Dobrogea Nouă, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3166-3192)
1958-10-14 / nr. 3177
't y ffi $ Е \ \ BIBLICENTRALĂ ” ! " „M. EMIN PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂI Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XI Nr. 3177 MARJ! 14 OCTOMBRIE 1958 4 pagini 20 bani SA FIE URGENTAT RITMUL INSILOZARILOR RSS3S3SS!3!555!S!SiS5S665353 SS1353?553536«6!31^^ SS5S3»3!SS5S135 SS65SI Asigurarea hranei animalelor este factorul cel mai principal în obținerea de produse animale sporite și mărirea șeptelului. In acest sens atit gospodăriile agricole de stat cit și cele colective au un plan de furajare a animalelor cu nutrețuri însilozate pentru perioada de stabulație, in raport cu structura efectivului. Multe gospodării s-au preocupat din timp ca să însilozeze cantități suficiente de nutrețuri, asigurînd astfel o furajare satisfăcătoare în timpul iernii. Bunăoară, gospodăria agricolă de stat Nicolae Bălcescu a instiozat pină in prezent o cantitate de 4.000 tone porumb furajer din cele 5.400 tone planificate, G.A.S. Dorobanțu din 3.400 tone a realizat 2.000 tone, G.A.S. Agigea a instlozat peste 3.000 tone porumb furajer și 500 tone de coceni de porumb prin saramurare. De asemenea, sunt multe gospodării colective care până în prezent au îndeplinit și și-au depășit planul la însilozări. Astfel G.A.C. „Răsăritul“ din Ceamurlia de Jos, a insilozat 2.280 tone față de 2.200. G.A.C. „Drumul lui Lenin“ din Sarichioi a instiazat 030 tone față de 550. G.A.C. „Nikos Beloiannis“ din raionul Tulcea, a realizat față de 850 tone planificate 880 tone. Asemenea exemple sunt multe pe regiune. Un fapt pozitiv este că multe gospodării se preocupă de realizarea și depășirea planului prin înrilozarea de coconi de porumb murați și diferite alte plante. Sunt insă și unități agricole care deși înregistrează producții mici la produsele animale, nu se interesează de asigurarea bazei furajere pentru o cea mai bună hrănire a animalelor, fapt ce reiese din situația comparativă a realizărilor la datele de 3 octombrie și 10 octombrie care se prezintă astfel : Din situația de mai sus rezultă că in ultima săptămână majoritatea raioanelor bat pasul pe loc. In ceea ce privește sectorul gostat situația este și mai nesatisfăcătoare. Aceasta se datorește faptului că unele gospodării în mod nejustificat subapreciază planul la însilozări. Bunăoară, in gospodăria colectivă „23 August“ din comuna Topologu pină în prezent din 1.800 tone nutrețuri însilozate, cît avea planificat, s-au realizat numai 800. Aici președintele gospodăriei (tov. Costea I. Ion) și președintele comitetului executiv al Sfatului popular comunal (tov. Vrînceanu Dumitru) nu s-au străduit să cunoască nici măcar cantitățile de nutrețuri însiiorate stabilite pe cap de animal, susținind in mod nejustificat că cele Î.S00 tone nutrețuri planificate sunt cu mult peste necesar, deși planul a fost stabilit în raport cu numărul de animale care trebuie furajate. Planul la însilozări nu a fost îndeplinit nici la G.A.C. „Vasile Roaită“ din comuna Ciucurova, unde de altfel toate muncile sunt rămase în urmă. In gospodăria colectivă „11 Iunie“ din comuna Saraiu, conducerea gospodăriei s-a mulțumit ca un loc de 1.260 tone să însilozeze numai 640 tone. Față de această situație organele raionale și unitățile agricole trebuie să ia urgente măsuri ca paralel cu celelalte munci să folosească toate forțele și timpul încă favorabil și să continue însilorările, folosind pentru aceasta cocenii de porumb uscați și toate celelalte plante care se pretează, în așa fel