana — Germania se gândește in primul rând la Europa Centrală iar Italia la Africa de Nord—cele două state să lucreze totuși, intr’un strâns acord, spre a încerca tot ceea ce poate zdruncina in sudul Europei puterea franceză și brita­nică“. „Le Figaro“ publică următoarele de la corespondentul său din Roma: „Pare probabil că luarea Gijonului a deschis nouă perspective diplo­mației italiene. Dacă admitem că scopul de căpetenie urmărit de con­ducătorii fasciști este, înainte de toate, victoria generalului Franco, se intelege că guvernul din Roma nu are decât un interes mediocru să menajeze aparențele. Chestiunea­ menținerii sau rechemării volunta­rilor devine secundară fată de e­­ventualitatea unui apropiat triumf al generalului Franco. Dacă până intr’o lună o ofensivă naționalistă ar cuceri Madridul cu sprijinul le­gionarilor italieni și al specialiștilor germani, discuțiile in comitetul de neintervenție vor apare perimate și derizorii". „L’Oeuvre" scrie: „Se pare că jocul savant combinat al Germaniei și Italiei renaște la fiecare ședință și că Ducele — credincios sfaturilor Fuehrerului — grație diplomației sale, nu va îngădui comitetului de neintervenție să intre in acțiune înainte de a se fi câștigat timpul ne­cesar cerut de generalii italieni spre a câștiga în Spania o ofensivă hotărîtoare“. „Le Peuple" scrie: „Guvernele din Londra și Paris se măguleau că noua lor capitulare față de puterile fasciste le va permite să pună din nou în mișcare mecanismul ruginit al „neintervenției”: întreprinderea Plymouth este insă din nou bloca­tă“. D. EDEN VA PREZIDA VIITOAREA ȘEDINȚA LONDRA, 24 (Rador).­­ Con­trar informațiilor precedente, pare acum probabil că viitoarea ședință a comitetului de neintervenție din Londra va fi prezidată de d. Eden. MISIUNEA D-LUI VON RIBBENTROP LA ROMA ROMA, 24 (Rador). — D. von Ribbentrop a părăsit azi Roma, inapoindu-se la Berlin cu avionul. In felul acesta — observă cores­pondentul agenției Havas — călă­toria „privată"' a ambasadorului german s'a terminat. Plecarea sa este explicată prin necesitatea ca d. von Ribbentrop să participe la ședința de Mărfi a comitetului de neintervenție de la Londra. Ieri după amiază, d. vqh Ribben­trop a luat contact cu principalele personalități ale regimului, printre care și cu d. Achile Staracce, se­cretarul general al partidului fas­cist. Nu s'a publicat nici un comu­nicat. Se confirmă că principala che­stiune abordată la Roma, dacă nu chiar singura a fost aceia, a atitu­dinii comune față de comitetul de la Londra. Momentul de destindere care a urmat după ședința de Miercuri a fost imediat considerat ca o prefață a apropierii anglo-ita­­liene. In această atmosferă a sosit d. von Ribbentrop la Roma. Chiar a doua zi a fost publicat un comunicat atribuit d-lui Musso­lini în persoană și anunțând că Italia nu și-a spus ultimul cuvânt. NUMĂRUL VOLUNTARI­LOR ROMA, 24. (Rador). — Comentând demersul ambasadorilor italieni la Paris și Londra, pentru a informa oficial Franța și Marea Britan­ie a­­supra numărului de voluntari itali­eni aflați în Spania. „Giornale d’Ita­­lia“ scrie: „Comunicarea nu admite replică. Guvernele vor lua act, chiar dacă partidele vor contesta cifrele. Italia s’a arătat până acum gata să cola­boreze, dar ea pune anumite condi­­țiuni. Prima condiție este de ordin moral și anume ea nu îngădue să se îndoiască cineva de cifrele pe ca­re le comunică oficial“. Gustav Adolf al Strediei, |n= An»p|i»«t­he Suveran b» ------- _=j In pagina a 3-a, de la S­inaia Prăbușirea unei construcții * . ț. . •­­ . . . - Patru morți și opt grav răniți MARRAKECH, 24. (Ra­ au fost prinși sub dărâ­­dor). — O clădire în curs­­mături. Dintre aceștia de construcție s’a prăbu­ [patru au fost omorîți iar și­. opt s’au ales cu răni gra-Doisprezece lucrători I ve. CONTESA DE­I CAGLIOSTRO. de MAURICE LEBLANC in „ROMANELE CAPTIVANTE" 15 Lei. La chioșcari și librari „Faptele zilei“ în pag. a 4-a Conducta de petrol de la Mossul spartă și incendiată de teroriștii arabi întrevederi și discuții SINAIA, 24: — Lumea politică care participă la serbări e de astă dată mai restrânsă. Au fost invitați șefii de partide, foștii președinți de consiliu și foștii președinți ai Cor­purilor legiuitoare. D. I. Mihalache, președintele par­tidului național-țărănesc, a venit seara cu automobilul și a fost găz­duit la vila d-lui Madgearu- Aici d-sa a avut întrevederi cu frunta­șii national-tarăniști cari se află în localitate: d-nii V. Madgearu, N. Costăchescu­, D. Simion, etc. Apoi d­ Ion Mihalache a avut o întrevedere cu d. Grigore Filipes­­cu, șeful partidului conservator. D. Vaida este găzduit la vila d-lui Mironescu. d. Goga s'a în­treținut tot timpul cu d. Papaco­­stea. D. Goga a avut și o întreve­dere cu primul ministru. * Firește, toate discuțiile se învâr­tesc în jurul aceleiași chestiuni: succesiunea. N’a intervenit însă nici un element nou care să dea o indi­cație mai precisă cu privire la viito­rul guvern. Tot azi a avut loc și o consfătui­re ministerială la care au participat d-nii Gh. Tătărescu, Inculeț, Canci­­cov și M. Constantinescu, guverna­torul Băncii Naționale. S’au discutat diferite chestiuni depinzând de departamentele eco­nomice, a căror rezolvare trebue să se facă cu colaborarea Băncii Na­ționale. A. B. C. Prăbușirea unui avion trimotor NEW YORK. 24. (Rador) La Tacoma, statul Was­­­hington, un avion trimo­tor s-a prăbușit pe aero­drom. Duă persoane au fost o­­morâte iar opt rănite. 1 D. Gen. Ilasievici, ministrul Apărării Naționale cite­ște ordinul prin care Prin­cipele Regent Paul al Iugoslaviei este numit comandantul onorific al Bai. 3 Grăniceri. — In dreapta M. S. Regele, Principele Paul, Marele Voevod Mi­­­ hai( PrigoiRgj« de Hohengdiegg» șl

Next