Dobrogea Nouă, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3012-3037)
1958-04-01 / nr. 3012
xu. O faptă lăudabilă poate că n-am găsit, filologic vorbind, cuvîntul cel mai potrivit pentru a desemna, pentru a califica un fapt plin de umanism și de înaltă conștiința socială săvârșit de tinerii Bîrzan Nicolae și Lipan Ion, colectiviști din comuna Peștera. Lucrau, în apropiere de sat, cu migală și hărnicie, pe o parcelă unde îi trimisese brigadierul. Deodată, liniștea a fost străfulgerată de o larmă neobișnuită, care sperie și înfioară pe omul cel mai calm. Din sat, gura femeilor și a copiilor ajungea pînă la ei. • — Săriți oameni buni... săriți, a luat foc ! — Arde, arde casa lui Drăghici ! Cine poate sta nepăsător într-o astfel de situație ?! Ințelegînduse mai mult prin semne, cei doi tineri au rupt-o la fugă spre locul de unde veneau strigătele. Ajunși, și-au făcut loc prin mulțimea de curioși și nehotărâți. Cu răsuflarea întretăiată, unul din ei spuse cu maturitatea unui bătrîn : — Aduceți hîrlețe, lopeți... anunțați pompierii ! Din bucătăria colectivistului Dumitru Drăghici, cuprinsă de flăcări, femeia cerea disperată ajutor. De ce nu ieșea ? In clipa aceasta nimeni nu căuta explicații , logica vine mai tîrziu. Primul care a sărit gardul a fost utemistul Bîrzan Nicolae. Nu mai era timp de pierdut. Fiecare minut era prețios. Bîrzan Nicolae ajutat de Lipan Ion, a pătruns pe fereastra casei incendiate. După câteva clipe de încordare, Bîrzan a reapărut, salvînd femeia colectivistului. Apoi, o dată, de două ori, scoțînd lucrurile de valoare. După alte câteva minute, cei doi tineri, alți câțiva oameni cu inițiativă și membrii formației „paza contra incendiilor“ au localizat și stins flăcările. Fapta aceasta a fost apreciată cum se cuvine de toți colectiviștii. Dacă nu se intervenea la timp, focul putea să se întindă și să distrugă atîtea bunuri și atîta muncă. Așadar, cinste celor doi tineri. (După corespondența tovarășei Cucerzan Elisabeta). Din realizările sfaturilor populare Se înfăptuiesc propunerile alegătorilor Studiind posibilitățile existente în circumscripții, mulți deputați din orașul Constanța au trecut la înfăptuirea unora dintre propunerile alegătorilor. Astfel, zilele acestea, în circumscripțiile nr. 116, 117 și 119 din cartierul Coiciu, prin munca voluntară a peste 400 de cetățeni și a deputatelor Pletea Emilia, Gavrilă Ioana și Feodora Feodorov, au fost plantați pe străzi 560 de pomi. In cinstea zilei de 1 Mai Urmărind înfrumusețarea comunelor în cinstea zilei de 1 Mai, comitetul executiv al sfatului popular comunal Tîrgușor, raionul Medgidia, a chemat la întrecere comitetul executiv al sfatului popular comunal Gura Dobrogii. Obiectivele principale ale chemării sânt: plantarea a 1.000 pomi de-a lungul șoselei ; construirea podețelor necesare ; repararea a 10 km. de șosea ; plătirea sumelor pentru contribuția voluntară în vederea începerii lucrărilor votane în adunările populare; realizarea planului la achiziții și contractări precum și întărirea muncii comitetului executiv al sfatului popular. Urmărirea felului în care s-au realizat aceste obiective se va face, în ambele comune, de două comisii constituite în acest scop. Și-au ales comitetul de stradă în ziua de 26 martie a.c., în prezența tov. deputat Fiorea Marinache, și în circumscripția electorală nr. 6 din orașul Constanța s-a constituit comitetul de stradă din cei mai buni și mai gospodari tovarăși. Printre ei sînt Cîndea Ion, Dobrescu Hrisanti, Niculescu Lucreția, Neacșu Nicolae, Maria Ion și Neacșu Elena. Cu acest prilej, s-au propus amenajarea parcului din strada Tomis și instalarea