ca să realizeze și unde este posibil să depășească planul stabilit. Raionul Realizat Realizat 3 oct. 16 oct. (la sută) (la sută) Adamclisi 80,96 89,96 Fetești 64,38 65,63 Hîrșova 55,12 55,13 Istria 71,31 71,73 Medgidia 72,11 72,33 Negru Vodă 88,44 96,10 Tulcea 54,46 54,46 Total G.A.C. regiune 70,67 71.23 Total G.A.S. regiune 42,76 44,17 V Din activitatea centrului de vinificație Babadag Centrul de vinificație din Babadag și-a început tarea încă din activ iluna septembrie a c. Pentru buna desfășurare a muncii conducerea centrului s-a interesat din timp de procurarea aparatelor, ustensilelor și materialelor necesare vinificației. Astfel, pentru vinificarea strugurilor hibrizi acelor nobili, centrul și de vinificație a fost dotat cu două linii tehnologice, fiecare avînd un zdrobitor mecanic, lin și prese. De asemenea, s-a instalat o baterie cu două cazane pentru fabricarea drojdiei rezultate din vinificație. Prin buna organizare a procesului tehnologic, zilnic se decantează în medie 4 vagoane must. Treaba ar merge și mai bine dacă gospodăriile colective ar respecta graficul de transport și de predarea de struguri, cantităților Nerespectarea acestuia duce la întîrzierea descărcării, irosindu-se, astfel, timpul care s-ar putea folosi pentru alte munci în gospodărie. De asemenea, sînt și gospodării care trimit struguri de proastă calitate și cu un conținut mic de zahăr. Bunăoară gospodăria agricolă colectivă din Ciucurova a trimis cantități mari de struguri necopți. Merită laude gospodăriile Veterani, colective din Zorile, Sarichioi și altele, care sînt exemple în furnizarea de struguri de bună calitate cît și în buna organizare a transportului. In procesul de vinificație lucrează cu mult elan tot colectivul centrului care nu precupețește nici un efort pentru mărirea producției zilnice. C. DOLNICEANU, coresp. La culesul porumbului Gospodăriile agricole din ripura Cocargeaua, colective, raionul Fetești, la data de 12 octombrie terminaseră in întregime culesul porumbului de pe cele 1.250 ha. Mult înaintate sunt și gospodăriile agricole colective din comunele Chioara și Bobu, care, în cel mai scurt timp, vor termina recoltatul. Insă, in raionul Fetești mai sunt unele gospodării colective, care, la data mai sus-amintită, nici nu se apucaseră de cules. Printre acestea se numără G.A.C. Ștefan cel Mare, G.A.C. Coloniști și altele. Organele de conducere ale acestor gospodării agricole colective, cît și organele raionale trebuie să ia toate măsurile, pentru urgentarea lucrărilor la culesul porumbului. al ROBER, nu ammintește de zile‘zile călduroase ale a lui Cuptor ? ! Cu toate că zilele călduroase ale verii au trecut, cine poate spune că acest minunat aspect, e surprins de fotoni reporterul nostru GH. ClO- 11iffi îl rr ,rr- T- r.- r.‘ Au răspuns chemării La chemarea Comitetului raional de partid Tulcea și a comitetului executiv raional cu privire la efectuarea digului de la Beștepe—Mahmudia, au răspuns și colectiviștii din Murighiol. In cadrul adunării de la căminul cultural, a fost primită cu entuziasm hotărîrea ca brigada s-a să plece prima pe șantier. Angajamentele luate în cadrul acestei adunări au arătat ce amploare a luat înfrățirea ideilor, și a dragostei de a da viață chemării Consfătuirii de la Constanța, de a reda agriculturii noi terenuri. 