Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)

1959-10-14 / nr. 3483

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂl Organ al Comitetului Regional P. M. R. Constanța și al Sfatului Popular Regional ANUL XII Nr. 3483 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1959 4 pagini 20 bani Producție bogată de porumb "îndrumați de organizația de partid,­­cu sprijinul permanent al consiliului­­ de conducere, și în mod deosebit al inginerei gospodăriei, tovarășa M. Se­ri, colectiviștii din satul Ilarieni, ra­ionul Negru Vodă, au executat anul acesta cu­ multă atenție lucrările de întreținere a culturilor de porumb. A­­­ceastă cultură a fost însămințată in arătură de toamnă, folosindu-se să­­mință din soiurile cele mai produc­­tive.­­Acum, cind s-a terminat recolta­tul pe o suprafață de 52 ha, s-au re­alizat cire 4.500 kg de­­ porumb la ha, recoltă nemaipomenită in satul Hagieni. S-a evidențiat in muncă bri­­­gada condusă de Gafar Nevzar. 'MEMET O. SEIT Succese în campanie 'Avind terenul bine pregătit și or­­­ganizind bine­ munca in actuala cam­panie agricolă, colectiviștii din satul Turda, raionul Istria, au terminat la termenul stabilit de Comitetul regio­nal de partid insămințarea coifurilor de toamnă. Paralel, s-a lucrat insă și la recoltarea produselor agricole. Ca­­ urmare, planul la recoltarea porum­bului a fost realizat un procent de­­ peste 70 la sută și s-au mai cules și 22 ha de vie. Succese asemănătoare au obținut și colectiviștii din Saban­­gia, Zebil și Rimnicu de Jos. De pil­dă, în același timp cu iusămințatul, colectiviștii­­ din Zebil au recoltat 300 ha de porumb și 60 ha de vie, iar cei din Rimnicu de Jos au recoltat 290 ha de porumb și 44 ha de vie. C. DOLNICEANU Noi angajamente încă de acum cîteva zile, colecti­viștii din satele Deleni și Cocargea, raionul Adamclisi, care au primit un sprijin efectiv din partea S.M.T.-ului Adamclisi, au terminat insămințatul culturilor de toamnă. Acest lucru a fost posibil datorită bunei organizări a muncii și folosirii tuturor forțelor in campanie. Hotăriți să întimpine ziua de 7 Noiembrie cu noi succese in muncă, colectiviștii din această co­mună și-au luat angajamentul ca în termen de cîteva zile sa termine re­­zoltărul tuturor culturilor de toamnă și să înmagazineze in bune condiții producția realizată. In această peri­oadă, fruntașii gospodăriei, evidențiați in toate sectoarele de activitate, sunt colectiviștii Apostol Jianu, Chiriță Gheorghe, Coteanu­ Marin și alții. GRECU MARIN La cules de vii La­­ gospodăria colectivă „Lampa lui Ilid" din co­muna Ovidiu, raio­nul Medgidia, cu­lesul viilor se a­­propie de sfirșit. Până acum câteva zile, colectiviștii fabricaseră din strugurii recoltați aproape 20.000 li­tri de vin. Vinificația se face dii­­ acest an cu multă atenție, c­onform recomandărilor date de tehnicieni. Astfel, pe moment ce­­ strugurii sunt zdrobiți cu ajutorul­­ preselor intr-un șopron special ame­najat, vinul este tras printr-un fur­tun direct in beci, in butoaiele insta­ late acolo. Responsabilul cramei, iov. Munteanu Ștefan, care a urmat un curs de specializare la Centrul șco­lar agricol din Poarta Albă, se ocu­pă cu multă pricepere de desfășura­rea procesului de vinificație. G. TEODORESCU Șantierul de la Isaccea De curind, au început lucrările pe Tui nou șantier de hidroameliorații, in vederea redării în circuitul agricol