unei guri de apă în parc. Demn de remarcat, este că pionierii din circumscripția nr. 6 s-au angajat să îngrijească de parcul amintit mai sus. M. P., coresp. — 0— Materiale prezentate în cadrul concursului ziarului „DOBROGEA NOUĂ“ din viața regiunii noastre Vești din gospodăria agricolă colectivă „23 August“ în livadă Lucrările de îngrijire a livezilor de pomi, ca și plantarea de noi arbuști pe suprafața de 5 ha, sunt avansate. Pomii au fost curățiți de omizi și uscături, s-a făcut tăierea de rodire și stropirea contra dăunătorilor. In această primăvară, colectiviștii au plantat încă 5 ha. de livadă pe locul pregătit încă din toamnă. In livada veche, ei au cărat 160 tone gunoi de grajd. La aceste munci s-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Voicu M. Gheorghe, Eugenia Giuglea și Prună I. Gheorghe. La plantat viță de vie In planul de producție pe anul 1958, colectiviștii au planificat Pe bună dreptate colectiviștilor din gospodăria agricolă colectivă „23 August", din comuna Făcăieni li se spune că sînt oameni harnici, căci in aceste zile de primăvară, prin buna organizare a activității, ei obțin succese însemnate. In scurtele mele vești voi prezenta citeva dintre acestea, plantarea a 5 ha. cu viță nobilă. In cursul săptămînii trecute ei au terminat această lucrare, nobile plantate i s-au aplicat Viței și îngrășămintele chimice necesare. La plantarea pomilor și a viței de vie s-a ținut seama de regulile noi în pomicultură și viticultură, lucrările făcîndu-se sub supravegherea tovarășului ing. Albulescu Ion. De asemenea, viței de vie direct producătoare de pe cele 35 ha, i s-au făcut săparea și tăierea de rodire. Succese la însămînțări Folosind atelajele proprii și cu sprijinul brigăzilor de tractoriști, membrii gospodăriei colective au arat pînă acum 260 ha. De asemenea, au fost însămînțate 150 ha. cu orz, 100 ha. cu mazăre, 200 ha. cu ovăz și altele. La aceste lucrări s-au evidențiat colectiviștii Tiță Petre, Dănilă Constantin, Stan Ioniță și mulți alții. Paralel cu aceste lucrări, a fost amenajată Lunca Borcei pe suprafața de 45 ha., ce va fi însămințată cu orez. FR.ÎNCU CONSTANTIN, colectivist din comuna Făcăeni, raionul Fetești Pregătiri pentru sezonul de vară Ca întotdeauna, venirea primăverii pune în fața colectivului de muncă al întreprinderii comunale Constanța sarcini importante care, îndeplinite, fac ca oamenii muncii veniți la odihnă, cît și populația orașului, să fie deserviți în cele mai bune condiții, privind transportul în comun, alimentarea cu apă și salubritatea orașului. In vederea unei asigurări cît mai bune a transportului, în comun, încă de la începutul lunii martie, s-a trecut la revizia generală a întregului parc de autobuse, reorganizîndu-se echipele de reparații și întreținere din cadrul atelierului auto. In vederea menținerii în stare de curățenie a tuturor autobuselor, se vor organiza echipe de zi și noapte pentru întreținerea parcului de mașini. Pentru a nu se retrage autobusele de pe traseu în vederea alimentării, s-a trecut la extinderea alimentării acestora, pe traseu, de către o echipă specială. Totodată, pentru remedierea anumitor defecțiuni, actuala echipă de depănare a fost întărită cu noi elemente calificate și dotată cu o mașină-atelier care deține utilajul necesar. Pentru ca traseul Mamaia să nu se mai suprapună cu cel al liniei 2, s-a trecut la experimentarea noului traseu, prin stabilirea de noi stații pentru linia 2. In timpul sezonului de vară, s-a asigurat o mai bună alimentare cu apă, prin revizia și reparația utilajului de la uzina de apă și în cel mai scurt timp se va da în exploatare un nou