Dobrogea Nouă, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3012-3037)

1958-04-01 / nr. 3012

xu. O faptă lăudabilă poate că n-am găsit, filologic vorbind, cu­­vîntul cel mai potrivit pentru a desemna, pen­tru a califica un fapt plin de umanism și de înaltă conștiința socia­lă săvârșit de tinerii Bîrzan Nicolae­ și Lipan Ion, colectiviști din co­muna Peștera. Lucrau, în apropiere de sat, cu migală și hărnicie, pe o parcelă unde îi trimi­sese brigadierul. Deo­dată, liniștea a fost străfulgerată de o lar­mă neobișnuită, care sperie și înfioară pe o­­mul cel mai calm. Din sat, gura femeilor și a copiilor ajungea pînă la ei. • — Săriți oameni buni... săriți, a luat foc ! — Arde, arde casa lui Drăghici ! Cine poate sta nepă­sător într-o astfel de situație ?! Ințelegîndu­­se mai mult prin sem­ne, cei doi tineri au rupt-o la fugă spre lo­cul de unde veneau strigătele. Ajunși, și-au făcut loc prin mulți­mea de curioși și ne­hotărâți. Cu răsuflarea­­ întretăiată, unul din ei spuse cu maturitatea unui bătrîn : — Aduceți hîrlețe, lo­­peți... anunțați pompie­rii ! Din bucătăria colec­tivistului Dumitru Dră­ghici, cuprinsă de flă­cări, femeia cerea dis­perată ajutor. De ce nu ieșea ? In clipa aceasta nimeni nu căuta expli­cații , logica vine mai tîrziu. Primul care a sărit gardul a fost u­­temistul Bîrzan Nico­­lae. Nu mai era timp de pierdut. Fiecare mi­nut era prețios. Bîrzan Nicolae ajutat de Li­pan Ion, a pătruns pe fereastra casei incen­diate. După câteva cli­pe de încordare, Bîr­­zan a reapărut, salvînd femeia colectivistului. Apoi, o dată, de două ori, scoțînd lucrurile de valoare. După alte câteva mi­nute, cei doi tineri, alți câțiva oameni cu inițiativă și membrii formației „paza contra incendiilor“ au locali­zat și stins flăcările. Fapta aceasta a fost apreciată cum se cu­vine de toți colectiviș­tii. Dacă nu se inter­venea la timp, focul putea să se întindă și să distrugă atîtea bu­nuri și atîta muncă. Așadar, cinste celor doi tineri. (După corespondența tovarășei Cucerzan Elisabeta). Din realizările sfaturilor populare Se înfăptuiesc propunerile alegătorilor Studiind posibilitățile existente în circumscripții, mulți deputați din orașul Constanța au trecut la înfăp­tuirea unora dintre propunerile ale­gătorilor. Astfel, zilele acestea, în circumscripțiile nr. 116, 117 și 119 din cartierul Coiciu, prin munca vo­luntară a peste 400 de cetățeni și a deputatelor Pletea Emilia, Gavrilă Ioana și Feodora Feodorov, au fost plantați pe străzi 560 de pomi. In cinstea zilei de 1 Mai Urmărind înfrumusețarea comu­nelor în cinstea zilei de 1 Mai, co­mitetul executiv al sfatului popular comunal Tîrgușor, raionul Medgi­dia, a chemat la întrecere comitetul executiv al sfatului popular comu­nal Gura Dobrogii. Obiectivele prin­cipale ale chemării sânt: plantarea a 1.000 pomi de-a lungul șoselei ; construirea podețelor necesare ; re­pararea a 10 km. de șosea ; plătirea sumelor pentru contribuția volunta­ră în vederea începerii lucrărilor votan­e în adunările populare; rea­lizarea planului la achiziții și con­tractări precum și întărirea muncii comitetului executiv al sfatului popular. Urmărirea felului în care s-au realizat aceste obiective se va face, în ambele comune, de două comisii constituite în acest scop. Și-au ales comitetul de stradă în ziua de 26 martie a.c., în pre­zența tov. deputat Fiorea Marina­­che, și în circumscripția electorală nr. 6 din orașul Constanța s-a con­stituit comitetul de stradă din cei mai buni și mai gospodari tovarăși. Printre ei sînt Cîndea Ion, Dobrescu Hrisanti, Niculescu Lucreția, Neacșu Nicolae, Maria Ion și Neacșu Elena. Cu acest prilej, s-au propus ame­najarea parcului