a unor însemnate suprafețe de teren la gospodăria colectivă din soi, se construiește un dig Isaccea. .4- care să stăvilească revărsările și viiturile de apă, lucrare la care participă mai multe gospodării colective din raio­nul Tilicea. Astfel, zilele trecute, co­lectiviștii din Isaccea au venit în nu­măr­­ de peste 700 cu 25 atelaje și au ridicat pe dig 517 mc de pâm­i,nt, cei din Meidanchioi cu 35 de brațe de muncă și 7 atelaje, iar cei din sa­tul Ștefan Gheorghiu cu 35 de brațe de muncă și 7 atelaje. O lipsă serioa­să a manifestat consiliul de conducere al gospodăriei colective din Niculițel, care, deși s-a­u angajat să trimită co­lectiviști și atelaje, care să ajute la construirea digului, nu a făcut acest l­­cru­­ decit un mod foarte superficial. ISMAIL SUCRI nd Centrul me­canic Constanța, lucruri frumoase se spun justorul și despre a- Constantin, Crăciun mem­bru de partid. A­­tit in luna trecu­tă, cit și in alte dăți, el și-a depă­șit cu mult planul de producție, fiind lucru de bună calitate și reali­zind economii în­sem­nate de mate­riale. In clișeul nostru, a­justorul mecanic Crăciun Constan­tin la locul său de muzică. Foto: V. CIOROBEA Tractoristul Munteanu V. Gheorghe a realizat două planuri anuale Brigada a IlI-a de tractoare de la S.M.T. Cogealac, stațiune fruntașă în cadrul raionului Istria, s-a situat în fiecare campanie agricolă printre ce­le mai bune brigăzi din stațiune, de­pâșindu-și planul de lucrări și realizind mari economii la carburanți și piese. Până în prezent, această brigadă și-a îndeplinit planul anual de lucrări în proporție de 120 la sută și a realizat economii în valoare de peste 85.000 lei, din care aproape 50 la sută la car­buranți. In cadrul brigăzii, sunt tracto­riști care au realizat zilnic mari de­pășiri de normă, situîndu-se printre fruntașii stațiunii. In primele două campanii agricole ale anului, tracto­ristul Munteanu V. Gheorghe a reali­zat cîte două planuri și jumătate, iar în actuala campanie agricolă, pînâ la începutul lunii octombrie, și-a îndeplinit planul în proporție de 115 la sută. Tot pînă la aceeași dată, calculat pe întregul an 1959, tractoristul Muntea­nu V. Gheorghe a realizat 1.245 hectare arătură normală, ceea ce înseam­nă două planuri anuale. Producție mărită de lapte . O preocupare de seamă a calecti­­­i­ști­lor din comu­na Cobadin, raionul Negru Vodă, in a­­cest an, pe lingă mărirea producției de cereale la hec­tar, a fost și sporirea producției de lapte pe cap de vacă furajată. La în­ceputul anului, ei și-au luat angaja­mentul ca de la cele 85 de vaci să obțină cite 2.000 litri de lapte. Avînd la bază retribuirea după muncă și producție, colectivul fermei de vaci s-a străduit să aplice cele mai înaintate m metode în îngrijirea și hrănirea vacilor, obținând succese deosebite. Astfel, de la vaca „Viorica“, în 303 zile de lac­tație, s-a obținut o producție de lapte de 2.565 de litri. De la vaca „Sucica“, în 300 zile d­e lactație, s-au obținut 2.400 litri de lapte, iar de la vacile „Sîmbotina“, „Lunica" și altele cîte 2.200 litri de lapte. Cointeresarea materială a colectivu­lui de aci a influențat pozitiv asupra dezvoltării fermei de vaci, obținînd în acest an un venit de 220.500 lei, fapt ce a dus și la mărirea veniturilor la ziua-i mu­ncă. Demni de scos în evidență pentru munca ce au depus-o în obținerea de cele mai frumoase succese sînt îngri­­jitorii-mulgători Vasile Lazăr, Manole Nicolae și Ion Bărăganu. I Angajamentele au fost realizate și depășite Peste 27.000.000 lei economii realizate de S.M.T.