Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)

1956-10-14 / nr. 2560

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UN­ITI­V­A­T Anul IX Nr. 2560 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 bani Reducerea prețului de cost în sectorul pescăresc Toamna a consemnat noi mărturii ale hărniciei pescăriilor noștri care și-au încrustat cu mărețe succese ră­bojul victoriiilor obținute în lupta pentru realizarea cu succes a sarci­nilor planului anual de pescuit. Organizînd temeinic procesul de pescuit în campania de toamnă, pro­mo­vind metode înaintate de muncă, folosind rațional timpul de"­pescuit și capacitatea productivă a undițelor, multe întreprinderi piscicole și-au de­pășit sarcinile planului global de producție în trimestrul III al acestui an, iar I.P. Hîrșova și I.P. Tulcea au reușit chiar să încheie socotelile anului 1956 dîmd pește în contul a­­nului viitor. Dacă îndeplinirea planului global de producție formează obiectul unor preocupări active din partea condu­cerilor tehni­co-administrative, a or­ganelor sindicale și de partid din sectorul pescăresc, situația necores­punzătoare a prețului de cost al pește­lui dovedește că pentru această im­portantă problemă au existat preo­cupări insuficiente, sporadice și ne­organizate. Singură I.P. Tulcea unde prețul de cost este privit la justa lui valoare de către masele de pescari, ingineri, tehnicieni, comitetul sindi­cal și comitetul de partid, se poate mîndri cu reducerea în procent de 6,41 la sută a prețului de cost pla­nificat în semestrul I­aii anului, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,34 lei a costului unui kilogram de pește. Pescarii tulceni s-au străduit să în­lăture absențele nemotivate din pro­ducție, să folosească metode de pes­cuit rentabile, să economisească ma­teriile prime de confecție și conser­vare. La celeilalte întreprinderi piscicole prețul de cost nu numai că nu este redus, dar el depășește cu mult co­eficienții de pierderi planificate a­­cordați. Printre cauzale principiali­ ale ne­­realizării sarcinilor de reducere prețului de cost se numără cheltuie­­­lile mari ocazionate de exploatarea nerațională a cuferelor, pescadoare­lor, bărcilor și navei „Octombrie roșu“. S-au în­tîmplat dese cazuri cînd pescadoarele, nave mari deser­vite de un echipaj pînă la 16 oameni, au fost trimise la pescuit cu setei sau repartizate la transporturi de pește deși ele au permanent sarcini productive. O altă cauză o constituie proiectarea fără baze științifice so­lide a uneltelor de pescuit, efectuîn­­du-se cheltuieli inadmisibile de refa­ceri, schimbări și reamenajări a unel­telor, așa cum s-a întimplat, de pildă, cu plasele pungă de delfini la I.P. Constanța. Lipsa de preocupare pen­tru mecanizarea fazelor procesului de producție face ca numărul muncito­rilor auxiliari să se mențină ridicat și să se realizeze depășiri necores­­punzătoare a fondului de salarii. Tu­turor acestor cauze li se adaugă proasta gospodărire, risipa nechibzu­ită de materiale, plase, bumbac, sare, gheață, catran etc., ce nu a putut fi încă înlăturată în sectorul pescăresc. Neglijența, lipsa de răspundere față de bunul obștesc fac ca anual să se înregistreze pagube serioase Această stare de lucruri grabnic curmată. Conducătorii trebuie din sectorul pescăresc au datoria să ia toate măsurile în vederea realizării unei hotărâtoare cotituri în ceea ce privește prețul de cost. Pierderile și distrugerile de