puț de captare a apei, care va mări debitul de apă cu 70.000 m.c. pe lună. In această direcție, deosebită a fost munca depusă de tov. Grandore Ioan și Anastasescu Nicolae. Lucrările de bună întreținere și curățenie a orașului nostru au fost în parte mecanizate, prin achiziționarea unei autocompatoare și confecționarea unei mături mecanice, în cel mai scurt timp achiziționînduse încă două automături. Pentru evitarea prafului și menținerea curățeniei, se va trece la stropirea străzilor cu apă în permanență, zi și noapte. Din acest an, plaja Mamaia și Muncitorul au fost trecute în exploatare întreprinderii noastre. O dată cu aceasta s-a început renovarea și utilarea cu mobilier nou a cabinelor, iar toboganul va fi complet renovat. RIVEN I., funcționar, I. C. Constanța PE E primăvară. Sălciile despletite, cu bogăția mugurilor catifelați, își scaldă pletele în apa tulbure a Dunării în care se aciuiesc peștișorii, care, la prima trepidație a apei, dispar cu iuțeala săgeților. E liniște. Un bou de baltă suflă cu putere viață, undeva, prin apropiere, scoțînd un sunet de butoi înfundat. In zare, Mahmudia se așterne la poalele dealului Beștepe. Privind spre direcția de unde vine sunetul boului de baltă, Verban Nichita, brigadierul legumicol de la G.A.C. „Scinteia", spune celorlalți: „Ne bucurăm cînd auzim boul de baltă. El prevestește an de an că a venit primăvara". Și, alături de ceilalți, pornește pe malul Dunării în jos, supraveghind atent lucrările de îndiguire a celor 30 ha. destinate grădinăriei. Aici munca se desfășoară cu succes. Bărbați și femei, membri colectiviști, cu lopeți, cu sape, căruțe, lucrează de zor. Dea lungul Dunării este un adevărat șantier. In același timp, la cherhanaua ce veșnic își spală stîlpii în apă, pescarii Petre Carpo și Mihail Filipov descarcă rodul bogat al muncii - peștele, iar în desișul pădurii topoarele se întrec în tăierea lemnului. Ecoul lor și sunetul ferăstraielor se împletesc frumos cu ecoul vocilor de bărbați, ale celor care le mînuiesc cu pricepere. Echipa de tăietori condusă de comunistul Maxim Vasile, un bărbat înalt, cu barbă lungă și neagră, este în frunte. Zilnic, își depășește planul la tăiere cu peste 50 la sută. Numai în cîteva zile, prin buna organizare a muncii, ea a reușit să efectueze 300 steri de lemne. Cu cîteva sute de metri în jos, se află o altă echipă de tăietori, aceea a lui Calistrat Trifan. Și aceasta este fruntașă. Și în satul Uzlina, pulsează viața nouă. Pescarii din Murighiol, Caraorman, Mahmudia, au venit la cherhana și cu voioșie descarcă peștele. Printre ei se află și vrednicul brigadier, pescarul colectivist Atanase Safca. Echipa de preparatori dă și ea zor, încărcînd lăzile pline cu pește pe vagoneți care alunecă spre unul din vasele pescărești. ★ S-a înserat. Încet, încet peste casele vrednicilor pescari, ale brigadierilor, ale tuturor colectiviștilor din satul Uzlina se așterne liniștea. In casa comunistului Redvanov Simion, însă, în această seară, cetățeni stau și ascultă slovele unui zier. La punctul piscicol, pescarii discută cu responsabilul lor, Costenco Simion, despre felul în care este bine să folosească uneltele noi de pescuit. In același timp, în casa lui Grigore Serghei, un grup de cetățeni ascultă radioul, iar la casa de citit „Liniștea", învățătorul Haiduc citește celor prezenți o conferință cu caracter sanitar. Aici e prezent și Gheorghe Ivanov care are șapte copii. El ascultă sfatul feciorului său din București, care întotdeauna îi spune să citească cît mai mult. In timp ce cetățenii prezenți ascultă cele citite din carte, undeva, într-o casă, bătrîna Lisov Luchia privește pe