-urile din regiunea noastră Congresul al ll-lea al partidului nos­tru a pus in fața stațiunilor de mașini și tractoare sarcina de a lupta pentru mărirea continuă a randamentului tractoarelor și reducerea prețului de cost al­ lucrărilor, astfel ca în 1960, față de 1955, productivitatea mașinilor și tractoarelor să fie cu 45 la sută­­ mai mare, iar prețul de cost pe hec­tar alcă­tură normală să fie redus sub 100 lei. S.M.T.-urile din regiunea noas­tră, îndrumate de organele și organi­zațiile de partid, au abținut în anii care au trecut de la data ținerii Con­gresului rezultate importante privind îndeplinirea sarcinilor puse de Con­gres; încă din anul trecut, toate S.M.T.-urile din raionul Negru Vodă, S.M.T. Făcăieni din raionul Fetești și altele au redus prețul de cost al lu­crărilor executate la­ mai puțin de 100 lei. S.M.T. Cobadin a realizat cea mai mare productivitate pe tractor con­venționali și a redus prețul de cost la 84 lei spe hectar arătură normală, suc­cese pentru care a primit „Steagul roșu de S.M.T. fruntaș pe țară“. Am­atizînd activitatea și rezultatele obținute de S.M.T.-urile din regiune în anul trecut, Conferința regională de partid din ianuarie a.c. a constatat că in fiecare stațiune există încă mari rezerve nefolosite pentru mărirea productivității tractoarelor și reducerea prețului de cost, pentru sporirea con­tinuă a producției la hectar în gospo­dăriile colective pe baza extinderii me­canizării și aplicării ceelor mai noi cu­ceriri ale științei agrotehnice. Una din sarcinile principale pe care Conferința regională de partid le-a pus în fața organelor și organizațiilor de partid, in fața comuniștilor și a tuturor meca­nizatorilor a fost ridicarea tuturor S.M.T.-urilor din regiune la nivelul ce­lor fruntașe, prin folosirea întregii ca­pacități de lucru a tractoarelor, intro­ducerea unui regim sever de economii la combustibil, materiale și piese, ri­dicarea nivelului cunoștințelor profe­sionale ale cadrelor de mecanizatori ,etc., astfel ca în acest om, toate S.M.T.-urile diin regiune să reducă pre­țul de cost pe hectar arătură normală la mai puțin de 100 lei. Mobilizați de organizațiile de partid, mecanizatorii au pornit încă din pri­mele zile ale anului hotărâți să înde­plinească și să depășească sarc­iile trasate de Conferința regională de partid. in cele mai multe S.M.T.-uri, a fost introdusă și aplicată cu succes metoda de gospodărire a brigăzilor de tractoare și au fost inițiate o serie de acțiuni cum sunt : „Zilnic, cu fie­care tractor, un hectar arătură nor­mală peste normă“, „Să lucrăm în fie­care a 5-a zi cu carburanți economi­siți“ și altele, care au devenit obiec­tivele principale ale întrecerii socia­liste desfășurate între mecanizatorii din toate S.M.T.-urile din regiune. Ca ur­mare, încă din campania agricolă de primăvară, planul de lucrări a fost îndeplinit în proporție de 124 la sută, S.M.T.