Dobrogea Nouă, octombrie 1956 (Anul 9, nr. 2549-2574)
1956-10-14 / nr. 2560
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVAT Anul IX Nr. 2560 Duminică 14 octombrie 1956 4 pagini 20 bani Reducerea prețului de cost în sectorul pescăresc Toamna a consemnat noi mărturii ale hărniciei pescăriilor noștri care și-au încrustat cu mărețe succese răbojul victoriiilor obținute în lupta pentru realizarea cu succes a sarcinilor planului anual de pescuit. Organizînd temeinic procesul de pescuit în campania de toamnă, promovind metode înaintate de muncă, folosind rațional timpul de"pescuit și capacitatea productivă a undițelor, multe întreprinderi piscicole și-au depășit sarcinile planului global de producție în trimestrul III al acestui an, iar I.P. Hîrșova și I.P. Tulcea au reușit chiar să încheie socotelile anului 1956 dîmd pește în contul anului viitor. Dacă îndeplinirea planului global de producție formează obiectul unor preocupări active din partea conducerilor tehnico-administrative, a organelor sindicale și de partid din sectorul pescăresc, situația necorespunzătoare a prețului de cost al peștelui dovedește că pentru această importantă problemă au existat preocupări insuficiente, sporadice și neorganizate. Singură I.P. Tulcea unde prețul de cost este privit la justa lui valoare de către masele de pescari, ingineri, tehnicieni, comitetul sindical și comitetul de partid, se poate mîndri cu reducerea în procent de 6,41 la sută a prețului de cost planificat în semestrul Iaii anului, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,34 lei a costului unui kilogram de pește. Pescarii tulceni s-au străduit să înlăture absențele nemotivate din producție, să folosească metode de pescuit rentabile, să economisească materiile prime de confecție și conservare. La celeilalte întreprinderi piscicole prețul de cost nu numai că nu este redus, dar el depășește cu mult coeficienții de pierderi planificate acordați. Printre cauzale principiali ale nerealizării sarcinilor de reducere prețului de cost se numără cheltuielile mari ocazionate de exploatarea nerațională a cuferelor, pescadoarelor, bărcilor și navei „Octombrie roșu“. S-au întîmplat dese cazuri cînd pescadoarele, nave mari deservite de un echipaj pînă la 16 oameni, au fost trimise la pescuit cu setei sau repartizate la transporturi de pește deși ele au permanent sarcini productive. O altă cauză o constituie proiectarea fără baze științifice solide a uneltelor de pescuit, efectuîndu-se cheltuieli inadmisibile de refaceri, schimbări și reamenajări a uneltelor, așa cum s-a întimplat, de pildă, cu plasele pungă de delfini la I.P. Constanța. Lipsa de preocupare pentru mecanizarea fazelor procesului de producție face ca numărul muncitorilor auxiliari să se mențină ridicat și să se realizeze depășiri necorespunzătoare a fondului de salarii. Tuturor acestor cauze li se adaugă proasta gospodărire, risipa nechibzuită de materiale, plase, bumbac, sare, gheață, catran etc., ce nu a putut fi încă înlăturată în sectorul pescăresc. Neglijența, lipsa de răspundere față de bunul obștesc fac ca anual să se înregistreze pagube serioase Această stare de lucruri grabnic curmată. Conducătorii trebuie din sectorul pescăresc au datoria să ia toate măsurile în vederea realizării unei hotărâtoare cotituri în ceea ce privește prețul de cost. Pierderile și distrugerile de scule, risipa, înstrăinarea de materiale nu mai pot fi tolerate. E necesar să fie aplicate și generalizate cu curaj succesele științei și tehnicii sovietice înaintate, inovațiile și raționalizările de pe urma cărora se obțin economii, să se urmeze exemplul pozitiv al pescarilor bulgari care reușesc să obțină cantități mari de pește cu cheltuieli reduse printr-o organizare chibzuită a pescuitului, printr-un sever regim de economii. Pentru scăderea prețului de cost trebuie luate măsuri în vederea reducerii personalului auxiliar și funcționăresc și raționalizării brațelor de