70 de oameni, bărbați și festÎ6Î, tineri și tinere în cele 15 căruțe, s-au îndreptat cu drapele, lozinci și pancarte spre Beștepe, unde au muncit 3 zile. După aceea, locul acestei brigăzi a fost luat de brigada a IX-a, care a muncit cu același elan pentru a reda agriculturii noi terenuri. (De la Mocanu Constantin, coresp.). ♦ [UNK] [UNK] Constructorii de la Năvodari, fruntași pe tară Sîmbătă, pe șantierul Uzinei de acid sulfuric și superfosfați de la Năvodari, a fost mare sărbătoare. Muncitorii, brigadierii, inginerii și tehnicienii întreprinderii de construcții care construiesc Uzina de acid sulfuric și superfosfați au primit răsplata binemeritată, a muncii lor , le-a fost decernat drapelul de fruntași pe țară în ramura construcțiilor al Ministerului Construcțiilor și Materialelor de Construcții și al C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții. Totodată, eforturile minunate ale brigadierilor de pe șantier au fost răsplătite prin acordarea drapelului de șantier național al tineretului fruntaș pe oră. La solemnitatea decernării celor două drapele, au luat parte reprezentanți ai Ministerului Construcțiilor și Materialelor de Construcții, ai C.C. ai Sindicatului din construcții, activiști ai Comitetului regional P.M.R. și ai Comitetului regional U.T.M., muncitori, brigadieri și tehnicieni de pe șantier, precum și oaspeți de pe șantierele raționale ale tineretului de la Govora și Onești. După ce Iov. Homea, secretar al C.C. al Sindicatului muncitorilor din construcții, a predat gărzilor de onoare cele două drapele, au luat cuvintul tov. Vasile Onica, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R. Medgidia, tov. Radu Briz, director general al Direcției generale a marilor șantiere din Ministerul Construcțiilor și Materialelor de Construcții, tov. Pop Ion, secretar al Comitetului regional U.T.M., care au felicitat călduros pe muncitorii, brigadierii și tehnicienii șantierului pentru succesele deosebite obținute în munca lor. Festivitatea s-a încheiat printr- un reușit program artistic prezentat de brigada artistică a Fabricii „Cimentul păcii" Medgidia. Succese în pescuitul de larg Formațiile de pescadoare ale întreprinderii piscicole Constanța și-au retras de curînd activitatea in largul mării. Rezultatele obținute în ultimele zile de pescarii flotei de larg lasă să se întrevadă că planul lunar va putea fi îndeplinit. Cele mai mari cantități au pescuit brigăzile din formația a II-a : 15.108 kg. pește. Pescarii conduși de comunistul Constantin Oteleaniu, Cnezovici Anton și Colesciuc Ion, de pe pescadoarele „Ing. C. Niculescu“, „Nisetrul” și „Portița”, din cadrul acestei formații, dețin primul loc in întrecerea ce se desfășoară în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Locul II în întrecere este ocupat de pescarii de pe vasele „Pălămida“, „Morunul“ și „Zarea“, din formația nr. 1, cu cantitatea de 4.945 kg. pește. Formațiile nr. 3, nr. 4 și nr. 5 au pescuit fiecare 1.000—1.700 kg. pește. ■' e^oooooooooooooooooaot aooooooooiooooooooooooooooooaoocoooooooooooooooooooooooocsoooooooooooooooooooo-i 8 O importantă inovație recerea socialistă“ a fost înregisrată o propunere deosebit de importantă. Remarcînd faptul că fusele mâinii de bobinat se deteriorează uor, prin înlocuirea lor exagerată mărindu-se consumul și deci prețul e cost, lăcătușul comunist Giurea Apostol s-a preocupat de înlăurarea acestei deficiențe. După o muncă asiduă, priceputul acătuș a reușit să modifice fusele mașinii de bobinat, în așa fel, înst acestea să aibă o îndelungată urată de folosire. Antecalculele aată că prin aplicarea acestei invazii se economisesc anual circa 10 asemenea fuse. In registrul de evidență al comisiei de inovații de la Fabrica „In >00 0000 oooooeoooo jooo fys oooooooooctooaooc oo oo eo^ I Izbînda colectiviștilor ntr-o încăpere a Sfatului