Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)

1958-10-14 / nr. 3177

't y ffi $ Е \ \ B­I­B­L­I­CENTRALĂ ” ! " „M. EMIN PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂI Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3177 MARJ! 14 OCTOMBRIE 1958 4 pagini 20 bani SA FIE URGENTAT RITMUL INSILOZARILOR RSS3S3SS!3!555!S!SiS5S665353 SS1353?553536«6!31^^ SS5S3»3!SS5S135 SS65SI Asigurarea hranei animalelor este factorul cel mai principal în obți­nerea de produse animale sporite și mărirea șeptelului. In acest sens atit gospodăriile a­­gricole de stat cit și cele colective au un plan de furajare a animale­lor cu nutrețuri însilozate pentru perioada de stabulație, in raport cu structura efectivului. Multe gospodării s-au preocupat din timp ca să însilozeze cantități suficiente de nutrețuri, asigurînd astfel o furajare satisfăcătoare în timpul iernii. Bunăoară, gospodăria agricolă de stat Nicolae Bălcescu a instiozat pină in prezent o cantita­te de 4.000 tone porumb furajer din cele 5.400 tone planificate, G.A.S. Dorobanțu din 3.400 tone a realizat 2.000 tone, G.A.S. Agigea a instlozat peste 3.000 tone porumb furajer și 500 tone de coceni de porumb prin saramurare. De ase­menea, sunt multe gospodării colec­tive care până în prezent au înde­plinit și și-au depășit planul la în­­silozări. Astfel G.A.C. „Răsăritul“ din Ceamurlia de Jos, a insilozat 2.280 tone față de 2.200. G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Sarichioi a instiazat 030 tone față de 550. G.A.C. „Nikos Beloiannis“ din raio­nul Tulcea, a realizat față de 850 tone planificate 880 tone. Asemenea exemple sunt multe pe regiune. Un fapt pozitiv este că multe gospodării se preocupă de realiza­rea și depășirea planului prin înr­­ilozarea de coconi de porumb mu­rați și diferite alte plante. Sunt insă și unități agricole care deși înre­gistrează producții mici la produ­sele animale, nu se interesează de asigurarea bazei furajere pentru o cea mai bună hrănire a animalelor, fapt ce reiese din situația compa­rativă a realizărilor la datele de 3 octombrie și 10 octombrie care se prezintă astfel : Din situația de mai sus rezultă că in ultima săptămână majoritatea raioanelor bat pasul pe loc. In ceea ce privește sectorul gostat situa­ția este și mai nesatisfăcătoare. A­­ceasta se datorește faptului că unele gospodării în mod nejustificat sub­­apreciază planul la însilozări. Bu­năoară, in gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Topologu pină în prezent din 1.800 tone nutrețuri însilozate, cît avea planificat, s-au realizat numai 800. Aici președin­tele gospodăriei (tov. Costea I. Ion) și președintele comitetului execu­tiv al Sfatului popular comunal (tov. Vrînceanu Dumitru) nu s-au străduit să cunoască nici măcar cantitățile de nutrețuri însiiorate stabilite pe cap de animal, susți­­nind in mod nejustificat că cele Î.S00 tone nutrețuri planificate sunt cu mult peste necesar, deși planul a fost stabilit în raport cu numă­rul de animale care trebuie fu­rajate. Planul la însilozări nu a fost îndeplinit nici la G.A.C. „Vasile Roaită“ din comuna Ciucurova, unde de altfel toate muncile sunt rămase în urmă. In gospodăria colectivă „11 Iunie“ din comuna Saraiu, con­ducerea gospodăriei s-a mulțumit ca un loc de 1.260 tone să însilozeze numai 640 tone. Față de această situație organele raionale și unitățile agricole trebuie să ia urgente măsuri ca paralel cu celelalte munci să folosească toate forțele și timpul încă favorabil și să continue însilorările, folosind pentru aceasta cocenii de porumb uscați și toate celelalte plante care se pretează, în așa fel ca să reali­zeze și