Dobrogea Nouă, aprilie 1964 (Anul 17, nr. 4868-4893)

1964-04-08 / nr. 4874

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Anul XVII nr. 4874 Miercuri 8 aprilie 1964 4 pagini 20 de bani Vom consolida succesele obținute Luptînd pentru traducerea în viața a Directivelor celui de-al 111-lea Congres al P.M.R., în dorința de a întîmpina cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei noastre cu succese deosebite în munca, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul I.R.T.A. Dobrogea, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid și cu sprijinul comitetului sindicatului, desfășurând larg întrecerea socialistă, a reușit să realizeze planul la transportul de călători pe trimestrul I în proporție de 129,5 la sută, iar la transportuil de marfă în proporție de 106,9 la sută. Semnificativ este faptul că pe această perioadă s-au realizat 180.000 lei economii suplimentare la prețul de cost și 400.000 lei beneficii peste plan. Rezultatele bune obținute pe trimestul I 1964, se datoresc organizării în mai bune condițiuni a transporturilor, traducerii în viață a măsurilor prevăzute în planul de măsuri tehnico-organizatorice pe anul 1964 și intensificării întrecerii socialiste în rîndul salariaților. Pentru obținerea unor indici sporiți de utilizare a mijloacelor de transport încă de la sfîrșitul anului precedent și în prima perioadă a trimestrului I, s-a trecut la revizuirea și repararea întregului parc de autovehicule pentru ca în perioadele cînd timpul este favorabil să se poată lucra cu întreaga capacitate de transport. Astfel, în perioada amintită, au fost introduse în reparații generale un număr de peste 190 autovehicule din cele cu normele îndeplinite. Reparațiile au fost de așa natură planificate încât n-au stînjenit cu nimic desfășurarea normală a activității de transport. In scopul îmbunătățirii continue a calității reviziilor și reparațiilor la autovehicule, s-a intensificat controlul tehnic asupra calității reparațiilor, înființîndu-se în fiecare autobază Colective formate din ingineri, tehnicieni, maiștri și șefi de garaj care să urmărească modul cum se execută reparațiile ș I să folosească pe scară mai largă utilizarea pieselor recondiționate pentru reducerea prețului de cost la reparații. Tot pe baza planului de măsuri tehnico-organizatorice, stațiile de întreținere din autobaze au fost dotate cu scule și utilaje de înaltă tehnicitate, ceea ce ne-a permis să asigurăm o întreținere mai bună a parcului de autovehicule în exploatare de zi cu zi. Pentru deservirea în mai bune condițiuni a publicului călător, au fost înființate noi trasee de autobuze și anume : Constanța — N. Bălcescu — Ciucurova , Constanța — Lanurile și pe traseul Constanța — Negru Vodă s-a mai înființat o cursă cu plecarea la ora 6,00 din Constanța. In scurt timp urmează a se mai deschide și alte trasee, care va asigura o deservire mai bună a călătorilor din regiunea noastră. Ridicarea nivelului tehnico-profesional al salariaților, a stat în permanență in atenția conducerii întreprinderii. Astfel, au fost înființate cursuri de școala personalului pe meserii la toate autobazele, luîndu-se măsuri de către conducerea administrativă și comitetul sindicatului pentru a mobiliza salariații ca să participe în număr cu mai mare la aceste cursuri. Din cei care s-au evidențiat în mod deosebit în muncă pentru realizarea planului și reducerea prețului de cost putem da ca exemplu pe următorii tovarăși: Vasile Vasile, șofer, membru de partid, și-a îngrijit în bune condițiuni autovehiculul și-a depășit substanțial planul de producție, realizînd în același timp economii la piese și materiale de peste 1.250 lei. Lichim Marcel, mecanic, Petcu Florea, mecanic și Silaghi Vasile, forjor auto, au dat reparații de bună calitate făcînd totodată economii prin recondiționarea de piese de peste 2.500 lei. De la autobaza II Constanța s-au evidențiat comunistul Dideată Grigore, conductor auto, care a parcurs cu mașina peste 100.000 km fără reparație capitală, depășind planul trimestrial cu 20 la sută și realizînd economii la piese și materiale în valoare de 1.200 lei, Hogea Octavian, șofer, membru de partid, a depășit planul cu 25 la sută, realizînd economii de peste 2.100 de lei și mulți alții, care prin exemplul lor personal au mobilizat în muncă și pe ceilalți muncitori din cadrul I.R.T.A. Dobrogea pentru realizarea și depășirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, însuflețit de realizările obținute pe trimestrul I 1964, colectivul nostru va depune eforturi susținute în muncă pentru executarea transporturilor de mărfuri și călători în mai bune condițiuni, timp și în deplină siguranță a cirlaculației, contribuind la realizarea planului pe anul 1964 înainte de termen și la