din strada Tomis și instalarea unei guri de apă în parc. Demn de remarcat, este că pionierii din circumscripția nr. 6 s-au angajat să îngrijească de par­cul amintit mai sus. M. P., coresp. — 0— Materiale prezentate în cadrul concursului ziarului „DOBROGEA NOUĂ“ din viața regiunii noastre Vești din gospodăria agricolă colectivă „23 August“ în livadă Lucrările de îngrijire a livezilor de pomi, ca și plantarea de noi arbuști pe suprafața de 5 ha, sunt avansate. Pomii au fost curățiți de omizi și uscături, s-a făcut tă­ierea de rodire și stropirea con­tra dăunătorilor. In această primăvară, colecti­viștii au plantat încă 5 ha. de livadă pe locul pregătit încă din toamnă. In livada veche, ei au cărat 160 tone gunoi de grajd. La aceste munci s-au evidențiat în mod deosebit colectiviștii Voicu M. Gheorghe, Eugenia Giuglea și Prună I. Gheorghe. La plantat viță de vie In planul de producție pe anul 1958, colectiviștii au planificat Pe bună dreptate colectiviști­lor din gospodăria agricolă colec­tivă „23 August", din comuna Fă­­căieni li se spune că sînt oameni harnici, căci in aceste zile de pri­măvară, prin buna organizare a activității, ei obțin succese însem­nate. In scurtele mele vești voi prezenta citeva dintre acestea, plantarea a 5 ha. cu viță nobilă. In cursul săptămînii trecute ei au terminat această lucrare, nobile plantate i s-au aplicat Viței și îngrășămintele chimice necesare. La plantarea pomilor și a viței de vie s-a ținut seama de regulile noi în pomicultură și viticultură, lucrările făcîndu-se sub suprave­gherea tovarășului ing. Albules­­cu Ion. De asemenea, viței de vie direct producătoare de pe cele 35 ha, i s-au făcut săparea și tă­ierea de rodire. Succese la însămînțări Folosind atelajele proprii și cu sprijinul brigăzilor de tractoriști, membrii gospodăriei colective au arat pînă acum 260 ha. De ase­menea, au fost însămînțate 150 ha. cu orz, 100 ha. cu mazăre,­ 200 ha. cu ovăz și altele. La aceste lucrări s-au evidențiat colectiviș­tii Tiță Petre, Dănilă Constantin, Stan Ioniță și mulți alții. Paralel cu aceste lucrări, a fost amenajată Lunca Borcei pe su­prafața de 45 ha., ce va fi însă­­mințată cu orez. FR.ÎNCU CONSTANTIN, colectivist din comuna Făcăeni, raionul Fetești Pregătiri pentru sezonul de vară Ca întotdeauna, venirea primăverii pune în fața co­lectivului de muncă al întreprinderii comunale Con­stanța sarcini importante care, îndeplinite, fac ca oa­menii muncii veniți la odihnă, cît și populația orașului, să fie deserviți în cele mai bune condiții, privind trans­portul în comun, alimentarea cu apă și salubritatea orașului. In vederea unei asigurări cît mai bune a transpor­tului, în comun, încă de la începutul lunii martie, s-a trecut la revizia generală a întregului parc de auto­buse, reorganizîndu-se echipele de reparații și întreți­nere din cadrul atelierului auto. In vederea menținerii în stare de curățenie a tuturor autobuselor, se vor organiza echipe de zi și noapte pentru întreținerea parcului de mașini. Pentru a nu se retrage autobusele de pe traseu în vederea alimen­tării, s-a trecut la extinderea alimentării acestora, pe traseu, de către o echipă specială. Totodată, pentru remedierea anumitor defecțiuni, actuala echipă de de­­pănare a fost întărită cu noi elemente calificate și do­tată cu o mașină-atelier care deține utilajul necesar. Pentru ca traseul Mamaia să nu se mai suprapună cu cel al liniei 2, s-a trecut la experimentarea noului traseu, prin stabilirea de noi stații pentru linia 2. In timpul sezonului de vară, s-a asigurat o mai bună a­­limentare cu apă, prin revizia și reparația utilajului de la uzina de apă și în cel mai scurt timp se va da în