muncă în baza extinderii micii mecanizări. La confecționarea și conservarea uneltelor de pescuit să fie introduse norme de consum cu motivare tehnico-științifică reală. Un sprijin prețios în lupta pentru reducerea prețului de cost îl constituie generalizarea brigăzilor complexe și aplicarea sistemului gospodăririi chibzuite în secțiile piscicole. Cabinetele tehnice au misiunea să întocmească planurile tematice de inovații avînd în vedere reducerea prețului de cost, să îndrume inovatorii și raționalizatorii spre găsirea celor mai bune soluții tehnice pentru scăderea cheltuielilor și reducerea prețului de cost. Organele sindicale sînt datoare să întărească activitatea grupelor sindicale din cadrul brigăzilor de pescari, astfel ca toate rezervele interne să fie descoperite și folosite. Educînd masele de pescari în spiritul întăririi disciplinei în muncă, eliminării absențelor nemotivate, comitetele sindicale au sarcina să ridice la un înalt nivel întrecerea socialistă pentru reducerea prețului de cost. In această întrecere comuniștii au un rol de frunte avînd misiunea de a ridica simțul de răspundere al fiecărui pescar față de folosirea economicoasă și chibzuită a materialelor, uneltelor, ambarcațiunilor, combustibilului etc. Organizațiile și comitetele de partid din întreprinderile piscicole trebuie să desfășoare o susținută muncă politică în vederea mobilizării active a brigăzilor de pescari, echipajelor navigante, muncitorilor de la cherhanale, inginerilor și tehnicienilor în lupta pentru reducerea prețului de cost al peștelui și produselor pescărești, sarcină de seamă trasată de Directivele celui de-al II- lea Congres al P.M.R. O adoptare rațională Spre deosebire de ceilalți ani, campania însămînțărilor de toamnă de acum constituie pentru colectivul de muncă de la G.A.S. Peștera un obiectiv principal Ținîndu-se cont de condițiile naturale, încă înainte de începerea însămînțărilor au fost transformate semănătorile cu discuri în semănători cu patine, pentru ca sămînța să fie introdusă la cel puțin 7 cm., ferind-o de înghețurile din timpul iernii. In numai 2 zile, aici s-a însămînțat 156 ha. orz de toamnă, iar de la începerea campaniei pînă acum 809 ha. grîu. Tractoriștii Corcodean Samoilă, Banu Ion, Radu Nicolae, Ștefan Gheorghe și alții sînt fruntașii gospodăriei la însămînțări. MANEA VASILE, coresp. $ I ?• Controlul calității chiar pe parcursul procesului de producte Lună de lună calitatea reparațiilor efectuate de ceferiștii Atelierelor C.F.R. Palas este tot mai bună. De ce? Fiindcă muncitorii tuturor secțiilor au preocupări serioase în privința asigurării calității lucrărilor și apoi pentru că grupul de control își face cu prisosință datoria. Fie că este vorba de maistrul controlor Mărgărit Apostol, de la secția mecanică, fie de maistrul principal de control Gheorghiu Alexandru, de la secția locomo tive, ori de alți membri ai grupului de control, metoda întrebuințată este una singură: prevenirea lucrului de slabă calitate chiar pe parcursul efectuării reparațiilor. Adică controlorii merg permanent prin secții observînd atenți calitatea lucrărilor, intervenind ori de cîte ori remarcă o deficiență. In acest fel se preîntîmpină eventualele surprize neplăcute de la recepție, cu care prilej — aplicînd metoda de mai sus — numărul vagoanelor sau locomotivelor respinse se micșorează la maximum. Mai edificatoare decît orice sînt cifrele Dacă în luna august au fost 14 vagoane respinse la recepție, în luna septembrie numărul lor s-a redus la 6. Tot în august 2 locomotive au fost introduse din nou în hale pentru completarea unor defecte pe cînd în luna septembrie drumul acesta n-a fost făcut de nici o locomotivă. 