-urile executînd peste pl an 115.798 hectare arătură normală și obținînd economii la piețe și carbu­ranți care depășeau cu mult angaja­mentul de 4.000.000 lei luat pentru întregul­ an 1959. Plenara C.C. al P.M.R. diin 13-14 iulie a.c. a însuflețit în și mai mare măsură întrecerea mecanizatorilor pen­tru mărirea productivității tractoarelor și reducerea prețului de cost al lucră­rilor. Văzînd atenția deosebită pe care partidul și guvernul o acordă creșterii continue a bunăstării oamenilor mun­cii prin sporirea considerabilă a sa­lariilor, reducerea impozitului pe sa­larii, reducerea prețului de vînzare la un număr însemnat de articole de larg consum, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii din S.M.T.-urile regiunii s-au angajat ca pină la sfârșitul anului 1959 să obțină economii în valoare de 25.200.000 lei, depășind primul an­gajament cu 21.200.000 lei. In pre­zent, deși mai avem încă mult timp pînă la sfârșitul muncilor agricole din acest an, valoarea economiilor realizate de S.M.T. se ridică la 27.440.000 lei. Sunt S.M.T.-uri, ca cele din Chirnogeni și Dorobanțu, care au redus pînă in prezent prețul de cost pe hectar ară­tură normală la mai puțin de 70 lei. S.M.T. Chirnogeni a realizat economii peste angajamentul luat în valoare de 364.000 lei, iar S.M.T. Cogealac, de peste 200.000 lei. In cele mai multe S.M.T.-uri, lupta pentru reducerea consumului d­e piese și materiale, pentru recondiționarea pieselor vechi și refo­losirea lor la tractoare, împotriva risipei de carbu­ranți, pentru colectarea și predarea uleiului ars etc., a devenit o acțiune de masă, exemplu demn de urmat în a­­cest sens fiind comuniștii. Comunistul Penea Zamfir, șef de brigadă la S.M.T. Mihail Kogălnicea­nu, a realizat cu întreaga brigadă economii în valoare de 125.000 lei­, iar tractoristul Halil Alexandru, d­in cadrul acestei brigăzi, a realizat singur peste 25.000 lei eco­nomii la piese și carburanți. Pentru mecanizatori ca £ei arătați mai sus, cum sunt de altfel majoritatea meca­nizatorilor din S.M.T.-urile regiunii noastre, curățirea tractorului și a ma­șinilor agricole de praf, strîngerea șu­ruburilor, verificarea și curățirea fil­trelor, grefarea, reglarea mașinilor a­­g­ricole și a diferitelor organe ale tractorului, înlăturarea oricărei risipe de combustibil la alimentare și în tim­pul lucrului, evitarea deplasărilor în gol și folosirea cit mai completă a capacității tractoarelor sunt chestiuni de a căror rezolvare se ocupă zilnic, cu multă atenție. Astfel de exemple avem în toate S.M.T.-urile din regiune, fără excep­ție. Totuși, nu toate S.M.T.-urile și-au îndeplinit angajamentele luate privind realizarea de economii la piese, mate­riale și carburanți. Printre cele S.M.T.-uri rămase în urmă din acest­­ punct de vedere, 4 sunt din raionul Hîr­­șova : Hori­a, Pantelimon, Dăieni și Gasimcea, precum și S.M.T.-urile Bă­­neassa, Hagieni, Mihail Kogălniceanu și Mihai Viteazu. Am spus însă mai sus că și în cadrul acestor S.M.T.-uri sunt brigăzi de tractoare și tractoriști care realizează mari economii. De exem­plu, comuniștii Moise Ion și Comșa A. de la S.M.T. Hagieni a­u realizat fie­care economii în valoare de peste 10.000 lei, iar utemistul C. Țepeș a realizat economii în valoare de 9.500 lei. Faptul că avem insă S.M.T.-uri ră­­mase în urmă se datorește slabei preo­cupări de care au dat și mai dau încă dovadă unele conduceri tehnico-admi­­ni­strative in organizarea muncii, îndru­marea activității brigăzilor de tractoare, precum și în ce privește permanenti­zarea brigăzilor. De asemenea, orga­nizațiile de partid din aceste unități, ca și din cadrul unor S.M.T.