exploatare un nou puț de captare a apei, care va mări debitul de apă cu 70.000 m.c. pe lună. In această direcție, deosebită a fost munca depusă de tov. Gran­­dore Ioan și Anastasescu Nicolae. Lucrările de bună întreținere și curățenie a orașu­lui nostru au fost în parte mecanizate, prin achi­zi­­ționarea unei autocompatoare și confecționarea unei mături mecanice, în cel mai scurt timp achiziționîndu­­se încă două automături. Pentru evitarea prafului și menținerea curățeniei, se va trece la stropirea străzi­lor cu apă în permanență, zi și noapte. Din acest an, plaja Mamaia și Muncitorul au fost tre­cute în exploatare întreprinderii noastre. O dată cu aceasta s-a început renovarea și utilarea cu mobilier nou a cabinelor, iar toboganul va fi complet renovat. RIVEN I., funcționar, I. C. Constanța PE­ E primăvară. Sălciile despleti­te, cu bogăția mugurilor catifelați, își scaldă pletele în apa tulbure a Dunării în care se aciuiesc peș­tișorii, care, la prima trepidație a apei, dispar cu iuțeala săgeților. E liniște. Un bou de baltă su­flă cu putere vi­ață, undeva, prin apropiere, scoțînd un sunet de butoi înfundat. In zare, Mahmu­­dia se așterne la poalele dealului Beștepe. Privind spre direcția de unde vine sunetul boului de bal­tă, Verb­an Nichita, brigadierul legumicol de la G.A.C. „Scinteia", spune celorlalți: „Ne bucurăm cînd auzim boul de baltă. El pre­vestește an de an că a venit pri­măvara". Și, alături de ceilalți, pornește pe malul Dunării în jos, supra­veghind atent lucrările de îndi­guire a celor 30 ha. destinate grădinăriei. Aici munca se desfă­șoară cu succes. Bărbați și femei, membri colectiviști, cu lopeți, cu sape, căruțe, lucrează de zor. De­­a lungul Dunării este un ade­vărat șantier. In același timp, la cherhanaua ce veșnic își spală stîlpii în apă, pescarii Petre Carpo și Mihail Filipov descarcă rodul bogat al muncii - peștele, iar în desișul pădurii topoarele se întrec în tă­ierea lemnului. Ecoul lor și sune­tul ferăstraielor se împletesc fru­mos cu ecoul vocilor de bărbați, ale celor care le mînuiesc cu pri­cepere. Echipa de tăietori condu­să de comunistul Maxim Vasile, un bărbat înalt, cu barbă lungă și neagră, este în frunte. Zilnic, își depășește planul la tăiere cu peste 50 la sută. Numai în cîteva zile, prin buna organizare a mun­cii, ea a reușit să efectueze 300 steri de lemne. Cu cîteva sute de metri în jos, se află o altă echipă de tăietori, aceea a lui Calistrat Tri­­fan. Și aceasta este fruntașă. Și în satul Uzlina, pulsează viața nouă. Pescarii din Muri­­ghiol, Caraorman, Mahmudia, au venit la cherhana și cu voioșie descarcă peștele. Printre ei se află și vrednicul brigadier, pescarul colectivist Atanase Safca. Echipa de preparatori dă și ea zor, încăr­cînd lăzile pline cu pește pe va­go­ne­ți care alunecă spre unul din vasele pescărești. ★ S-a înserat. Încet, încet peste casele vrednicilor pescari, ale bri­gadierilor, ale tuturor colectiviști­lor din satul Uzlina se așterne liniștea. In casa comunistului Redvanov Simion, însă, în această seară,­­ cetățeni stau și ascultă slovele unui zier. La punctul pis­cicol, pescarii discută cu respon­sabilul lor, Costenco Simion, des­pre felul în care este bine să fo­losească uneltele noi de pescuit. In același timp, în casa lui Gri­­gore Serghei, un grup de cetățeni ascultă radioul, iar la casa de citit „Liniștea", învățătorul Hai­duc citește celor prezenți o con­ferință cu caracter sanitar. Aici e prezent și Gheorghe Ivanov care are șapte copii. El ascultă sfatul feciorului său din București, care întotdeauna îi spune să citească cît mai mult. In timp ce cetățenii prezenți ascultă cele citite din carte, undeva, într-o casă, bătrîna