1 în numărul de azi — Cea mai înaintată agricultură din lume pag. 2-a — Să fie folosite cu pricepere formele organizatorice de masă din raionul Tulcea pag. 2-a — Urmărind realizarea sarcinilor din contractul colectiv pag. 3-a — Succesele lucrătorilor de la O.C L. Produse industriale pag. 3-a — „Influența Revoluției din Octombrie asupra trezirii popoarelor Asiei" pag. 4-a — In Anglia este recunoscut succesul Egiptului în asigurarea traficului pe Canalul de Suez pag. 4-a Atenție deosebită însămînțărilor de toamnă! Comunicatul Direcției Generale a Treburilor Consiliului de Miniștri și al Ministerului Agriculturii In urma ploilor căzute în ultimele zile în toată țara, condițiile de pregătire a solului și a însămînțărilor s-au îmbunătățit foarte mult. Față de această situație cu totul favorabilă pentru însămînțări și față de stadiul întîrziat al campaniei de toamnă, Ministerul Agriculturii recomandă a se lua următoarele măsuri tehnice: — In arăturile de vară bolovănoase efectuate înainte de căderea ploilor, se vor face numai lucrări superficiale de afînare a solului cu polidiscul, cultivatorul, prășitoarea sau cu grapa grea, în preajma semănatului la adîncimea de însămînțare. Arăturile care după executarea acestor lucrări totuși prezintă bolovani se vor sfărîma cu tăvălugul, iar după însămînțare se vor grapa. — Pe terenurile eliberate de culturi în preajma însămînțărilor, în special după porumb, arătura se va face la adîncimea la care nu ies bolovani, se va tăvălugi imediat pentru ca solul să se așeze, iar după însămînțare se va grăpa. — In cazul porumbiștilor bine lucrate și fără buruieni, arătura poate fi înlocuită cu succes prin două discuiri la 8—10 cm. adîncime în direcții opuse fără a se grăpa, sau se va ara cu plugul fără cormană la 10 cm., grăpîndu-se imediat.Sfaturile populare împreună cu inginerii și tehnicienii sînt obligate a lua toate măsurile ca întreaga cantitate de sămînță ce urmează a fi însămânțată să fie condiționată și tratată. Ministerul Agriculturii obligă toate colectivele de conducere din S.M.T.-uri să ia cele mai corespunzătoare măsuri pentru folosirea zi și noapte a întregului parc de mașini și tractoare cu întreaga lor capacitate de lucru. Toate unitățile de stat trebuie să fie în fruntea lucrărilor privind recoltările și însămînțările de toamnă și vor trebui să execute lucrări la un înalt nivel agrotehnic pentru a constitui exemple vii în fața gospodăriilor agricole colective cît și pentru țăranii muncitori cu gospodării individuale. Se recomandă cu insistentă tuturor consiliilor de conducere ale gospodăriilor agricole colective, cooperativelor agricole de producție, întovărășirilor agricole și gospodăriilor individuale să folosească din plin ajutorul ce-l primesc de la stațiunile de mașini și tractoare și în același timp să folosească toate atelajele lor la executarea însămînțărilor. Sfaturile populare împreună cu inginerii și tehnicienii de la regiuni, raioane, puncte agricole și comune sînt obligați să mobilizeze pe toți producătorii individuali și să-i ajute să se organizeze în grupe de întrajutorare pentru ca prin eforturi comune să termine însămînțările cel mai tîrziu pînă la 30 octombrie 1956. Organele agricole și sfaturile populare au datoria să folosească chibzuit întreaga cantitate de sămînță selecționată ce a fost pusă la dispoziție, urmînd a fi distribuită numai acelora care nu au și să vegheze ca să fie însămînțată cantitatea corespunzătoare în terenuri bine pregătite. Inginerii, tehnicienii și mecanizatorii din agricultură au datoria de a lua măsuri pentru asigurarea însămînțării cu semințe de sol a loturilor semincere, menite să asigure semințe de bună calitate pentru anul 1957. Pe loturile semincere și în gospodăriile raionale de producere a semințelor se vor aplica îngrășăminte chimice și se vor executa lucrări la un nivel agrotehnic superior. Dat fiind că în unele raioane și regiuni ale țării mai sînt culturi de porumb, sfeclă și cartofi nerecoltate și cum după aceste culturi urmează să se însămînțeze grîu, se vor lua măsuri urgente pentru recoltarea lor cît mai grabnică, eliberînduse terenurile spre a se face posibilă pregătirea lor pentru însămînțare. Ministerul