popular comunal Sudiț i, președintele și încă cu wa puneau la punct ultima situație operativă. Unul dintre ei, negricios și autoritar, raportase la raion că planul de însemințări se realizase un procent de 98,78 la sută. Era și acesta un succes. Ceilalți îl contraziceau, argumentîndu-i că planul e realizat ceva mai mult. Dar, oricum, situația n-o mai putea schimba, o raportase o dată. Cind discuția se mai potoli, pe scările sfatului se auzi un tropot înfundat de bocanci, apoi citeva ciocănituri pripite în ușă și omul, nerăbdător și cu răsuflarea întretăiată, dădu buzna în birou. - Bună ziua zise omul încurcat, suindu-și politicos căciula fumurie din cap și ducind-o subțioară, în vreme ce cu dreapta încerca să desfacă o hîrtie. - Zi bade îl îndemnă președintele pentru a-l scoate pe colectivist din încurcătură. - Acu ne comunică brigadierii. Gata, au terminat. File de carnet ! - Ce e gata, ce-au terminat ? - Au terminat, gata , ei ne-au comunicat. Și dumirindu-se o luă de la capăt. Brigadierii, tovarășe, ne-au comunicat de la timp că au terminat însămințările, au terminat și ogorul. Cei din jur au tăcut pentru o clipă. Colectivistul, scriitorul de la birou cum ii zic unii mai hîtri, mai adăugă, de data asta mai hotărit și plin de sine . Și zicea ca brigada lui .Mărăcine se mută pînă-n seară la orezărie, la desfundat. Din nou citeva ciocănituri și prin ușa deschisă apăru inginerul gospodăriei. - Bună, la toată lumea. -Ai auzit vestea tovarășe inginer ? îl intîmpinară cei dinăuntru. - E mai mult decît o veste, e rodul muncii tuturor. Și apoi nu vă spuneam eu de ieri că brigadierii, vor să ne facă o surpriză ? Asta-i surpriza ! - Surpriza-i bună, dar ce ne facem c-am raportat la raion că planul e numai 98 la sută - zise cel negricios, uitîndu-se încruntat la ceilalți. Mina, pe telefon, zise președintele sfatului, convins de justețea ideii lui. Raportăm acum. Cere raionul, nea Vasile, repede raionul. Din altă încăpere a sfatului, nea Vasile, un om mărunt, dar iute, ne răspunse prin strigătele pe care le repeta în prinia receptorului. Alo, oficiul ? Dă-mi ratonii, ratonii, domnule, raionu.Undeva, la capătul celălalt al firului de telefon o funcționară distrată cerea mereu de la Sudiți să mai repete o dată. Repetă tovarășe, n-am înțeles. Așa. Plan 1320 ha. alaturi pentru însămînțări - realizat 100 la sută. Grite 1324 ha.- plan, realizat 1365. Cum ? De ce 1 365 . Ați depășit planul ? Așa spune tovarășe. Zi mai departe. Toate cele 10 brigăzi și-au terminat planul țină azi 11 octombrie, evidențiindu-se... asta nu mă interesează, omule. Dă-mi situația. Ați recoltat 400 ha. porumb și ați și început predarea muncilor S.M.T. la bază. Ați recoltat un vagon de bumbac. Cum ? Sfecla ? Ați recoltat și predat la bază sfecla de zahăr de pe cele 60 ha. și ați luat 200.000 lei și 5100 kg. zahăr ? Nici asta cu zahărul nu mă interesează. Ați terminat planul de însilozări. Dați zor cu vinul. Da, bine. E bun vinul zici ? Și izbînda colectiviștilor din comuna Sudiți, exteriorizată de fiecare în felul său, izbînda că terminaseră toate însămințările de toamnă, arăturile de toamnă, recoltatul orezului și altele s-a răspîndit repede. Colectiviștii au făcut o surpriză bună ! P. ZARNESCU Citiți în numărul de azi: Luna prieteniei romîno-sovietice DUMINICA SPORTIVA Clubul navigatorilor Grupele de partid din organizațiile de bază Crește avutul obștesc al gospodăriei Țăndăreiul trăiește o viață nouă Maistrul Radu Tudor, candidat de partid, de la Fabrica de ambalaje metalice este apreciat pentru calitatea asistenței tehnice pe care o acordă mașinilor. In foto , Maistrul Radu Tudor înlăturînd o defeci 8une a uneia dintre mașini. 