unde este posibil să depă­șească planul stabilit. Raionul Realizat Realizat 3 oct. 16 oct. (la sută) (la sută) Adamclisi 80,96 89,96 Fetești 64,38 65,63 Hîrșova 55,12 55,13 Istria 71,31 71,73 Medgidia 72,11 72,33 Negru Vodă 88,44 96,10 Tulcea 54,46 54,46 Total G.A.C. regiune 70,67 71.23 Total G.A.S. regiune 42,76 44,17 V Din activitatea centrului de vinificație Babadag Centrul de vini­­ficație din Babadag­­ și-a început tarea încă din activ i­luna septembrie a c. Pen­tru buna desfășura­re a muncii conduce­rea centrului s-a in­teresat din timp de procurarea aparate­lor, ustensilelor și materialelor necesare vinificației. Astfel, pentru vinificarea strugurilor hibrizi a­celor nobili, centrul și de vinificație a fost dotat cu două linii tehnologice, fiecare avînd un zdrobitor mecanic, lin și prese. De asemenea, s-a in­stalat o baterie cu două cazane pentru fabricarea drojdiei rezultate din vinifi­cație. Prin buna organi­zare a procesului tehnologic, zilnic se decantează în medie 4 vagoane must. Treaba ar merge și mai bine dacă gos­podăriile colective ar respecta graficul de transport și de pre­dare­a de struguri, cantităților Neres­­pectarea acestuia du­ce la întîrzierea des­cărcării, irosindu-se, astfel, timpul care s-ar putea folosi pen­tru alte munci în gos­podărie. De aseme­nea, sînt și gospo­dării care trimit stru­guri de proastă cali­tate și cu un conți­nut mic de zahăr. Bunăoară gospodă­ria agricolă colectivă din Ciucurova a tri­mis cantități mari de struguri necopți. Me­rită laude gospodă­riile Veterani, colective din Zorile, Sarichioi și altele, care sînt exemple în furnizarea de stru­guri de bună calitate cît și în buna organi­zare a transportului. In procesul de vi­­nificație lucrează cu mult elan tot colecti­vul centrului care nu precupețește nici un efort pentru mărirea producției zilnice. C. DOLNICEANU, coresp. La culesul porumbului Gospodăriile agricole din r­­ipura Cocargeaua, colective, raionul Fetești, la data de 12 octombrie ter­minaseră in întregime culesul po­rumbului de pe cele 1.250 ha. Mult înaintate sunt și gospodăriile agri­cole colective din comunele Chioa­ra și Bobu, care, în cel mai scurt timp, vor termina recoltatul. Insă, in raionul Fetești mai sunt unele gospodări­i colective, care, la data mai sus-amintită, nici nu se apu­caseră de cules. Printre acestea se numără G.A.C. Ștefan cel Mare, G.A.C. Coloniști și altele. Organele de conducere ale acestor gospodării agricole colective, cît și organele raionale trebuie să ia toate măsu­rile, pentru urgentarea lucrărilor la culesul porumbului. al ROBER, nu a­­m­­mintește de zile­­‘zi­le călduroase ale a lui Cuptor ? ! Cu toate că zilele călduroase ale verii au tre­cut, cine poate spune că acest minunat aspect, e surprins de foto­ni reporterul nos­­­­tru GH. ClO- 11iffi îl r­r ,r­r- T-­ r.- r.‘ Au răspuns chemării La chemarea Comitetului ra­ional de partid Tulcea și a co­mitetului executiv raional cu privire la efectuarea digului de la Beștepe—Mahmudia, au răs­puns și colectiviștii din Muri­­ghiol. In cadrul adunării de la căminul cultural, a fost primită cu entuziasm hotărîrea ca bri­gada s-a să plece prima pe șan­tier. Angajamentele luate în ca­drul acestei adunări au arătat ce amploare a luat înfrățir­ea ideilor, și a dragostei de a da viață chemării Consfătuirii de la Constanța, de a reda agricultu­rii noi terenuri. 