Agriculturii consideră că acum este momentul ca toți lucrătorii din agricultură să depună eforturi zi și noapte, folosind fiecare oră bună de lucru pentru a termina însămînțările pînă cel mai tîrziu la 30 octombrie 1956, pentru a se asigura obținerea unei recolte mari în anul viitor. Un nou bloc al lucrătorilor ceferiști Pentru cei ce merg zilnic pe strada Mihăileanu, noul bloc pe care-l vedeți în clișeul nostru nu mai reprezintă o noutate; pentru ceilalți locuitori ai orașului însă, da. Fără a vă da prea multe explicații, se poate spune că construcție aparține noua lucrătorilor ceferiști din orașul nostru și ea este una dintre cele mai moderne de acest fel. Iată, deci, o nouă și valoroasă realizare în ceea ce privește asigurarea de condiții de viață tot mai bune celor ce muncesc. i v.. . i vie * Pentru mărirea avutului obștesc Pe lîngă producția de bază — produsele cerealiere — în fața colectiviștilor din gospodăria agricolă „Steaua roșie“ din satul Hagieni, comuna Limanu, raionul Negru Vodă, a stat importanta sarcină de a dezvolta ramurile anexe existente și a înființa altele noi, îndrumați de organizația de bază din cadrul gospodăriei, îndată după recoltarea produselor tîrzii de toamnă, colectiviștii au mărit sectorul bovin cu încă 10 vaci de rasă și au înființat un sector porcin care nu a existat în gospodărie, cumpărînd un număr de 11 porci. Dezvoltarea acestor ramuri de producție duce pe de o parte la întărirea economică a colectivei, iar pe de altă parte la creșterea venitului personal al colectiviștilor. ABDULA AIDAR, coresp. Realizări la însămînțări Membrii gospodăriei agricole colective din comuna Cumpăna muncesc de zor să termine cît mai curînd campania agricolă de toamnă și în mod special campania de însămînțări de toamnă. Pînă la această dată, ei au însămînțat cu grîu o suprafață de 250 ha., cu orz de toamnă 30 ha., rapiță de toamnă 50 ha. Tot în aceste zile, colectiviștii dau zor să termine de recoltat și ultimele ha. de porumb. La aceste munci se evidențiază brigăzile conduse de Ilie Teleu și Stoian Crăciun. MEMET SĂLI, coresp. Muncesc cu însuflețire In gospodăria agricolă colectivă din satul Dulcești, raionul Negru Vodă, munca este în toi. Pînă în prezent, s-au însămînțat 160 ha. grîu din cele 180 cîte are planificate gospodăria. Alături de cei vîrstnici muncesc cu multă însuflețire și cei tineri. Printre aceștia se evidențiază în mod deosebit utomiștii Tăgîrță Ion, Mîrceaiu N. Gheorghe, Tudor C. Ilie, Mitroiu St. Ion, C. Irina, O. Maria și alții. PANAGHIA ION, coresp. Alo!... alo!... sînteți laureați... Telefonul 1201 de la Sindicatul Sanitar Regional Constanța, sună prelung. Tovarășul președinte Dr. Gheorghe Alexiu ridică receptorul și în pîlnie răsună, exploziv, o comunicare prețioasă... — Alo !... Aloo !... Sindicatul Sanitar ? 1... Tovarășe Președinte, felicitări... sînteți laureați !... — Cum...?! laureați?!.... vă rog precizați... — Da! Formația de teatru a muncitorilor sanitari din Constanța, care a participat la cel de-al IV-lea concurs al echipelor artistice de amatori, cu piesa .,OASPETELE DIN FAPTUL SERII" de Horia Lovinescu — Laureat al Premiului de Stat.... a fost distinsă cu titlul și insigna de „Laureat" al concursului și i s-a atribuit un premiu colectiv de lei 5000, plus alte premii individuale... nitar, diploma și insigna de „Laureat" a celui de-al IV-lea concurs împreună cu premiul colectiv de lei 5000. Diplome de „fruntași" și premii individuale tovarășilor: dr. Mircea Milanovici, dr. Jean Zvoreșteanu, dr. Eleinor Michel și micuței interprete Jinga Gabriela. Buni muncitori sanitari, membrii formațiunii artistice a Sindicatului Sanitar, au demonstrat că pot ridica munca culturală de amatori, la un înalt nivel artistic Considerăm că meritoasa formație de teatru, nu trebuie să se oprească aici. După succesul obținut în fața juriilor de concurs, ea trebuie să apară cît mai des în fața maselor populare din orașul și regiunea