Lisov Luchia privește pe fereastră la luciul Dunării, așteptîndu-și feciorul, căpitan al unui vas pes­căresc. Tăietorii de lemne, strînși în jurul focului, discută proble­me cotidiene ale vieții. Peste tot unde îți arunci privi­rea, întîlnești semnul noului, muncii creatoare. Din toate aces­as­tea, înțelegi că viața celor din deltă se schimbă spre bine. Nu­mai un exemplu. Sub regimul burghezo-moșieresc la Uzlina nici un cetățean nu știa carte. Astăzi, toți știu să citească și să scrie Avea dreptate­ deputatul Muscă Ivan cînd îmi spunea: „Despre viața noastră nouă pe care o trăim în acest colț de patrie - delta , suntem­ recunoscători partidului și guvernului nostru care au făcut a­­tîtea lucruri bune pentru noi. In sat avem școală, bibliotecă, bri­găzile de pescuit sînt dotate cu uneltele necesare. Avem asigura­tă asistența medicală. Cetățenii din Murighiol se străduiesc să fie la înălțimea așteptărilor. Am vorbit despre oameni noi, din așezările de pe o porțiune a Dunării și în încheiere adaug: oamenii deltei sunt harnici și zi de zi obțin noi succese. Mocanu Constantin, director al căminului cultural comuna Murighiol, raionul T­ulcea DUNĂRE Activitate rodnică Colectiviștii din Petroșani, raionul Adamclisi, muncesc cu multă însu­flețire pentru executarea tuturor lu­crărilor agricole la timp și de bună calitate. Ei au reușit să termine de semănat orzul, ovăzul și floarea­­soarelui. Tot în acest timp, cu ate­lajele gospodăriei, s-au efectuat a­­rături pe o suprafață de 50 hectare, iar cu tractoarele S.M.T.-ului A­damclisi pe o suprafață de 200 hec­tare. O parte din colectiviști au cărat în acest timp 330 tone gunoi de grajd pe care l-au încorporat sub brazdă o dată cu arătura făcută de tractoare: ungureanu petre, coresp. Și-au organizat temeinic munca Colectivul secției tipografie din Tulcea este fruntaș în cadrul între­prinderii „8 Mai“. Lună de lună, tipografii tulceni și-au depășit pla­nul d­e producție, executând totdea­una lucrări de bună calitate. După ce și-au îndeplinit planul pe luna februarie în procent de 144,58 la sută, tipografii, participînd la consfătuirile de producție, au făcut numeroase propuneri pentru buna organizare a procesului de produc­ție, în vederea întîmpinării zilei de 1 Mai cu succese deosebite. S-a or­ganizat munca pe două schimburi, disciplina s-a îmbunătățit simțitor, iar consfătuirile de producție se țin acum cu regularitate. AU APĂRUT Dietzgen J.,­­ scrieri alese -250 pagini — 10,50 lei — cartonat. In culegerea de față sînt cuprin­se lucrările: „Esența muncii cere­brale a omului“ și „Achizitul filo­zofiei“ precum și unele articole. Cele două lucrări abordează cîteva din problemele fundamentale ale filozofiei. Volumul se adresează, în primul rînd, celor care studiază materia­lismul dialectic. K­ VASILE I., BAKOKONYI C. și STOENESCU O. Tehnologia sudării și tăierii metalelor 429 pagini, 20 lei (cartonat) In această lucrare sînt descrise metodele de sudare folosite în între­prinderile din țara noastră și se dau indicații asupra procedeelor noi, de înaltă productivitate, dintre care u­­nele sunt în curs de aplicare. Sunt tratate : tehnologia sudării, materialul și utilajele folosite la su­dură, fabricate în țară sau utilizate în întreprinderile noastre și rezulta­tele ce se obțin prin diferite meto­de de sudură. Cartea se adresează muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor și ingineri­lor din producție și poate servi ca îndreptar studenților din institutele tehnice. sei r DOBROGEA NOUA Nr. 3012 Pe marginea unei dări de seamă a unui comitet de întreprindere Adunările de dări de seamă și conferințele sindicale au constituit un prilej deosebit