70 de oameni, bărbați și fe­­stÎ6Î, tineri și tinere în cele 15 căruțe, s-au îndreptat cu drape­le, lozinci și pancarte spre Beștepe, unde au muncit 3 zile. După aceea, locul acestei brigăzi a fost luat de brigada a IX-a, care a muncit cu același elan pentru a reda agriculturii noi terenu­ri. (De la Mocanu Constantin, coresp.). ♦ [UNK] [UNK] Constructorii de la Năvodari, fruntași pe tară Sîmbătă, pe șantierul Uzinei de acid sulfuric și superfosfați de la Năvodari, a fost mare sărbătoare. Muncitorii, brigadierii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de constru­cții care construiesc Uzina de acid sulfuric și superfosfați au primit răsplata binemeritată, a muncii lor , le-a fost decernat drapelul de frun­tași pe țară în ramura construcții­lor al Ministerului Construcțiilor și Materialelor de Construcții și al C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții. Totodată, eforturile minunate ale brigadierilor de pe șantier au fost răsplătite prin acor­darea drapelului de șantier național al tineretului fruntaș pe­­ oră. La solemnitatea decernării celor două drapele, au luat parte repre­zentanți ai Ministerului Construcțiilor și Materialelor de Construcții, ai C.C. ai Sindicatului din construcții, activiști ai Comitetului regional P.M.R. și ai Comitetului regional U.T.M., muncitori, brigadieri și teh­nicieni de pe șantier, precum și oaspeți de pe șantierele raționale ale tineretului de la Govora și O­nești. După ce Iov. Homea, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții, a predat gărzilor de onoare cele două drapele, au luat cuvintul tov. Vasile Onica, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R. Medgidia, tov. Radu Briz, director general al Direcției gene­rale a marilor șantiere din Ministe­rul Construcțiilor și Materialelor de Construcții, tov. Pop Ion, secretar al Comitetului regional U.T.M., care au felicitat călduros pe muncitorii, brigadierii și tehnicienii șantierului pentru succesele deosebite obținute în munca lor. Festivitatea s-a încheiat printr- un reușit program artistic prezen­tat de brigada artistică a Fabricii „Cimentul păcii" Medgidia. Succese în pescuitul de larg Formațiile de pescadoare ale întreprinderii piscicole Constanța și-au retras de curînd activitatea in largul mării. Rezultatele obținu­te în ultimele zile de pescarii flotei de larg lasă să se întrevadă că planul lunar va putea fi îndeplinit. Cele mai mari cantități au pes­cuit brigăzile din formația a II-a : 15.108 kg. pește. Pescarii conduși de comunistul Constantin Oteleaniu, Cnezovici Anton și Colesciuc Ion, de pe pescadoarele „Ing. C. Nicu­­lescu“, „Nisetrul” și „Portița”, din cadrul acestei formații, dețin pri­mul loc in întrecerea ce se desfă­șoară în cinstea zilei de 7 Noiem­brie. Locul II în întrecere este ocu­pat de pescarii de pe vasele „Pă­­lămida“, „Morunul“ și „Zarea“, din formația nr. 1, cu cantitatea de 4.945 kg. pește. Formațiile nr. 3, nr. 4 și nr. 5 au pescuit fiecare 1.000—1.700 kg. pește. ■' e^oooooooooooooooooaot aooooooooiooooooooooooooooooaoocoooooooooooooooooooooooocsoooooooooooooooooooo-i 8 O importantă inovație recerea socialistă“ a fost înregis­­rată o propunere deosebit de im­­portantă. Remarcînd faptul că fusele mâ­inii de bobinat se deteriorează u­­or, prin înlocuirea lor exagerată m­ărindu-se consumul și deci prețul e cost, lăcătușul comunist Giur­­ea Apostol s-a preocupat de înlă­­urarea acestei deficiențe. După o muncă asiduă, priceputul acătuș a reușit să modifice fusele mașinii de bobinat, în așa fel, în­­st acestea să aibă o îndelungată urată de folosire. Antecalculele a­­ată că prin aplicarea acestei inv­­azii se economisesc anual circa 10 asemenea fuse. In registrul de evidență al comi­siei de inovații de la Fabrica „In­ >00 0000 oooooeoooo jooo fys oooooooooctooaooc oo oo eo^ I Izbînda colectiviștilor ntr-o încăpere a Sfatului popular comunal Sudiț i, pre­ședintele