-uri frun­tașe privind realizarea de economii, nu desfășoară o largă muncă politică de masă pentru a ridica toate brigăzile și toți mecanizatorii la nivelul celor fruntași, nu studiază și nu populari­zează în suficientă măsură experiența fruntașilor. La S.M.T.-urile Fetești (brigada de la G.A.C. Ștefan cel Mare), Babadag, Mihail Kogălniceanu și în altele, sunt (Continuare în pag. a lll-a) Reduc substanțial prețul de cost In aceste zile, la I.C.N. Tulcea, se apropie de sfîrșit construcția celei de-a treia drăgi mici­ Alăturîndu-se cu entuziasm acțiunii de reducere a prețului de cost, echipele condu­se de maistrul comunist Heleșneac Tudor vor reduce prețul de cost la această dragă cu circa 90.000 lei. In foto : Aspect din timpul montajului la cea de-a treia dragă mică, utilizată pentru tăierea canalelor înguste în Delta Dunării. Știri din portul Constanța In cadrul acordurilor comerciale în­cheiate de țara noastră, au sosit de curind in portul Constanța diferite mărfuri generale, atît pentru noi, cit și in tranzit. Vasul „Lili",­ sub pavi­lion grec, a ad­us 2.000 tone de fos­fat din Izrael, vasul „Jatăkonda", sub pavilion indian, a adus 6.200 tone de minereu de fier și 1.200 tone de iută, vasul „Olga", sub pavilion grec, descărcat 500 tone de colofoniu pen­­­tru R. Cehoslovacă (un tranzit) și 440 tone de oțel-beton pentru țara noastră. De asemenea, vasele „Pamir", sub pavilion libanez, și „Lipka", sub pavilion bulgar, au adus minereu și respectiv laminate și tuburi pentru construcții. Totodată, vasele românești „Midia“ și „Mangalia" au adus, pri­mul 4.557­­ tone de măsline și al do­ilea 282 tone de lămii pentru țara noastră. Toate acestea dovedesc că, în fie­care zi, activitatea comercială­­ din portul Constanța se intensifică. C. I., corespondent Pe șleau în comuna Tuzla, datorită faptu­lui că Sfatul popular comunal n-a asigurat îndrumarea tehnică nece­sară, cetățenii au construit trotuare înguste, din piatră necioplită, im­practicabile. — Ia uite tătb­ule, nici măcar pisica nu poate merge pe trotua­rele acestea! Un nou succes al senemeciștilor Timp de citeva săptă­­mîni docul plutitor de la Șantierul naval maritim Constanța a găzduit, pentru a i se face re­parație la corpul prin­cipal, vasul comerci­al „Cieszyn“, sub pa­vilion polonez. Acest vas a mai fost ridicat pe doc­anul acesta pen­tru o reparație, la com­partimentul mașini. Pentru calitatea lucră­rilor executate de mun­citorii din Șantierul na­val Constanța și pen­tru dîrzenia cu care au lucrat la darea în ex­ploatare cît mai de­vreme a vasului, între­gul colectiv de m­u­­că s-a bucurat de o ini­moasă apreciere din partea membrilor echi­pajului. De atunci, au trecut multe luni, dar prietenii noștri polo­nezi nu au uitat că lu­crările executate de con­structorii navali romîni au fost bune și se bu­cură de­ o înaltă pre­țuire. De această dată, va­sului trebuia să i se facă reparație la corpul principal, adică la „o­­pera vie“, în navalist. Lucrarea termen ce­rea timp, pricepere, a­­tenție în echilibrarea propulsorului și multe alte condiții, fără de, care nu puteau­­ fi de calitate. Navatiș­­tii, cele încrezători în for­lor, au început treaba într-un sporit. Comuniștii ritm au fost în fruntea luptei pentru darea în exploa­tare a vasului într-un timp cît mai scurt. Zi și noapte, pe docul , plu­titor, domnea aceeași a­­nimație. La lumina re­flectoarelor, cazangiii și sudorii munceau cu­ multă însuflețire pen­tru executarea cît