de analiză pen­tru membrii comitetelor de între­prindere și organizatorii de grupe sindicale. Ei au răspuns în fața ma­selor în ce măsură s-au achitat de sarcinile ce le-au fost încredințate, cum au rezolvat propunerile și se­­zisările membrilor de sindicat. Conferința sindicală a întreprin­derii miniere „Dobrogea“ a arătat creșterea maturității politice a ce­lor ce și-au spus cuvîntul asupra muncii sindicale desfășurate de co­mitetul de întreprindere, comitetele de secții, și a făcut aprecieri juste asupra felului cum aceștia și-au în­deplinit sarcinile. Discuțiile purtate de membrii de sindicat au reliefat faptul că între­gul colectiv de muncă de la între­prinderea minieră „Dobrogea“ și-a adus contribuția la realizarea pla­nului producției globale în procent de 134,29 la sută, a producției-mar­­fă în procent de 134,13 la sută, la creșterea productivității muncii în procent de 107,9 la sută și reduce­rea prețului de cost cu 6,89 la sută. Din darea de seamă cît și din dis­cuții s-a desprins că depășirea prin­cipalilor indici de plan se datorește elanului muncitorilor și acțiunilor întreprinse de către conducerea ad­ministrativă, în colaborare cu comi­tetul de întreprindere prin aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice menite să creeze premisele intro­ducerii sistemului îmbunătățit de salarizare. O atenție deosebită a a­­cordat comitetul de întreprindere și ridicării calificării muncitorilor la locul de muncă. Aplicarea sistemului îmbunătățit de salarizare a dus la creșterea cîș­­tigului muncitorilor. Dacă pînă la introducerea acestui sistem, cîștigul mediu realizat era de 639 lei, prin aplicarea acestuia, a crescut la 743 lei. In atenția comitetului de între­prindere și a conducerii administra­tive a stat și îmbunătățirea condi­țiilor de viață ale muncitorilor mi­nieri. Destul de semnificativ e fap­tul că pentru acțiuni social-cultu­­rale s-au cheltuit în decursul unui an 87.000 lei, iar premiile munci­torilor, tehnicienilor și inginerilor au ajuns, în aceeași perioadă, la 204.000 lei. Un alt exemplu: La co­lonia Altîn-Tepe, din fondul între­prinderii s-au renovat și amenajat noul local de școală și grădinița de copii, cheltuindu-se 25.000 lei. In ceea ce privește trimiterea la case de odihnă și sanatorii, comi­tetul de întreprindere, prin resortul de asigurări sociale, a rezolvat toa­te cererile salariaților, astfel că 138 de muncitori au putut să se odih­nească sau să facă diferite trata­mente în frumoasele noastre sta­țiuni balneo-climaterice. Nu au fost trecute cu vederea nici lipsurile comitetului de întreprin­dere. Astfel, s-a arătat că întrece­rea socialistă a fost organizată spo­radic, cu anumite ocazii. Fruntașii în muncă, rezultatele obținute, me­todele folosite de aceștia de cele mai multe ori au rămas necunos­cute. Ca la orice consfătuire de pro­ducție, muncitorii și tehnicienii mi­nieri au făcut propuneri, dar ele nu au fost întotdeauna urmărite și aplicate, ceea ce a făcut ca aceștia să subaprecieze rolul consfătuirilor de producție. Creșterea nivelului tehnico-profe­­sional al muncitorilor a fost o pro­blemă neglijată de comitetul de în­treprindere. S-au organizat ce-i drept cîteva cursuri de calificare, dar nu s-a ocupat nimeni de mobilizarea muncitorilor la aceste cursuri. Lec­torii și responsabilii cursurilor nu au fost ajutați și nici trași la răs­pundere, de felul cum funcționează cursurile. Rezultatul: numărul ab­solvenților cursurilor de calificare este foarte mic față de posibilități­le existente. Metodele înaintate de muncă, ini­țiativele creatoare ale muncitorilor se pot împărtăși unui număr mare de muncitori, cu ajutorul schimbu­­rilor de experiență. Dar