fereastră la luciul Dunării, așteptîndu-și feciorul, căpitan al unui vas pescăresc. Tăietorii de lemne, strînși în jurul focului, discută probleme cotidiene ale vieții. Peste tot unde îți arunci privirea, întîlnești semnul noului, muncii creatoare. Din toate acesastea, înțelegi că viața celor din deltă se schimbă spre bine. Numai un exemplu. Sub regimul burghezo-moșieresc la Uzlina nici un cetățean nu știa carte. Astăzi, toți știu să citească și să scrie Avea dreptate deputatul Muscă Ivan cînd îmi spunea: „Despre viața noastră nouă pe care o trăim în acest colț de patrie - delta , suntem recunoscători partidului și guvernului nostru care au făcut atîtea lucruri bune pentru noi. In sat avem școală, bibliotecă, brigăzile de pescuit sînt dotate cu uneltele necesare. Avem asigurată asistența medicală. Cetățenii din Murighiol se străduiesc să fie la înălțimea așteptărilor. Am vorbit despre oameni noi, din așezările de pe o porțiune a Dunării și în încheiere adaug: oamenii deltei sunt harnici și zi de zi obțin noi succese. Mocanu Constantin, director al căminului cultural comuna Murighiol, raionul Tulcea DUNĂRE Activitate rodnică Colectiviștii din Petroșani, raionul Adamclisi, muncesc cu multă însuflețire pentru executarea tuturor lucrărilor agricole la timp și de bună calitate. Ei au reușit să termine de semănat orzul, ovăzul și floareasoarelui. Tot în acest timp, cu atelajele gospodăriei, s-au efectuat arături pe o suprafață de 50 hectare, iar cu tractoarele S.M.T.-ului Adamclisi pe o suprafață de 200 hectare. O parte din colectiviști au cărat în acest timp 330 tone gunoi de grajd pe care l-au încorporat sub brazdă o dată cu arătura făcută de tractoare: ungureanu petre, coresp. Și-au organizat temeinic munca Colectivul secției tipografie din Tulcea este fruntaș în cadrul întreprinderii „8 Mai“. Lună de lună, tipografii tulceni și-au depășit planul de producție, executând totdeauna lucrări de bună calitate. După ce și-au îndeplinit planul pe luna februarie în procent de 144,58 la sută, tipografii, participînd la consfătuirile de producție, au făcut numeroase propuneri pentru buna organizare a procesului de producție, în vederea întîmpinării zilei de 1 Mai cu succese deosebite. S-a organizat munca pe două schimburi, disciplina s-a îmbunătățit simțitor, iar consfătuirile de producție se țin acum cu regularitate. AU APĂRUT Dietzgen J., scrieri alese -250 pagini — 10,50 lei — cartonat. In culegerea de față sînt cuprinse lucrările: „Esența muncii cerebrale a omului“ și „Achizitul filozofiei“ precum și unele articole. Cele două lucrări abordează cîteva din problemele fundamentale ale filozofiei. Volumul se adresează, în primul rînd, celor care studiază materialismul dialectic. K VASILE I., BAKOKONYI C. și STOENESCU O. Tehnologia sudării și tăierii metalelor 429 pagini, 20 lei (cartonat) In această lucrare sînt descrise metodele de sudare folosite în întreprinderile din țara noastră și se dau indicații asupra procedeelor noi, de înaltă productivitate, dintre care unele sunt în curs de aplicare. Sunt tratate : tehnologia sudării, materialul și utilajele folosite la sudură, fabricate în țară sau utilizate în întreprinderile noastre și rezultatele ce se obțin prin diferite metode de sudură. Cartea se adresează muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și inginerilor din producție și poate servi ca îndreptar studenților din institutele tehnice. sei r DOBROGEA NOUA Nr. 3012 Pe marginea unei dări de seamă a unui comitet de întreprindere Adunările de dări de seamă și conferințele sindicale au constituit un prilej deosebit de analiză pentru membrii comitetelor