și încă cu­­ wa pu­neau la punct ultima situație ope­rativă. Unul dintre ei, negricios și autoritar, raportase la raion că planul de însemințări se realizase un procent de 98,78 la sută. Era și acesta un succes. Ceilalți îl contra­ziceau, argumentîndu-i că planul e realizat ceva mai mult. Dar, ori­cum, situația n-o mai putea schim­ba, o raportase o dată. Cind discuția se mai potoli, pe scările sfatului se au­zi un tropot în­fundat de bocanci, apoi citeva cio­­cănituri pripite în ușă și omul, ne­răbdător și cu răsuflarea întretăiată, dădu buzna în birou. - Bună ziua­­ zise omul încur­cat, suindu-și politicos căciula fu­murie din cap și ducind-o subțioară, în vreme ce cu dreapta încerca să desfacă o hîrtie. - Zi bade­­­­ îl îndemnă preșe­­­dintele pentru a-l scoate pe colecti­vist din încurcătură. - Acu ne comunică brigadierii. Gata, au terminat. File de carnet ! - C­e e gata, ce-au terminat ? - Au terminat, gata , ei ne-au co­municat. Și dumirindu-se o luă de la capăt. Brigadierii, tovarășe, ne-au comunicat de la timp că au termi­nat însămințările, au terminat și o­­gorul. Cei din jur au tăcut pentru o cli­pă. Colectivistul, scriitorul de la­ bi­rou cum ii zic unii mai hîtri, mai adăugă, de data asta mai hotărit și plin de sine .­­ Și zicea ca brigada lui .Mărăci­ne se mută pînă-n seară la oreză­­rie, la desfundat. Din nou citeva ciocănituri și prin ușa d­eschisă apăru inginerul gospo­dăriei. - Bună, la toată lumea. -Ai auzit vestea tovarășe ingi­ner ? îl intîmpinară cei dinăuntru. - E mai mult decît o veste, e ro­dul muncii tuturor. Și­ apoi nu vă spuneam eu de ieri că brigadierii, vor să ne facă o surpriză ? Asta-i surpriza ! - Surpriza-i bună, dar ce ne fa­cem c-am raportat la raion că pla­nul e numai 98 la sută - zise cel negricios, uitîndu-se încruntat la ceilalți.­­ Mina, pe telefon, zise preșe­dintele sfatului, convins de justețea ideii lui. Raportăm acum. Cere ra­ionul, nea Vasile, repede raionul. Din altă încăpere a sfatului, nea Vasile, un om mărunt, dar iute, ne răspunse prin strigătele pe care le repeta în prinia receptorului.­­ Alo, oficiul ? Dă-mi ratonii, ra­tonii­, domnule, raionu.U­ndeva, la capătul celălalt al firului de telefon o funcțio­nară distrată cerea mereu de la Sudiți să mai repete o dată.­­ Repetă tovarășe, n-am înțeles. Așa. Plan 1320 ha. alaturi pentru însămînțări - realizat 100 la sută. Grite 1324 ha.- plan, realiz­at 1365. Cum ? De ce 1­ 365 . Ați depășit planul ? Așa spune tovarășe. Zi mai departe. Toate cele 10 brigăzi și-au terminat planul țină azi 11­ octom­brie, evidențiindu-se... asta nu mă interesează, omule. Dă-mi situația. Ați recoltat 400 ha. porumb și ați și început predarea muncilor S.M.T. la bază. Ați recoltat un vagon de bumbac. Cum ? Sfecla ? Ați recoltat și predat la bază sfecla de zahăr de pe cele 60 ha. și ați luat 200.000 lei și 5100 kg. zahăr ? Nici asta cu zahărul nu mă interesează. Ați terminat planul de însilozări. Dați zor cu vinul. Da, bine. E bun vinul zici ? Ș­i izbînda colectiviștilor din comuna Sudiți, exterioriza­tă de fiecare în felul său, izbînda că terminaseră toate însă­mințările de toamnă, arăturile de toamnă, recoltatul orezului și altele s-a răspîndit repede. Colectiviștii au făcut o surpriză bună ! P. ZARNESCU Citiți în numărul de azi: Luna prieteniei romîno-sovietice DUMINICA SPORTIVA Clubul navigatorilor Grupele de partid din organizațiile de bază Crește avutul obștesc al gospodăriei Țăndăreiul trăiește o viață nouă Maistrul Radu Tudor, can­­­­didat de partid, de la Fabrica­­ de ambalaje metalice este a­­­­preciat pentru calitatea asisten­­­­ței tehnice pe care o a­­­­cordă mașinilor. In foto , Maistrul­­ Radu­­ Tudor înlăturînd o defec­i­ 8­une a uneia dintre mașini. 