mai devreme și de calitate a lucrărilor, îndrumați de organi­zația de partid, munci­torii, inginerii și tehni­cienii de la Șantierul naval maritim Con­stanța au reușit să dea în exploatare vasul co­mercial polonez cu 6 zile mai devreme. La obținerea acestui succes, un prețios aport și l-au adus comuniștii Anastasii­ Gheorghe, Samuciuc Gheorghe, Teacă Gheorghe, Iones­­cu Marin și mulți alții, care nu au precupețit nici un efort pentru e­­xecutarea cît mai de­vreme a lucrărilor. După ce vasul co­mercial „Cieszyn“ fost gata pentru lansa­­­re la apă, întregul e­­chipaj al vasului a a­­dresat harnicilor con­structori navali calde felicitări și mulțumiri pentru buna calitate a lucrărilor și pentru fap­tul că nava a fost da­tă în exploatare înain­te de termen. V. GAȘPAR SATUL DIN VALE Agigea de astăzi este de-a drep­tul de nerecunoscut. Ea face parte din marele complex al litoralului nostru și înflorește pe zi ce trece. Recent, in centrul satului, s-a inau­gurat o nouă construcție modernă care adăpostește un magazin uni­versal al cooperației de consum și un restaurant. Magazinul, cu vitri­ne enorm de mari, cu un bogat sorti­ment de exponate, iar primprejur cu o vastă grădină-parc,­ avind flori multe, copaci, parc ce a răsărit și el anul acesta, dau comunei un fru­mos aspect urbanistic. De unde îna­inte nu exista lumină electrică, azi, in­ jurul acestui magazin, in nare și pe stradă, au apărut mari feli­nare cu neon. E culmea deceniului nostru, un sat cu neon. Bătrinii sa­tului se adună seară minunîndu-se ca de ceva cu totul neobișnuit. ..E lumina soarelui Ioane", spune un bătrînel colib­u unui leat de-al său. Peste drum de acest parc, este reședința colectivei „Unirea". Am­ dat pe la gospodărie, unde am gă­sit mai mulți colectiviști, care, du­pă cum este firesc, discutau de recolte, de viața nouă, de belșug. Am primit că toții ce avans 2 kg de gru și câte 15 lei la zi la­ muncă, nemaivorbind de celelalte produse. Averea lor crește necontenit. Au ob­ținut aproape 3.000 kg de porumb știuleți la ha, iar de pe un ha irigat de porumb, peste 10.000 kg. A­­cest lot experimental a consti­tuit deseori prilej de propa­gandă agricolă, făcînd pe co­lectiviști să vadă ce înseamnă a­­grotehnica. Ei sunt hotăriți ca la a­­nul să extindă cultura de porumb irigat la 40 ha. Grădina de legu­me este mică, dar de pe cele­ 5 ha de cartofi au obținut 2 vagoane la ha. Este o recoltă nemaiauzită pe aci. Colectiva are 1.200­ ha. Secto­rul zootehnic este foarte dezvoltat și colectiviștii se mîndresc cu aceas­ta. Astfel, la fiecare o sută de hec­tare teren, au 7 vaci, 120 de oi, 22­­ porci, cifre pe care alte colective nu le-au atins. Prin introducerea fu­rajării raționale a vacilor, in func­ție de capacitatea lor de producție, pînă în momentul de față, s-au rea­lizat de la fiecare vacă câte 1.760 litri de lapte, din 1.800 litri planifi­cați și vor depăși producția cu 200 litri de lapte la fiecare vacă, obți­­­­nindu-se 2.000 litri de lapte. A­­­­ceastă colectivă a contractat 60.000­­ litri de lapte de vacă cu I.C.I.L.,­­ dar a predat cantitatea de 80.000 l, 5 precum și 22.000 l­­apte de oaie.