scule, risipa, înstrăi­narea de materiale nu mai pot fi tolerate. E necesar să fie aplicate și gene­ralizate cu curaj succesele științei și tehnicii sovietice înaintate, inovațiile și raționalizările de pe urma cărora se obțin economii, să se urmeze exemplul pozitiv al pescarilor bul­gari care reușesc să obțină cantități mari de pește cu cheltuieli reduse printr-o organizare chibzuită a pes­cuitului, printr-un sever regim de e­­conomii. Pentru scăderea prețului de cost trebuie luate măsuri în vederea re­ducerii personalului auxiliar și func­ționăresc și raționalizării brațelor de muncă în baza extinderii micii me­canizări. La confecționarea și con­servarea uneltelor de pescuit să fie introduse norme de consum cu moti­vare tehnico-științifică reală. Un spri­jin prețios în lupta pentru reducerea prețului de cost îl constituie genera­lizarea brigăzilor complexe și apli­carea sistemului gospodăririi chibzu­ite în secțiile piscicole. Cabinetele tehnice au misiunea să întocmească planurile tematice de inovații avînd în vedere reducerea prețului de cost, să îndrume inovatorii și r­aționaliza­­torii spre găsirea celor mai bune so­luții tehnice pentru scăderea cheltu­ielilor și reducerea prețului de cost. Organele sindicale sînt datoare să întărească activitatea grupelor sindi­cale din cadrul brigăzilor de pescari, astfel ca toate rezervele interne­ să fie descoperite și folosite. Educînd masele de pescari în spiritul întăririi disciplinei în muncă, eliminării ab­sențelor nemotivate, comitetele sindi­cale au sarcina să ridice la un înalt nivel întrecerea socialistă pentru re­ducerea prețului de cost. In această întrecere comuniștii au un rol de frunte avînd misiunea de a ridica simțul­ de răspundere al fie­cărui pescar față de folosirea eco­nomicoasă și chibzuită a materia­lelor, uneltelor, ambarcațiunilor, com­bustibilului etc. Organizațiile și co­mitetele de partid din întreprinderile piscicole trebuie să desfășoare o sus­ținută muncă politică în vederea mo­bilizării active a brigăzilor­­ de pes­cari, echipajelor navigante, muncito­rilor de la cherhanale, inginerilor și tehnicienilor în lupta pentru reduce­rea prețului de cost al peștelui și pro­duselor pescărești, sarcină de seamă trasată de Directivele celui de-al II- lea Congres al P.M.R. O adoptare rațională Spre deosebire de ceilalți ani, campania însămînțărilor de toam­nă de acum constituie pentru co­lectivul de muncă de la G.A.S. Peștera un obiectiv principal Ținîndu-se cont de condițiile na­turale, încă înainte de începerea însămînțărilor au fost transformate semănătorile cu discuri în semă­nători cu patine, pentru ca să­­mînța să fie introdusă la cel pu­țin 7 cm., ferind-o de înghețurile din timpul iernii. In numai 2 zile, aici s-a însă­­mînțat 156 ha. orz de toamnă, iar de la începerea campaniei pînă acum 809 ha. grîu. Tractoriștii Corcodean Samoilă, Banu Ion, Radu Nicolae, Ștefan Gheorghe și alții sînt fruntașii gospodăriei la însămînțări. MANEA VASILE, coresp. $ I ?