de întreprindere și organizatorii de grupe sindicale. Ei au răspuns în fața maselor în ce măsură s-au achitat de sarcinile ce le-au fost încredințate, cum au rezolvat propunerile și sezisările membrilor de sindicat. Conferința sindicală a întreprinderii miniere „Dobrogea“ a arătat creșterea maturității politice a celor ce și-au spus cuvîntul asupra muncii sindicale desfășurate de comitetul de întreprindere, comitetele de secții, și a făcut aprecieri juste asupra felului cum aceștia și-au îndeplinit sarcinile. Discuțiile purtate de membrii de sindicat au reliefat faptul că întregul colectiv de muncă de la întreprinderea minieră „Dobrogea“ și-a adus contribuția la realizarea planului producției globale în procent de 134,29 la sută, a producției-marfă în procent de 134,13 la sută, la creșterea productivității muncii în procent de 107,9 la sută și reducerea prețului de cost cu 6,89 la sută. Din darea de seamă cît și din discuții s-a desprins că depășirea principalilor indici de plan se datorește elanului muncitorilor și acțiunilor întreprinse de către conducerea administrativă, în colaborare cu comitetul de întreprindere prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice menite să creeze premisele introducerii sistemului îmbunătățit de salarizare. O atenție deosebită a acordat comitetul de întreprindere și ridicării calificării muncitorilor la locul de muncă. Aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare a dus la creșterea cîștigului muncitorilor. Dacă pînă la introducerea acestui sistem, cîștigul mediu realizat era de 639 lei, prin aplicarea acestuia, a crescut la 743 lei. In atenția comitetului de întreprindere și a conducerii administrative a stat și îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor minieri. Destul de semnificativ e faptul că pentru acțiuni social-culturale s-au cheltuit în decursul unui an 87.000 lei, iar premiile muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor au ajuns, în aceeași perioadă, la 204.000 lei. Un alt exemplu: La colonia Altîn-Tepe, din fondul întreprinderii s-au renovat și amenajat noul local de școală și grădinița de copii, cheltuindu-se 25.000 lei. In ceea ce privește trimiterea la case de odihnă și sanatorii, comitetul de întreprindere, prin resortul de asigurări sociale, a rezolvat toate cererile salariaților, astfel că 138 de muncitori au putut să se odihnească sau să facă diferite tratamente în frumoasele noastre stațiuni balneo-climaterice. Nu au fost trecute cu vederea nici lipsurile comitetului de întreprindere. Astfel, s-a arătat că întrecerea socialistă a fost organizată sporadic, cu anumite ocazii. Fruntașii în muncă, rezultatele obținute, metodele folosite de aceștia de cele mai multe ori au rămas necunoscute. Ca la orice consfătuire de producție, muncitorii și tehnicienii minieri au făcut propuneri, dar ele nu au fost întotdeauna urmărite și aplicate, ceea ce a făcut ca aceștia să subaprecieze rolul consfătuirilor de producție. Creșterea nivelului tehnico-profesional al muncitorilor a fost o problemă neglijată de comitetul de întreprindere. S-au organizat ce-i drept cîteva cursuri de calificare, dar nu s-a ocupat nimeni de mobilizarea muncitorilor la aceste cursuri. Lectorii și responsabilii cursurilor nu au fost ajutați și nici trași la răspundere, de felul cum funcționează cursurile. Rezultatul: numărul absolvenților cursurilor de calificare este foarte mic față de posibilitățile existente. Metodele înaintate de muncă, inițiativele creatoare ale muncitorilor se pot împărtăși unui număr mare de muncitori, cu ajutorul schimburilor de experiență. Dar nici această formă nu a