88 f O OO OO OO OO OC OO OG OO OO OO OO <50 oo OO CC 00 ao 00 00 00 OO oc* u. tîi Și-a început ucenicia, mai inacasă, ținind pe genunchi steoarța cartonată a vreunui dosar dintr-o arhivă ieșită din uz peste care mina, cu pensula sărac îmbibată în citeva ochiuri de acuarelă, încerca timidă să dea viață unui colțișor tulcean. Poate că la început a fost vorba de silueta unei bărci infruntind potrivnicia apelor, a vreunui luminiș din nesfîrșitul farmec al deltei, sau poate despre zidurile construcțiilor ce se ridică de la o vreme tot mai semețe in Tulcea. N-aș putea să știu precis. Pot spune însă că, atunci cind, ucenicia lui a început să se maturizeze, de data aceasta la șevaletele cercului plastic și sub îndrumarea instructorului plastic al Casei raionale de cultură cei din jurul său au exclamat: „Eugen e un autentic talent". După aceasta a urmat debutul. La 13 ani artistul nostru a expus citeva pîrtze intr-un salon plastic din Tulcea alături de penele mature, binecunoscute, ca cele ale lui Cardaș, Pavlov, Găvănea și alții. Apoi a urmat înariparea visului lui , plecarea la Școala medie de arte plastice din București și încă o bucurie pentru artistul nostru ad rl miat — /Jattsi ■hti'Vv/o Yjolîytul/9 «.»m, ^rw și trimise la Expoziția Internațională de la Bruxelles unde era reprezentată și patria noastră. Zilele trecute mă aflam cu da-zle gazetăriei prin Tulcea. Răcind un popas la Casa de cultură mi-a fost dat să-l intîlnesc iarăși pe Eugen. De data aceasta nu mai era cel firav, băiețelul sfios care nu se desprindea dre un șir de lingă șevalet. Era acum, și numai după doi ani, un bărbat în putere, un artist cu profil bine conturat. Am stat și l-am privit îndelunga cale de un ceas, prin intermediul celor 10 de pinze expuse in holul Casei de cultură. Din pînzele acestea se desprindea el, conștiința lui, mesajul lui, mulțumirea lui îndreptată oamenilor muncii din Tulcea care l-au trimis, acolo la București, să se desăvîrșească, să devină artistul și cetățeanul cu care să se mândrească apoi poporul al cărui fiu este. Am mai aflat că toate aceste pînze au fost reținute de către pinacoteca orașului Tulcea și că prin grija Casei de cultură i s-a făcut un dar tînărului artist în valoare de 5000 lei. M-am despărțit de Eugen. Eugen Bratianov, artistul răsărit de pe meleagurile tulcene, fiu al unui muncitor de aici, pe care-l reintîlnisem prin intermediul ultimelor sale pînze trimise in dar Casei de cultură, aceea in a tr.ru' rarica. si-a materializat visul zicîndu-mi „iată ce poate deveni oricare fiu , talentat al poporului nostru muncitor in anii luminoasei noastre democrații populare". 1. DRAGANESCU Concluziile anchetei noastre In ultima perioadă de timp, ziarul nostru a găzduit rubrica „CE PROPUNEȚI PENTRU PERMANENTIZAREA ÎNTRECERII SOCIALISTE“, în cadrul căreia și-au spus cuvântul muncitori, ingineri, tehnicieni, președinți ai comitetelor sindicale și secretari ai organizațiilor de partid din citeva unități industriale ale regiunii noastre. Redacția a pus la dispoziția acestora coloanele ziarului, cu un scop bine definit: analizarea succeselor dobîndite în întrecerea socialistă, semnalarea unor deficiențe și, în sfîrșit, corectarea, celor mei valoroase propuneri care, prin schimb de experiență, să contribuie la desfășurarea permanentă a întrecerii socialiste. Cu acest prilej, nu vom trece în revistă succesele obținute în perioadele în care desfășurării întrecerii socialiste i s-au asigurat condiții