• Controlul calității chiar pe parcursul procesului de producte Lună de lună calitatea repara­țiilor efectuate de ceferiștii Ate­lierelor C.F.R. Palas este tot mai bună. De ce? Fiindcă muncito­rii tuturor secțiilor au preocupări serioase în privința asigurării ca­lității lucrărilor și apoi pentru că grupul de control își face cu pri­sosință datoria. Fie că este vorba de maistrul controlor Mărgărit Apostol, de la secția mecanică, fie de maistrul principal de control Gheorghiu Alexandru, de la secția locomo­ tive, ori de alți membri ai gru­pului de control, metoda între­buințată este una singură: preve­nirea lucrului de slabă calitate chiar pe parcursul efectuării re­parațiilor. Adică controlorii merg permanent prin secții­­ observînd atenți calitatea lucrărilor, inter­venind ori de cîte ori remarcă o deficiență. In acest fel se preîn­­tîmpină eventualele surprize ne­plăcute de la recepție, cu care prilej — aplicînd metoda de mai sus — numărul vagoanelor sau locomotivelor respinse se micșo­rează la maximum. Mai edificatoare decît orice sînt cifrele­ Dacă în luna august au fost 14 vagoane respinse la recepție, în luna septembrie nu­mărul lor s-a redus la 6. Tot în august 2 locomotive au fost in­troduse din nou în hale pentru completarea unor defecte pe cînd în luna septembrie drumul acesta n-a fost făcut de nici o loco­motivă. 1 în numărul de azi — Cea mai înaintată agri­cultură din lume pag. 2-a — Să fie folosite cu price­pere formele organizatorice de masă din raionul Tulcea pag. 2-a — Urmărind realizarea sar­cinilor din contractul colectiv pag. 3-a — Succesele lucrătorilor de la O.C­ L. Produse industriale pag. 3-a — „Influența Revoluției din Octombrie asupra trezirii po­poarelor Asiei" pag. 4-a — In Anglia este recunoscut succesul Egiptului în asigura­­rea traficului pe Canalul de Suez pag. 4-a Atenție deosebită însămînțărilor de toamnă! Comunicatul Direcției Generale a Treburilor Consiliului de Miniștri și al Ministerului Agriculturii In urma ploilor căzute în ultimele zile în toată țara, condițiile de pregătire a solului și a însămîn­­țărilor s-au îmbunătățit foarte mult. Față de această situație cu totul favorabilă pen­tru însămînțări și față de stadiul întîrziat al cam­paniei de toamnă, Ministerul Agriculturii recoman­dă a se lua următoarele măsuri tehnice: — In arăturile de vară bolovănoase efectuate îna­inte de căderea ploilor, se vor face numai lucrări superficiale de afînare a solului cu polidiscul, culti­vatorul, prășitoarea sau cu grapa grea, în preajma semănatului la adîncimea de însămînțare. Arăturile care după executarea acestor lucrări totuși prezintă bolovani se vor sfărîma cu tăvălu­gul, iar după însămînțare se vor grapa. — Pe terenurile eliberate de culturi în preajma însămînțărilor, în special după porumb, arătura se va face la adîncimea la care nu ies bolovani, se va tăvălugi imediat pentru ca solul să se așeze, iar după însămînțare se va grăpa. — In cazul porumbiștilor bine lucrate și fără buruieni, arătura poate fi înlocuită cu succes prin două discuiri la 8—10 cm. adîncime în direcții opuse fără a se grăpa, sau se va ara cu plugul fără cormană la 10 cm., grăpîndu-se imediat.Sfaturile populare împreună cu inginerii și teh­nicienii sînt obligate a lua toate măsurile ca în­treaga cantitate de sămînță ce urmează a fi însă­mânțată să fie condiționată și tratată. Ministerul Agriculturii obligă toate colectivele de conducere din S.M.T.