noastră și în repertoriul său să introducă și piese La fel de fericiți sînt și ceilalți membrii ai echipei artistice : dr. Laudy Rudolf, tehnician farm. Trandafir Dumitru și mai ales regizoarea tehnică și animatoarea echipei tovarășa Eleonora Dumitru de la Secția Sanitară Regională. Deosebit de bucuros este și tovarășul regizor Petru Mihail de la Teatrul de Stat Constanța, care a instruit echipa. El a fost distins cu insigna de „Laureat" al concursului și cu un premiu individual. Nici nu se isprăvise bine convorbirea telefonică și un delegat oficial s-a prezentat la sindicatul__ sanitar regional, cu diplomele, cu un larg caracter educativ-lainsignele și plicurile cu premii uitar, pentru a contribui astfel la bănești individuale. La rîndul său, președintele a avut bucuria nemărginită, de a înmîna echipei artistice, toate aceste distincții. Astfel, formațiunii de teatru a Sindicatului Laridicarea nivelului cultural-sanitar al populației. In felul acesta ei vor folosi, pe lîngă priceperea profesională, la locul de muncă și talentul artistic, în același scop, ocrotirea sănătății populației. Dr. SORIN MUȘAT Acțiune ce trebuie urmată Colectiviștii se arută, între ei Intr-o zi obișnuită de toamnă. In curtea gospodăriei colective din comuna Peștera e ca totdeauna forfotă mare. Un lucru deosebit. Consiliul de conducere al gospodăriei a convocat pe toți membrii colectiviști intr-o ședință fulger. Colectiviștii sînt curioși să afle ce noutate le poate aduce cei din conducerea gospodăriei. In sala de ședințe se discutau cu de obicei diferite probleme legate de producție, de muncile din cîmp sau alte lucruri. Deodată se face liniște. Toate privirile s-au îndreptat spre masa prezidiului unde președintele Petre Stoica s-a ridicat și a început să le vorbească. — Tovarăși, au aflat probabil că unele gospodării agricole colective au anul acesta o situație critică cu griul de sămînță. Așa sunt, de pildă, unele gospodării colective din raionul Hîrșova. Ce-ați spune dacă noi i-am ajuta, așa cum au făcut și alți colectiviști din raionul Negru Vodă. După puțină discuție, colectiviștii din comuna Peștera au hotărit să dea din prisosul lor 250 kg.grîu și 250 kg. orz. Afară de această cantitate care a fost dată din fondurile gospodăriei, membrii colectiviști au mai dat din prisosul lor și alte cantități. Așa a procedat moș Anghel Alexandru, membru de partid și fruntaș în colectivă. El a dat din prisosul lui 100 kg. grîu. Exemplul lui a fost urmat de Dumitru D. Ștefan, Petre Dima, Ion S. Tudor și alții de la care s-a strîns o cantitate de 1500 kg grîu și alte cereale. CUCERZAN ELISABETA, Liniște. Intre cer și pămînt noaptea și-a întins mantia căutînd parcă să-și ascundă sub ea toate tainele. Pe la ferestrele clădirilor stelele becurilor se stingeau unele după altele. Din cînd în cînd cîte un trecător tardiv mergea grăbit spre casă, încă nepregătit de vremuri friguroase își ridicase gulerul de la haină în semn de sfidare la adresa acestei vremi posace, dar totuși obișnuită pentru constănțeni. Mă aflam pe strada cunoscută de toți sub numele de Mangalia, aproape de locul unde șinele de fier întretaie strada. Strada era aproape pustie, neobișnuit de pustie. Becurile electrice agățate in vîrful stîlpilor mai tremurau în bătaia virajului tomnatec luminînd covorul arămiu de frunze ce se așternuse pe stradă și pe trotuare. Nopțile acestea de toamnă sînt aproape identice pentru toată țara și s-ar părea că nu au nimic deosebit. Părerea rămîne valabilă pentru cei care sînt departe de Constanța. Pentru ei, nopțile rămin poate romantice, așa cum le-au cunoscut din romane și poezii. Constanța însă, orașul de pe malul mării, prezintă o noutate. Frigul aici * începe de obicei mai tîrziu * și pleacă mai devreme, iar nopțile sînt predominate de urletul sirenelor vapoarelor din port acompaniate de sbîrnitul firelor de telegraf. Viața pe străzi se stinge devreme și nu se reia decît dimineața. Orașul pare