fost folosită de comitetul de întreprindere. Deși întreprinderea dispune de un însemnat număr de cadre tehnice bine pregătite, ele nu au primit sarcina să țină în fața muncitorilor diferite conferințe cu caracter tehnic, să-i învețe pe aceștia să muncească mai bine. Comitetul de întreprindere a ajutat puțin grupele sindicale și au urmărit insuficient activitatea acestora. In continuarea lucrărilor conferinței, a fost prezentată darea de seamă a comisiei de revizie, privind execuția bugetară și problemele administrativ-financiare. S-a trecut apoi la alegerea noului comitet de întreprindere. Adunarea generală a dat dovadă de multă maturitate și s-a orientat bine asupra fiecărui membru propus, discutîndu-i și analizîndu-i munca depusă. Ca președinte al comitetului a fost ales tov. Bănică Nicolae, miner. A. LUNGU Din acivitatea comisiei de sprijin coordonatoare C. E. C. a isiosiului Negru Vodă la acțiunea de mobilizare și atragere a oamenilor muncii ca depunători la C.E C., comisia de sprijin coordonatoare a raionului Negru Vodă a obținut, ca de altfel și agențiile, rezultate frumoase. Pînă acum pla ♦ * nul de depuneri a fost realizat 4 » în proporție de 109 la sută. Iar acest rezultat a contribuit și ,! ! activitatea rodnică a mandatarilor din S.M.T.-urile Cobadin, 114 „23 August“ și Chirnogeni și 4 ♦ G.A.S-urile Agigea și Moșneni " Datorită sprijinului comisiei n * coordonatoare C.E.C în multe opt comune au luat ființă unități ’ « C.E.C. Astfel, numărul depună, ♦torilor, față de anii trecuți, «crescut mult, ceea ce dovedește a J că tot mai mulți oameni se s * conving de avantajele ce le au. păstrînd banii la casa de eco- ]" * numit- c * GH. FADEJ, coresp. I Miercuri 2 aprilie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 5.10 Melodii populare romînești. 5.30 Cîntece. 5.55 Sfatul medicului : Cum începe tuberculoza pulmonară ? 6.00 Buletin de știri. 6.15 Jocuri populare romînești. 6.20 Cuvîntul fruntașilor . Din activitatea pomicultorilor din regiunea Ploești. 6.30 Muzică ușoară. 6.45 Jocuri populare romînești executate la diferite instrumente. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 Muzică. 7.15 „Copiii cîntă“ — „Micii fotbaliști“ de Vasile Timiș, pe versuri de Dumitru Gh. Vasile. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.40 Muzică pentru fanfară de compozitori romîni. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de estiadă. 9.30 „Știința învinge“. 10.00 „Maeștrii baghetei romînești“ . Alfred Alessandrescu. 11.00 Buletin de știri. 11.00 Teatru la microfon : „REVIZORUL“, adaptare radiofonică după comedia lui N. V. Gogol. 12.48 Cîntece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Din muzica popoarelor. 13.35 „Succese ale artei romînești peste hotare“ ; Rapsodia pentru pian și orchestră de Rahmaninov pe o temă de Paganini. 14.00 Melodii populare. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică distractivă. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică. 15.40 Un mare inventator . EDISON. 16.00 Muzică ușoară. 16.20 La microfon Rodica. 16.25 Lucrări muzicale închinate eroilor noștri. 17.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 17.15 Recomandări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.30 „Iubiți cartea“ — Doi poeți : Grigore Alexandrescu și Dimitrie Bolintineanu. 18.00 Vorbește Moscova 18.30 Cîntece și jocuri populare romînești și interpretate de amatori. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Din viața muzicală a orașelor, și regiunilor patriei. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună copii“ , „Pățania lui Ureche Zdrențuită“ povestire de E. Seton Thompson. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Cîntă Mara Ianoli. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Muzică populară imprimată pe discuri „Electrecord“. 21.25 Muzică ușoară romînească. 22.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 22.30 Pagini din muzica contemporană. 23.15 Concert de noapte. 23.52-23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică de estradă. 14.30 Pagini literare închinate Bucureștiului. 14.50 Melodii populare romînești. 15.30 „SAPTÃMÎNA MUZICII UNGARE“ . Program de muzică ușoară. 16.00 Buletin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 „Zi bădiț cu fluiera“. 16.30 10 minute în tovărășia poetului Dimos Rendis. 16.40 Din cîntecele compozitorilor sovietici. 17.00 Partita nr. 3 pentru pian de Bach. Interpretează Hugo Steurer. 17.20 Noi medicamente romînești. 17.30 Anunțuri și muzică. 17.40 Cîntece populare romînești. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Lucrări simfonice romînești. 18.55 Sfatul medicului : Cum începe tuberculoza pulmonară? 19.00 Cîntece. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 „Cîntecul săptămînii“ : „Mai spune-mi o dată te iubesc“ de Gherase Dendrino. 19.30 Opera „Turandot“ de Puccini. 22.08 Melodii populare romînești. 22.30 Formații romînești de muzică ușoară. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorologic. 23.15 Muzică populară romînească. 23.45-24.00 Piese pentru pian de Rameau. Au rămas în urmă cu contribuția în muncă Comitetul executiv al sfatului popular comuna Adamclisi din neglijat problema contribuției în muncă. Sînt restante încă din anul 1954, adunîndu-se pînă acum 1.249 zile-muncă de contribuție cu brațele și 2.966 cu atelajele. Din contribuția în muncă din acest an nu s-a realizat decit un procent foarte mic. Acest fapt a făcut ca multe puncte din planul de muncă pentru înfrumusețarea comunei să nu se poată realiza. Parcul proiectat să se amenajeze în centrul comunei a rămas pînă în prezent doar proiect. Mai sunt străzi care trebuie pietruite, sînt șanțuri de săpat. Deci, contribuția în muncă este absolut necesară. Noul comitet executiv trebuie să cît mai repede în disiacuție această problemă și s-o rezolve. Peste puțin timp, muncile lacîmp încep să se intensifice și atunci mobilizarea oamenilor pentru realizarea contribuției în muncă se face mai greu. unii găsiți smmm/ffi' înștiințare PRIN ORDINUL NR. 1/1958 AL MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII, HERGHELIA MANGALIA ȘI-A SCHIMBAT DENUMIREA IN FERMA DE ELITĂ MANGALIA. DIRECȚIUNEA, Buletin meteorologic Observatorul meteo-maritim Constanța comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogii valabil pînă la 1 aprilie 1958, orele 29 Vreme închisă și umedă cu cerul acoperit. Vînt potrivit la tare din est și nord-est. Temperatura ușor variabilă, fiind cuprinsă noaptea între 4 și 6 grade, iar ziua între 4 și 8 grade. Ceață, burniță și ploaie. Pentru următoarele trei zile, 2, 3 și 4 aprilie 1958 :Vremea în ușoară răcire cu cerul mai mult noros. Vînt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura în scădere, oscilînd între 1 și 3 grade. Ploaie intermitentă la începutul intervalului. Olănești, stațiune balneara de interes general, situata în raionul Rîmnicu Vîlcea altitudine 460 m. Oferă în tot cursul anului internare bolnavilor suferinzi de afecțiuni digestive, hepatice, renale, diabet. In tot cursul verii se mai tratează și afecțiuni reumatice și dermatologice. încălzire centrală, masă dietetică, cazare în condiții optime Distracții, club, cinema, excursii, sport. In perioada 19 - 31 . TARIFELE DE INTERNARE SUNT REDUSE CU 20%. >