-uri să ia cele mai cores­punzătoare măsuri pentru folosirea zi și noapte a întregului parc de mașini și tractoare cu întreaga lor capacitate de lucru. Toate unitățile de stat trebuie să fie în fruntea lucrărilor privind recoltările și însămînțările de toamnă și vor trebui să execute lucrări la un înalt nivel agrotehnic pentru a constitui exemple vii în fața gospodăriilor agricole colective cît și pentru țăranii muncitori cu gospodării individuale. Se recomandă cu insistentă tuturor consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole de producție, întovărășiri­lor agricole și gospodăriilor individuale să foloseas­că din plin ajutorul ce-l primesc de la stațiunile de mașini și tractoare și în același timp să folo­sească toate atelajele lor la executarea însămînță­­rilor. Sfaturile populare împreună cu inginerii și teh­nicienii de la regiuni, raioane, puncte agricole și comune sînt obligați să mobilizeze pe toți producă­torii individuali și să-i ajute să se organizeze în grupe de întrajutorare pentru ca prin eforturi co­mune să termine însămînțările cel mai tîrziu pînă la 30 octombrie 1956. Organele agricole și sfaturile populare au dato­ria să folosească chibzuit întreaga cantitate de să­­mînță selecționată ce a fost pusă la dispoziție, ur­­mînd a fi distribuită numai acelora care nu au și să vegheze ca să fie însămînțată cantitatea cores­punzătoare în terenuri bine pregătite. Inginerii, tehnicienii și mecanizatorii din agri­cultură au datoria de a lua măsuri pentru asigura­rea însămînțării cu semințe de sol a loturilor se­­mincere, menite să asigure semințe de bună cali­tate pentru anul 1957. Pe loturile semincere și în gospodăriile raionale de producere a semințelor se vor aplica îngrășăminte chimice și se vor executa lucrări la un nivel agrotehnic superior. Dat fiind că în unele raioane și regiuni ale țării mai sînt culturi de porumb, sfeclă și cartofi ne­recoltate și cum după aceste culturi urmează să se însămînțeze grîu, se vor lua măsuri urgente pentru recoltarea lor cît mai grabnică, eliberîndu­­se terenurile spre a se face posibilă pregătirea lor pentru însămînțare. Ministerul Agriculturii consideră că acum este momentul ca toți lucrătorii din agricultură să de­pună eforturi zi și noapte, folosind fiecare oră bu­nă de lucru pentru a te­rmina însămînțările pînă cel mai tîrziu la 30 octombrie 1956, pentru a se asigura obținerea unei recolte mari în anul viitor. Un nou bloc al lucrătorilor ceferiști Pentru cei ce merg zilnic pe strada Mihăi­­leanu, noul bloc pe ca­­re-l vedeți în clișeul nostru nu mai reprezintă o noutate; pentru cei­lalți locuitori ai orașului însă, da. Fără a vă da prea multe explicații, se poate spune că construcție aparține noua lu­crătorilor ceferiști din o­­rașul nostru și ea este una dintre cele mai mo­derne de acest fel. Iată, deci, o nouă și valoroa­să realizare în ceea ce privește asigurarea de condiții de viață tot mai bune celor ce muncesc. i v.­. . i vie * Pentru mărirea avutului obștesc Pe lîngă producția de bază — produsele cerealiere — în fața co­lectiviștilor din gospodăria agri­colă „Steaua roșie“ din satul Ha­­gieni, comuna Limanu, raionul Negru Vodă, a stat importanta sarcină de a dezvolta ramurile a­­nexe existente și a înființa altele noi, îndrumați de organizația de bază din cadrul gospodăriei, în­dată după recoltarea produselor tîrzii de toamnă, colectiviștii au mărit sectorul bovin cu încă 10 vaci de rasă și au înființat un sector porcin care nu a existat în gospodărie, cumpărînd un număr de 11 porci. Dezvoltarea acestor ramuri de producție duce pe de o parte la întărirea economică a colectivei, iar pe de altă parte la creșterea venitului personal al colectiviștilor. ABDULA AIDAR, coresp. Realizări la însămînțări Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Cumpăna muncesc de zor să termine cît mai curînd campania agricolă de toamnă și în mod special