88 f O OO OO OO OO OC OO OG OO OO OO OO <50 oo OO CC 00 ao 00 00 00 OO oc* u. tîi Și-a început ucenicia, mai in­­acasă, ținind pe genunchi steoarța cartonată a vreunui do­sar dintr-o arhivă ieșită din uz peste care mina, cu pensula să­rac îmbibată în citeva ochiuri de­­ acuarelă, încerca timidă să dea viață unui colțișor tulcean. Poa­te că la început a fost vorba de silueta unei bărci infruntind po­­trivnicia apelor, a vreunui lu­miniș din nesfîrșitul farmec al deltei, sau poate despre zidurile construcțiilor ce se ridică de la o vreme tot mai semețe in Tul­cea. N-aș putea să știu precis. Pot spune însă că, atunci cind, ucenicia lui a început să se ma­turizeze, de data aceasta la șe­valetele cercului plastic și sub îndrumarea instructorului plas­tic al Casei raionale de cultură cei din jurul său au exclamat: „Eugen e un autentic talent". După aceasta a urmat debu­tul. La 13 ani artistul nostru a expus citeva pîrtz­e intr-un salon plastic din Tulcea alături de pe­nele mature, binecunoscute, ca cele ale lui Cardaș, Pavlov, Găvănea și alții. Apoi a ur­mat înariparea visului lui , ple­carea la Școala medie de arte plastice din București și încă o bucurie pentru artistul nostru a­d rl mia­t — /Jattsi ■hti'Vv/o Yjolîytul/9 «.»m, ^rw și trimise la Expoziția Interna­țională de la Bruxelles unde era reprezentată și patria noastră. Zilele trecute mă aflam cu da-zle gazetăriei prin Tulcea.­­ Răcind un popas la Casa de cultură mi-a fost dat să-l in­­tîlnesc iarăși pe Eugen. De da­ta aceasta nu mai era cel firav, băiețelul sfios care nu se desprindea dre un șir de lin­gă șevalet. Era acum, și numai după doi ani, un bărbat în pu­tere, un artist cu profil bine conturat. Am stat și l-am privit îndelunga cale de un ceas, prin intermediul celor 10 de pinze ex­puse in holul Casei de cul­tură. Din pînzele acestea se desprindea el, conștiința lui, mesajul lui, mulțumirea lui în­dreptată oamenilor muncii din Tulcea care l-au trimis, acolo la București, să se desăvîr­­șească, să devină artistul și ce­­­tățeanul cu care să se mândreas­că apoi poporul al cărui fiu este. Am mai aflat că toate a­­ceste pînze au fost reținute de către pinacoteca orașului Tul­cea și că prin grija Casei de cul­tură i s-a făcut un dar tînăru­­lui artist în valoare de 5000 lei. M-am despărțit de Eugen. Eu­gen Bratianov, artistul răsărit de pe meleagurile tulcene, fiu al unui muncitor de aici, pe care-l reintîlnisem prin inter­mediul ultimelor sale pînze tri­mise in dar Casei de cultură, aceea in a­­ tr.ru' rarica. si-a materializat visul zicîndu-mi „iată ce poate deveni oricare fiu , talentat al poporului nostru muncitor in anii luminoasei noastre democrații populare". 1. DRAGANESCU Concluziile anchetei noastre In ultima perioadă de timp, zia­rul nostru a găzduit rubrica „CE PROPUNEȚI PENTRU PERMA­NENTIZAREA ÎNTRECERII SO­CIALISTE“, în cadrul căreia și-au spus cuvântul muncitori, ingineri, tehnicieni, președinți ai comitete­lor sindicale și secretari ai organi­zațiilor de partid din citeva unități industriale ale regiunii noastre. Re­dacția a pus la dispoziția acestora coloanele ziarului, cu un scop bine definit: analizarea succeselor do­­bîndite în întrecerea socialistă, sem­nalarea unor deficiențe și, în sfîr­­șit, corectarea, celor mei valoroase propuneri care, prin schimb de ex­periență, să contribuie la desfășu­rarea permanentă a întrecerii so­cialiste. Cu acest prilej, nu vom trece în revistă succesele obținute în peri­oadele în care desfășurării între­cerii socialiste i s-au asigurat con­diții optime. Va