optime. Va trebui, însă, să f"C"m o remarcă generală : atunci cind de întrecere s-au ocupat atit comitetele sindicale, cît și conducerile tehnico-administrative, îndrumate de către organizațiile și comitetele de partid, rezultatele obținute au fost la înălțime. In schimb, așa cum ar relatat în materialele lor aprogne toți tovarășii care au luat cuvintul în cadrul rubricii noastre, întrecerea socialistă și-a pierdut caracterul ei permanent în restul anului, luînd caracter de campanie în preajma marilor sărbători ale poporului nostru. Tovarășii care au luat cuvintul în cadrul rubricii au făcut propuneri prețioase care, fiind aplicate în acțiunea de organizare permanentă a întrecerii, indiferent de specificul întreprinderilor respective, vor da roadele scontate. Tov. Nicorescu Stelian, președintele comitetului de întreprindere de la I.M.U. Medgidia, propune editarea unor foi volante, în care să fie popularizate succesele obținute zilnic în întrecere și pe realizatorii lor. In același scop, stația de radioamplificare din întreprindere să dedice desfășurării întrecerii o emisiune zilnică, în cadrul căreia, în afară de popularizarea fruntașilor și metodelor lor, să fie criticați codașii. Tov. Nicorescu mai propune ca fiecare întreprindere să cheme la întrecere o altă unitate cu specific asemănător, pe un timp mai îndelungat. Intre colectivele celor două întreprinderi să se statornicească legături și in privirile schimbului de experiență, așa cum există între cimentiștii din Medgidia și cei din Cernavoda. Tov. Caldarov Olga, muncitoare la Fabrica ..Munca“, propune ca organele sindicale să fie îndrumate în așa fel de organizația de partid, incit acestea să acorde o atenție sporită chemărilor la întrecere ce se fac în cadrul consfătuirilor de producție. Pentru ca întrecerea să fie mobilizatoare în tot cursul anului, rezultatele obținute să fie analizate decadal în grânele sindicale, iar lunar să se ia in discuție muncitorii care-și iau angajamente fără să și le îndeplinească. Tov. Costenco Simion, secretarul organizației de partid de la întreprinderea piscicolă Constanța, propune ca, printr-o susținută muncă politică și cu contribuția comună a organizației de partid, a comitetului sindical și a conducerii întreprinderii, să fie antrenați în întrecere absolut toți muncitorii, în afară de aceia unde, din cauza specificului de producție, este imposibil să se organizeze întrecerea socialistă. In cadrul I.P. Constanța, I.v. Costenco propune să se organizeze cu regularitate schimburi de experiență între brigăzi și între forinții de pescadoare și să se urmărească folosirea tuturor uneltelor în cazul unei perioade optime de nescutt. Tov. Cealîc Sergiu, planificator și tov. Anușca Ion, muncitor la Fabrica, „Cimentul păcii“ Medgidia, au făcut de asemenea propuneri prețioase. Ei au propus ca în fiecare lună să se organizeze cite o „săptămină record“. In același timp, să se introducă întrecerea pe profesii, muncitorii urmînd să-si dispute titlul de „cel mai bun cucător“. „cel mai bun morar“ etc. Cercul A.S.I.T.. au propus cei doi tovarăși, să întreprindă demonstrații practice la locul de muncă, cel puțin o dată pe lună, în scopul aplicării pe scară largă a metodelor înaintate. Iată numai citeva propuneri prețioase care, dacă vor fi aplicate, vor înlătura carcterul formal al întrecerii. Pe lângă caracterul formal pe care întrecerea îl capătă în unele perioade ale anului de producție, se reci petrec și alte fenomene nedorite, pentru înlăturarea cărora este necesar să se insiste. In unele sec(Continuare în pag. a 3-a) 1