campa­nia de însămînțări de toamnă. Pînă la această dată, ei au în­­sămînțat cu grîu o suprafață de 250 ha., cu orz de toamnă 30 ha., rapiță de toamnă 50 ha. Tot în aceste zile, colectiviștii dau zor să termine de recoltat și ultimele ha. de porumb. La a­­ceste munci se evidențiază bri­găzile conduse de Ilie Teleu și Stoian Crăciun. MEMET SĂLI, coresp. Muncesc cu însuflețire In gospodăria agricolă colec­tivă din satul Dulcești, raionul Negru Vodă, munca este în toi. Pînă în prezent, s-au însămînțat 160 ha. grîu din cele 180 cîte are planificate gospodăria. Alături de cei vîrstnici muncesc cu multă însuflețire și cei tineri. Printre aceștia se evidențiază în mod deosebit utomiștii Tăgîrță Ion, Mîrceaiu N. Gheorghe, Tudor C. Ilie, Mitroiu St. Ion, C. Irina, O. Maria și alții. PANAGHIA ION, coresp. Alo!... alo!... sînteți laureați... Telefonul 1201 de la Sindicatul Sanitar Regional Constanța, sună prelung. Tovarășul președinte Dr. Gheorghe Alexiu ridică recepto­rul și în pîlnie răsună, exploziv, o comunicare prețioasă... — Alo !... Aloo !... Sindicatul Sanitar ? 1... Tovarășe Președinte, felicitări... sînteți laureați !... — Cum...?! laureați?!.... vă rog precizați... — Da! Formația de teatru a muncitorilor sanitari din Con­stanța, care a participat la cel de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori, cu piesa .,OASPETELE DIN FAPTUL SE­RII" de Horia Lovinescu — Lau­reat al Premiului de Stat.... a fost distinsă cu titlul și insigna de „Laureat" al con­cursului și i s-a atribuit un pre­miu colectiv de lei 5000, plus alte premii individu­ale... nitar, diploma și insigna de „Lau­reat" a celui de-al IV-lea concurs împreună cu premiul colectiv de­ lei 5000. Diplome de „fruntași" și premii individuale tovarășilor: dr. Mircea Milanovici, dr. Jean Zvoreșteanu, dr. Eleinor Michel și micuței interprete Jinga Ga­briela. Buni muncitori sani­tari, membrii formațiu­nii artistice a Sindi­catului Sanitar, au demonstrat că pot ridica munca culturală de a­­matori, la un înalt nivel artistic Considerăm că meritoasa forma­ție de teatru, nu trebuie să se oprească aici. După succesul obținut în fața juriilor de concurs, ea trebuie să apară cît mai des în fața maselor populare din ora­șul și regiunea noastră și în re­pertoriul său să introducă și piese La fel de fericiți sînt și ceilalți membrii ai e­­chipei artistice : dr. Lau­­d­y Rudolf, tehnician farm. Trandafir Dumitru și mai ales regizoarea tehnică și animatoarea echipei tovarășa Eleonora Dumitru de la Secția Sanitară Regională. Deo­sebit de bucuros este și tovarășul regizor Petru Mihail de la Teatrul de Stat Constanța, care a instruit echipa. El a fost distins cu insigna de „Laureat" al concursului­ și cu un premiu indivi­dual. Nici nu se is­prăvise bine con­vorbirea telefo­nică și un delegat oficial s-a prezen­tat la sindicatul__ sanitar regional, cu diplomele, cu un larg caracter educativ-la­­insignele și plicurile cu premii uitar, pentru a contribui astfel la bănești individuale. La rîndul său, președintele a a­­vut bucuria nemărginită, de a înmîna echipei artistice, toate a­­ceste distincții. Astfel, formațiu­nii de teatru a Sindicatului La­ridicarea nivelului cultural-sani­­tar al populației. In felul acesta ei vor folosi, pe lîngă pricepe­rea profesională, la locul de mun­că și talentul artistic, în același scop, ocrotirea sănătății popu­lației. Dr. SORIN MUȘAT Acțiune ce trebuie urmată Colectiviștii se