trebui, însă, să f"C"m o remarcă generală : atunci cind de întrecere s-au ocupat atit comitetele sindicale, cît și condu­cerile tehnico-administrative, în­drumate de către organizațiile și comitetele de partid, rezultatele ob­ținute au fost la înălțime. In schimb, a­șa cum ar­ relatat în ma­terialele lor aprogne toți tovarășii care au luat cuvintul în cadrul ru­bricii noastre, întrecerea socialistă și-a pierdut caracterul ei perma­nent în restul anului, luînd carac­ter de campanie în preajma mari­lor sărbători ale poporului nostru. Tovarășii care au luat cuvintul în cadrul rubricii au făcut propu­neri prețioase care, fiind aplicate în acțiunea de organizare perma­nentă a întrecerii, indiferent de specificul întreprinderilor respec­­tive, vor da roadele scontate. Tov. Nicorescu Stelian, președintele co­mitetului de întreprindere de la I.M.U. Medgidia, propune editarea unor foi volante, în care să fie popularizate succesele obținute zil­nic în întrecere și pe realizatorii lor. In același scop, stația de radio­amplificare din întreprindere să dedice desfășurării întrecerii o emi­siune zilnică, în cadrul căreia, în afară de popularizarea fruntașilor și metodelor lor, să fie criticați co­dașii. Tov. Nicorescu mai propune ca fiecare întreprindere să cheme la întrecere o altă unitate cu speci­fic asemănător, pe un timp mai îndelungat. Intre colectivele celor două întreprinderi să se statorni­cească legături și in privirile schim­bului de experiență, așa cum există între cimentiștii din Medgidia și cei din Cernavoda. Tov. Caldarov Olga, muncitoare la Fabrica ..Munca“, propune ca or­ganele sindicale să fie îndrumate în așa fel de organizația de partid, incit acestea să acorde o atenție sporită chemărilor la întrecere ce se fac în cadrul­ consfătuirilor de producție. Pentru ca întrecerea să fie mobilizatoare în tot cursul a­­nulu­i, rezultatele obținute să fie analizate decadal în grânele sin­dicale, iar lunar să se ia in discu­ție muncitorii care-și iau angaja­mente fără să și le îndeplinească. Tov. Costenco Simion, secretarul organizației de partid de la între­prinderea piscicolă Constanța, pro­pune ca, printr-o susținută muncă politică și cu contribuția comună a organizației de partid, a comitetu­lui sindical și a conducerii între­prinderii, să fie antrenați în între­cere absolut toți muncitorii, în a­­f­ară de a­ceia unde, din cauza spe­cificului de producție, este imposi­bil să se organizeze întrecerea so­cialistă. In cadrul I.P. Constanța, I.v. Costenco propune să se orga­­nizeze cu regularitate schimburi de experiență între brigăzi și între forinții de pescadoare și să se ur­mărească folosirea tuturor uneltelor în cazul unei perioade optime de nescutt. Tov. Cealîc Sergiu, plani­ficator­ și tov. Anușca Ion, mun­citor la Fabrica, „Cimentul păcii“ Medgidia, au făcut de asemenea propuneri prețioase. Ei au propus ca în fiecare lună să se organizeze cite o „săptămină record“. In a­­celași timp, să se introducă între­cerea pe profesii, muncitorii ur­­mînd să-si dispute titlul de „cel mai bun cucător“. „cel mai bun morar“ etc. Cercul A.S.I.T.. au pro­pus cei doi tovarăși, să întreprin­dă demonstrații practice la locul de muncă, cel puțin o dată pe lună, în scopul aplicării pe scară largă a metodelor înaintate. Iată numai citeva propuneri prețioase care, dacă vor fi aplicate, vor înlătura carcterul formal al întrecerii. Pe lângă caracterul formal pe ca­re întrecerea îl capătă în unele pe­rioade ale anului de producție, se reci petrec și alte fenomene nedo­rite, pentru înlăturarea cărora este necesar să se insiste. In unele sec­(Continuare în pag. a 3-a) 1

Next