­­ Colectiviștii din Agigea se min­ șă drese și cu cei 12 pescari pe care-i are colectiva și al căror brigadier­e este candidatul de partid . Mladin­ % tov Fiodor, brigadă ce a adus un­­ venit din pescuitul cu taliene de ort 275.000 lei. Un inconvenient aveau­­ locuitorii satul m­agigeă. Noi aveau o apă curentă. Acum, toți oamenii au g ieșit la săparea șanțurilor, prin­­ muncă voluntară, pentru conductele g ce vor aduce in această lună apa­­­­ curentă în sat. Peste 1.000 m de tub­i s-au­ și îngropat. Prin această ac­­­­țiune, se va aduce comunei o eco­­­­nomie de peste 30.000 de lei, iar i­ satul va avea apă curentă.­­Acesta­­, este unul din satele regiunii noas­­­­tre, a cărui metamorfoză este de-a­­ dreptul uimitoare. g MOCANU CONSTANTIN 'si g MEMETCEA RIDVAN, g corespondenți g *r» DIN REALIZĂRILE MINERILOR Muncitorii, inginerii și tehnicienii de la întreprinderea minieră „Dobrogea“ din Constanța muncesc cu însuflețire­­pentru traducerea In fapte a sarcini­lor reieșite din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c., pe linia sporirii producției, creșterii pro­ductivității mu­ncii și reducerii prețului de cost. Minerii acestei întreprinderi, antrenați în întrecerea socialistă și spri­jiniți în permanență de organizațiile de partid, au reușit să încheie perioada trimestrului III cu i­mpo­rtante realizări în producție. Astfel, planul producției globale, pe trimestrul III, a fost înde­plinit în proporție de 133,15 la sută, iar planul producției-mmarfă a înregis­trat o depășire de 28,84 la sută. A­­ceste frumoase realizări, obținute pe perioada trimestrului III, sunt mărturii ale rodnicei activități productive pe care au desfășurat-o muncitorii, teh­nicienii și inginerii din toate sectoa­rele de muncă. Pentru a cunoaște mai bine activitatea colectivului de muncă de la întreprinderea minieră „Dobro­gea“, vom aminti citeva sectoare de activitate care au obținut cele mai bune realizări in producție. In întrecerea pe sectoare, in pe­rioada trimestrului III, primul loc i-a revenit sectorului de la Tulcea. Harni­cul colectiv de muncă de aici a înde­plinit planul de producție pe trimestrul III în proporție de 142,46 la sută. A­­ceste succese au fost posibile datorită reorganizării echipelor și brigăzilor din cadrul­­ sectorului, echilibrindu-se for­țele de așa natură, incit rezultatele muncii să fie din ce în ce mai bune, față de cele obținute în trimestrul II al anului acesta. In această perioadă, s-au situat frun­tași lucrătorii din echipa condusă de Agigeoveanu Vasile, care și-a depășit planul în procent de 12 la sută, cei din echipa lui Barbarosu Dumitru cei din echipa lui Paraschiv Ion, las și dintre brigăzi s-au evidențiat cele con­duse de Lotreanu Dumitru, Tătaru Pa­vel, Matei Dumitru și altele. Tot așa de bune sunt și realizările obținute de harnicii lucrători de la sectorul Basarabî, care au reușit să îndeplinească planul producției glo­bale în proporție de 124,69 la sută dind în același timp peste plan can­titatea de 475 tone de cretă măcinate pentru export. Lucrătorii Bucur Piron Ionescu Gheorghe și lucrătoarele Mol­dovean­u Zenovia și Frîncu Ana nu au precupețit nici un efort pentru ob­ținerea celor mai bune rezultate în în­trecerea socialistă, fiind cei mai har­nici lucrători din acest sector. Aseme­nea succese au mai fost obținute și de colectivul de muncă de la sectorul Mircea Vodă, care a reușit să depă­șească planul de producție cu 4,42 la sută. Acum, muncitorii inginerii și tehni­cienii de la întreprinderea minieră „Dobrogea­“ și-au înzecit eforturile pentru a obține în cinstea zilei de 7 Noiembrie noi și importante succese.

Next