arută, între ei Intr-o zi obișnuită de toamnă. In curtea gospodăriei colective din comuna Peștera e ca totdeau­na forfotă mare. Un lucru deose­bit. Consiliul de conducere al gos­podăriei a convocat pe toți mem­brii colectiviști intr-o ședință fulg­er. Colectiviștii sînt curioși să afle ce noutate le poate aduce cei din conducerea gospodăriei. In sala de ședințe se discutau cu de obicei diferite probleme le­gate de producție, de muncile din cîmp sau alte lucruri. Deodată se face liniște. Toate privirile s-au îndreptat spre masa prezidiului unde președintele Petre Stoica s-a ridicat și a început să le vor­bească. — Tovarăși, au­ aflat probabil că unele gospodării agricole co­lective au anul acesta o situație­ critică cu griul de sămînță. Așa sunt, de pildă, unele gospodării colective din raionul Hîrșova. Ce-ați spune dacă noi i-am ajuta, așa cum au făcut și alți colectiviști din raionul Negru Vodă. După puțină discuție, colectivi­știi din comuna Peștera au hotă­­rit să dea din prisosul­­ lor 250 kg.grîu și 250 kg. orz. Afară de această cantitate care a fost dată din fondurile gospo­dăriei, membrii colectiviști au ma­i dat din prisosul lor și alte can­tități. Așa a procedat moș Angh­el Alexandru, membru de partid și fruntaș în colectivă. El a dat din prisosul lui 100 kg. grîu. Exemplul lui a fost urmat de Du­mitru D. Ștefan, Petre Dima, Ion S. Tudor și alții de la care s-a strîns o cantitate de 1500 kg grîu și alte cereale. CUCERZAN ELISABETA, Liniște. Intre cer și pă­­­­mînt noaptea și-a întins­­ mantia căutînd parcă să-și ascundă sub ea toate tai­­­nele. Pe la ferestrele clă­dirilor stelele becurilor se stingeau unele după altele. Din cînd în cînd cîte un trecător tardiv mergea gră­bit spre casă, încă nepre­gătit de vremuri friguroase își ridicase gulerul de la haină în semn de sfidare la adresa acestei vremi posa­ce, dar totuși obișnuită pentru constănțeni. Mă a­­f­lam pe strada cunoscută de toți sub numele de Man­galia, aproape de locul un­de șinele de fier întretaie strada. Strada era aproape pustie, neobișnuit de pustie. Becurile electri­ce agățate in vîrful stîlpilor mai tremu­rau în bătaia virajului tom­­natec luminînd covorul ară­miu de frunze ce se așter­nuse pe stradă și pe trotua­re. Nopțile acestea de toamnă sînt aproape iden­tice pentru toată țara și s-ar părea că nu au nimic deosebit. Părerea rămîne valabilă pentru cei care sînt departe de Constanța. Pen­tru ei, nopțile rămin poate romantice, așa cum le-au cunoscut din romane și po­­­ezii. Constanța însă, orașul­­ de pe malul mării, prezin­­­­tă o noutate. Frigul aici * începe de obicei mai tîrziu * și pleacă mai devreme, iar nopțile sînt predominate de urletul sirenelor vapoarelor din port acompaniate de sbîrn­itul firelor de telegraf. Viața pe străzi se stinge devreme și nu se reia de­cît dimineața. Orașul pare adormit de la ora 10 și pînă în zori. El doarme un somn lung și greu, fără vise. Dar iată că la o oră des­tul de tîrzie, un trecător nocturn vroia cu orice preț să dea viață străzii. Mer­gea cu capul în pământ. Trecea prin fața spitalului de adulți. Un claxonat brusc de mașină l-a țintuit­­ locului. Deodată s-a pome­nit inundat de două fîșii de lumină. Era și mai ne­dumerit. A ridicat capul în sus, oarecum speriat. Era tocmai mașina de la „Salva­re“. Vopseaua galbenă aco­perită de un st­rat gros de praf indica că vine de de­parte, de undeva de la ța­ră. Frîna a scîrțîit prelung. S-a oprit