adormit de la ora 10 și pînă în zori. El doarme un somn lung și greu, fără vise. Dar iată că la o oră destul de tîrzie, un trecător nocturn vroia cu orice preț să dea viață străzii. Mergea cu capul în pământ. Trecea prin fața spitalului de adulți. Un claxonat brusc de mașină l-a țintuit locului. Deodată s-a pomenit inundat de două fîșii de lumină. Era și mai nedumerit. A ridicat capul în sus, oarecum speriat. Era tocmai mașina de la „Salvare“. Vopseaua galbenă acoperită de un strat gros de praf indica că vine de departe, de undeva de la țară. Frîna a scîrțîit prelung. S-a oprit șoferul, oarecum mulțumit de sperietura nocturnului pieton, i-a zîmbit prin parbriz. „Incidentul“ s-a consumat repede. Pietonul a plecat mai departe, iar mașina s-a strecurat pe porțile larg deschise în curtea spitalului. Dinăuntrul mașinii se auzeau la intervale scurte niște gemete de durere. Un „caz urgent“, cum spun doctorii de aici în mod obișnuit. La unul din pavilioane mașina s-a oprit. Ușa din spate s-a dat în lături și dinăuntru a fost scos un bolnav. Pe fața lui palidă citeai parcă toată durerea lăuntrică. Un doctor și două surori au venit lîngă bolnav. — Duceți-l repede înăuntru, a spus scurt - doctorul, vin și eu. Bolnavul a fost transportat cu atenție într-una din camerele spitalului. Peste cîteva clipe a sosit și doctorul. Femeia, probabil soția bolnavului, urmărea cu atenția încordată toate mișcările doctorului. Aștepta cu înfrigurare rezultatul vizitei. Suflet de femeie cald, sensibil la orice durere! In loc de răspuns, doctorul a strivit un „mda“ între buze. Femeia s-a cam speriat. — Scapă tovarășe doctor ? Parcă și-a dat seama și doctorul că acel „mda“ scăpat aproape involuntar lăsa foc la un dubiu. A zîmbit. — Dacă a venit aici trebuie să scape. Și apoi a explicat. Apă la plămîni, dar fii fără grijă că peste o săptămână, două, ți-1 restituim fără „Salvare“. Femeia nu a mai zis nimic, ci s-a așezat răbdătoare pe marginea patului la căpătîiul bolnavului. Doctorul a scris ceva pe o hîrtie pentru bolnavul de la Valea Neagră, apoi a plecat. Peste cîteva minute a început tratamentul. Tocmai în această clipă afară s-a auzit din nou un scîrțîit de mașină. De data aceasta a fost adus un tînăr, un elev de la școala profesională metalurgică din Medgidia. Nu se știa precis ce are. Doctorii aveau să decidă. A fost luat în primire și acesta tot de doctorul de mai înainte. Era de gardă. A început vizita și s-a stabilit diagnosticul. Apoi tratamentul. De aici a plecat în altă parte. Un alt caz. Trebuie să se grăbească să termine la timp toate intervențiile. Dar nu, în medicină graba nu e bună. Trebuie să studiezi atent fiecare caz în parte și apoi să dai „verdictul“. De aceea, și tînărul doctor Boceanu, care abia a părăsit băncile facultății, întârzie atît de mult într-un salon. Bolnavul are crize. Va reuși ? Trebuie ! ★ Din acea seară au trecut ..................7 aproape doua saptamîni. In ♦tîmplarea m-a dus iarăși ♦ prin fața spitalului. Tocmai ieșea pe poartă omul de la Valea Neagră. Avea o boci cea sub braț. Am crezut că nu mă va recunoaște, dar « m-am înșelat. Mi-a zîmbit * larg ca la o veche cunoștință. — Ai scăpat? l-am întrebat eu. — Da, acum sînt valabil. — Ce face elevul ? — Pleacă și el zilele astea. La el a fost mai greu. După o strângere de mînă ne-am despărțit ca doi prieteni. In acel moment mi-aa venit în minte imaginea acelei nopți cînd au fost aduși acești oameni la spital. Am văzut parcă figura obosită de încordare a bătrânului doctor Papazian, a sorei Jeni și a tuturor celor care vegheau la căpătîiul bolnavilor. Mi-a venit în minte, un alt medic, tînărul doctor Bucșan. Nu știam la care să mă presc mai repede ca să-i adomir, să le admir perseverența. L-am văzut parcă în camera unui bolnav aplecat, ascultînd cu atenție respirația bolnavului. Fruntea îi era acoperită de sudoare. Era doar vorba de vieți omenești și omul este cel mai prețios capital. C. GHINEA LINIȘTE