nici aceas­tă formă nu a fost folosită de co­mitetul de întreprindere. Deși între­prinderea dispune de un însemnat număr de cadre tehnice bine pregă­tite, ele nu au primit sarcina să ți­nă în fața muncitorilor diferite con­ferințe cu caracter tehnic, să-i în­vețe pe aceștia să muncească mai bine. Comitetul de întreprindere a a­­­jutat puțin grupele sindicale și au­ urmărit insuficient activitatea aces­tora. In continuarea lucrărilor confe­rinței, a fost prezentată darea de seamă a comisiei de revizie, privind execuția bugetară și problemele ad­­ministrativ-financiare. S-a trecut apoi la alegerea nou­lui comitet de întreprindere. Adu­narea generală a dat dovadă de multă maturitate și s-a orientat bi­ne asupra fiecărui membru propus, discutîndu-i și analizîndu-i munca depusă. Ca președinte al comitetu­lui a fost ales tov. Bănică Nicolae, miner. A. LUNGU Din acivitatea comisiei de sprijin coordonatoare C. E. C. a isiosiului Negru Vodă la acțiunea de mobilizare și­­ atragere a oamenilor muncii ca­­ depunători la C.E C., comisia­­ de sprijin coordonatoare a ra­­­­­­­ionului Negru Vodă a obținut,­­ ca de altfel și agențiile, rezul­­­­tate frumoase. Pînă acum pla­ ♦ * nul de depuneri a fost realizat 4 » în proporție de 109 la sută. I­a­r acest rezultat a contribuit și ,! ! activitatea rodnică a mandata­­­­­­rilor din S.M.T.-urile Cobadin, 11­4 „23 August“ și Chirnogeni și 4 ♦ G.A.S-urile Agigea și Moșneni " Datorită sprijinului comisiei n * coordonatoare C.E.C­ în multe o­p­t comune au luat ființă unități ’ « C.E.C. Astfel, numărul depună­, ♦­torilor, față de anii trecuți, «­crescut mult, ceea ce dovedește a J că tot mai mulți oameni se s * conving de avantajele ce le au.­­ păstrînd banii la casa de eco- ]" * numit- c * GH. FADEJ, coresp. I Miercuri 2 aprilie 1958 PROGRAMUL I 5.00 Buletin de știri și buletin me­teorologic. 5.10 Melodii populare ro­­mînești. 5.30 Cîntece. 5.55 Sfatul me­dicului : Cum începe tuberculoza pulmonară ? 6.00 Buletin de știri. 6.15 Jocuri populare romînești. 6.20 Cuvîntul fruntașilor . Din activita­tea pomicultorilor din regiunea Plo­ești. 6.30 Muzică ușoară. 6.45 Jo­curi populare romînești executate la diferite instrumente. 7.00 Buletin de știri și sumarul presei centrale. 7.10 Muzică. 7.15 „Copiii cîntă“ — „Micii fotbaliști“ de­­ Vasile Timiș, pe versuri de Dumitru Gh. Vasile. 7.30 Anunțuri și muzică. 7.40 Muzi­că pentru fanfară de compozitori romîni. 8.00 Materiale din presă. 8.30 Muzică. 9.00 Muzică de esti­adă. 9.30 „Știința învinge“. 10.00 „Mae­ștrii baghetei romînești“ . Alfred Alessandrescu. 11.00 Buletin de știri. 11.00 Teatru la microfon : „REVI­ZORUL“, adaptare radiofonică după comedia lui N. V. Gogol. 12.48 Cîn­tece. 13.00 Buletin de știri. 13.05 Din muzica popoarelor. 13.35 „Succese ale artei romînești peste hotare“ ; Rapsodia pentru pian și orchestră de Rahmaninov pe o temă de Paga­nini. 14.00 Melodii populare. 14.30 Cotele apelor Dunării. 14.45 Muzică distractivă. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Muzică. 15.40 Un mare inven­tator . EDISON. 16.00 Muzică ușoa­ră. 16.20 La microfon Rodica. 16.25 Lucrări muzicale închinate eroilor noștri. 17.00 Buletin de știri și bu­letin meteorologic. 17.15 Recoman­dări din program. 17.20 Anunțuri și muzică. 17.30 „Iubiți cartea“ — Doi poeți : Grigore Alexandrescu și Di­­mitrie Bolintineanu. 18.00 Vorbește Moscova­ 18.30 Cîntece și jocuri populare romînești și interpretate de amatori. 19.00 Buletin de știri. 19.05 Din viața muzicală a orașelor, și regiunilor patriei. 19.45 Răspundem ascultătorilor. 19.55 „Noapte bună copii“ , „Pățania lui Ureche Zdren­țuită“ povestire de E. Seton Thom­pson. 20.00 Buletin de știri. 