șoferul, oarecum mulțumit de sperietura noc­turnului pieton, i-a zîmbit prin parbriz. „Incidentul“ s-a consumat repede. Pieto­nul a plecat mai departe, iar mașina s-a strecurat pe porțile larg deschise în curtea spitalului. Dinăun­trul mașinii se auzeau la intervale scurte niște ge­mete de­ durere. Un „caz ur­gent“, cum spun doctorii de aici în mod obișnuit. La unul din pavilioane mașina s-a oprit. Ușa din spate s-a dat î­n lături și dinăuntru a fost scos un bolnav. Pe fa­ța lui palidă citeai parcă toată durerea lăuntrică. Un doctor și două surori au­ ve­nit lîngă bolnav. — Duce­ți-l repede­­ înă­untru, a spus scurt - docto­rul, vin și eu. Bolnavul a fost transpor­tat cu atenție într-una din camerele spitalului. Peste cîteva clipe a sosit și doc­torul. Femeia, probabil so­ția bolnavului, urmărea cu atenția încordată toate miș­cările doctorului. Aștepta cu înfrigurare rezultatul vizi­tei. Suflet de femeie cald, sensibil la orice durere! In loc de răspuns, doctorul a strivit un „mda“­ între bu­ze. Femeia s-a cam speriat. — Scapă tovarășe doc­tor ? Parcă și-a dat seama și doctorul că acel „mda“ scă­pat aproape involuntar lăsa foc la un dubiu. A zîmbit. — Dacă a venit aici tre­buie să scape. Și apoi a explicat. Apă la plămîni, dar fii fără grijă că peste o săptămână, două, ți-1 res­tituim fără „Salvare“. Femeia nu a mai zis ni­mic, ci s-a așezat răbdă­toare pe marginea patului la căpătîiul bolnavului. Doctorul a scris ceva pe o hîrtie pentru bolnavul de la Valea Neagră, a­poi a ple­cat. Peste cîteva minute a început tratamentul. Toc­mai în această clipă afară s-a auzit din nou un scîr­țîit de mașină. De data a­­ceasta a fost adus un tî­­năr, u­n elev de la școala profesională metalurgică din Medgidia. Nu se știa precis ce are. Doctorii a­­veau să decidă. A fost luat în primire și acesta tot de doctorul de­­ mai înainte. Era de gardă. A început vizita și s-a stabilit diag­nosticul. Apoi tratamentul. De aici a plecat în altă parte. Un alt caz. Trebuie să se grăbească să termine la timp toate intervențiile. Dar nu, î­n medicină graba nu e bună. Trebuie să stu­diezi atent fiecare caz în parte și apoi să dai „ver­dictul“. De aceea, și tînă­­rul doctor Boceanu, care a­­bia a părăsit băncile facul­tății, întârzie atît de mult într-un salon. Bolnavul are crize. Va reuși ? Trebuie ! ★ Din acea seară au trecut ..................7 aproape doua saptamîni. In­ ♦­tîmplarea m-a dus iarăși ♦ prin fața spitalului. Tocmai­­ ieșea pe poartă omul de la­­ Valea Neagră. Avea o boc­­i cea sub braț. Am crezut că­­ nu mă va recunoaște, dar « m-am înșelat. Mi-a zîmbit * larg ca la o veche cunoș­tință. — Ai scăpat? l-am între­bat eu. — Da, acum sînt valabil. — Ce face elevul ? — Pleacă și el zilele as­tea. La el a fost mai greu. După o strângere de mî­­nă ne-am despărțit ca doi prieteni. In acel moment mi-aa venit în minte ima­ginea acelei nopți cînd au fost aduși acești oameni la spital. Am văzut parcă fi­gura obosită de încordare a bătrânului doctor Papazian, a sorei Jeni și a tuturor ce­lor care vegheau la căpătî­iul bolnavilor. Mi-a venit în minte, un alt medic, tî­­nărul doctor Bucșan. Nu știam la care să mă presc mai repede ca să-i ad­o­­mir, să le admir perseveren­ța. L-am văzut parcă în camera unui bolnav aple­cat, ascultînd cu atenție res­pirația bolnavului. Fruntea îi era acoperită de sudoare. Era doar vorba de vieți o­­menești și omul este cel mai prețios capital. C. GHINEA L­INIȘTE

Next