20.15 Cîntă Mara Ianoli. 20.30 Jurnalul satelor. 20.55 Muzică populară im­primată pe discuri „Electrecord“. 21.25 Muzică ușoară romînească. 22.00 Buletin de știri, sport și bule­tin meteorologic. 22.30 Pagini din muzica contemporană. 23.15 Concert de noapte. 23.52-23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL II 14.00 Buletin de știri. 14.03 Muzică de estradă. 14.30 Pagini literare în­chinate Bucureștiului. 14.50 Melodii populare romînești. 15.30 „SAPTí­MÎNA MUZICII UNGARE“ . Pro­gram de muzică ușoară. 16.00 Bule­tin de știri și buletin meteorologic. 16.15 Recomandări din program. 16.20 „Zi­ bădiț cu fluiera“. 16.30 10 minute în tovărășia poetului Di­­mos Rendis. 16.40 Din cîntecele compozitorilor sovietici. 17.00 Parti­ta nr. 3 pentru pian de Bach. In­terpretează Hugo Steurer. 17.20 Noi medicamente romînești. 17.30 Anun­țuri și muzică. 17.40 Cîntece popu­lare romînești. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Lucrări simfonice romî­nești. 18.55 Sfatul medicului : Cum începe tuberculoza pulmonară? 19.00 Cîntece. 19.05 Curs de limba rusă. 19.15 „Cîntecul săptămînii“ : „Mai spune-mi o dată te iubesc“ de Ghe­­rase Dendrino. 19.30 Opera „Turan­­dot“ de Puccini. 22.08 Melodii popu­lare romînești. 22.30 Formații romî­nești de muzică ușoară. 23.00 Buletin de știri, sport și buletin meteorolo­gic. 23.15 Muzică populară romî­nească. 23.45-24.00 Piese pentru pian de Rameau. Au rămas în urmă cu contribuția în muncă Comitetul executiv al sfatului popular comuna Adamclisi din neglijat problema con­­­tribuției în muncă. Sînt restante încă din anul 1954, adunîndu-se pînă acum 1.249 zile-muncă de contribuție cu bra­țele și 2.966 cu atelaje­le. Din contribuția în muncă din acest a­n nu s-a realizat decit un procent foarte mic. A­cest fapt a făcut ca multe puncte din pla­nul de muncă pentru înfrumusețarea­­ comu­nei să nu se poată rea­liza. Parcul proiectat să se amenajeze în cen­trul comunei a rămas pînă în prezent doar proiect. Mai sunt străzi care trebuie pietruite, sînt șanțuri de săpat. Deci, contribuția în muncă este absolut ne­cesară. Noul comitet e­­xecutiv trebuie să cît mai repede în dis­ia­cuție această problemă și s-o rezolve. Peste puțin timp, muncile la­­cîmp încep să se inten­sifice și atunci mobili­zarea oamenilor pentru realizarea contribuției în muncă se face mai greu. un­ii găsiți smmm/ffi' înștiințare PRIN ORDINUL NR. 1/1958 AL MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI SILVICULTURII, HERGHELIA MANGALIA ȘI-A SCHIMBAT DENUMIREA IN FERMA DE ELITĂ MANGALIA. DIRECȚIUNEA, Buletin meteorologic Observatorul meteo-maritim Con­stanța comunică timpul probabil pentru regiunea Dobrogii valabil pînă la 1 aprilie 1958, orele 29 Vreme închisă și umedă cu­ cerul acoperit. Vînt potrivit la tare din est și nord-est. Temperatura ușor variabilă, fiind cuprinsă noaptea în­tre 4 și 6 grade, iar ziua între 4 și 8 grade. Ceață, burniță și ploaie. Pentru următoarele trei zile, 2, 3 și 4 aprilie 1958 :­­Vremea în ușoară răcire cu cerul mai mult noros. Vînt potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura în scădere, oscilînd între 1 și 3 grade. Ploaie intermitentă la începutul in­tervalului. O­l­ă­n­e­ș­t­i, stațiune balneara de interes general, situata în raionul Rîmnicu Vîlcea­ altitudine 460 m. Oferă în tot cursul anului internare bolnavilor suferinzi de afecțiuni digestive, hepatice, renale, diabet. In tot cursul verii se mai tratează și afecțiuni reumatice și derma­tologice. încălzire centrală, masă dietetică, cazare în condiții optime Distracții, club, cinema, excursii, sport. In perioada 1­9 - 31 . TARIF­ELE DE INTERNARE SUNT REDU­SE CU 20%. >

Next