reducerea prețului de cost in transporturi. GABOR GHEORGHE. . director la I.R.T.A. — Dobrogea Primirea dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei, la Palatul R. P. Româné Președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, au primit marți la amiază, la Palatul R. P. Româno, pe dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La întrevedere au participat Gheorghe Gaston Marin, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Măraru, la Consiliul de Miniștri al R. P. Române au început convorbirile cu dr. Bruno Pittermann, vicecancelarul Austriei. La convorbiri au luat parte Gheorghe Gaston Marin și Constantin Tuzu, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Mihail Florescu, ministrul industriei petrolului și chimiei, Ion Marinescu, ministrul industriei metalurgice, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Cioară, secretarul Comisiei guvernamentale de colaborare economică și tehnico-științifică, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului minelor și energiei Enescu, ministrul afacerilor externe, Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Mircea Ocheană, ambasadorul R.P. Romme la Viena. Au luat parte dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum și dr. Robert Fischer, consilierul vicecancelarului Austriei, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. lectrice, Vasile Alexandrescu, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Mircea Ocheană, ambasadorul R. P. Româno la Viena. Din partea austriacă au participat dr. Paul Wetzler, ambasadorul Austriei la București, precum și consilieri și conducători de întreprinderi industriale din Austria care îl însoțesc pe vicecancelar în vizita sa în țara noastră. ★ Seara, la Teatrul C.C.S., din Capitală a avut loc un spectacol de gală în cinstea vicecancelarului Austriei, dr. Bruno Pittermann. ■ . (Agerpres) Propunerile prind viață Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul în curs, harnicii pescari de la secția Crișan a întreprinderii piscicole Tulcea au venit cu o serie de propuneri privind îndeplinirea și depășirea sarcinilor de producție și mulți din ei și-au luat angajamentul ca în primul trimestru cu toate condițiile nefavorabile unui pescuit normal să folosească cele mai potrivite metode de pescuit în sensul sporirii producției de pește. Prin punerea în aplicare a propunerilor pescarilor și a respectării angajamentelor luate, planul trimestrial de producție al secției noastre a fost îndeplinit și depășit pînă la data de 30 martie a.c. cu cantitatea de 9.537 kg pește. Obținerea acestor rezultate se datorește conducerii secției și activului sindical, care, sub îndrumarea biroului organizației de bază, au urmărit zilnic — lună de lună — prin grafic mersul producției pe fiecare pescar in scopul de a se înlătura golurile de producție și a se folosi la maximum timpul prielnic de pescuit. Deplasările zilnice pe teren a conducerii secției au creat posibilitatea cunoașterii terenurilor mai populate cu pește și dirijarea pescarilor cu producție slabă către aceste locuri în sensul de a se obține o producție cît mai mare de pește. In cadrul consfătuirilor de producție ce s-au ținut cu regularitate de către conducerea secției, s-au scos în evidență atît pescarii evidențiați care au folosit cele mai bune metode de pescuit, cât și anumite deficiențe care au existat în procesul de producție. Cele mai bune rezultate în producție le-au obținut pescarii: Gheorghe A. Ion, Safcencu Andrei, Gherasim M. Ion, Gheorghe S. Ion, Gheorghe A. Dumitru, Marin Ion, Gheorghe S. Vasile și alții care și-au realizat planul trimestrial în medie cu 150—175 la sută, toți purtători ai insignei „Fruntaș în întrecerea socialistă pe anul 1963“. STARAȘ PETRU, contabil — secția piscicolă Crișan O echipă de entuziaști Echipa tinerilor mecanici de la D.R.N.C., condusă de Voitovici Nicolae, execută în aceste zile lucrări de reparații la șalupa „Lăstun“, la motoarele hidrobuzelor care în timpul sezonului fac curse de croazieră de-a lungul litoralului, diverse lucrări mai mărunte în cadrul atelierului mecanic. Membrii acestei echipe de entuziaști sunt bine cunoscuți pentru priceperea și hărnicia lor. Ei fac însemnate economii prin recondiționarea unor piese și valorificarea unor materiale din deșeuri. Au fost rectificate și recondiționate 28 perechi de cuzineți de pat și 18 perechi cuzineți de bielă. Și enumerarea poate continua. Toți cei șapte membri ai echipei lucrează conștiincios. In „jurnalul“ echipei s-ar putea înscrie cîteva calificative : sînt tineri disciplinați, nu au întîrzieri de la lucru ; cei mai buni ajută pe ceilalți; tinerii învață din experiența celor bătrîni ; Stan Vasile și Eftimie Gheorghe sînt printre evidențiații întrecerii socialiste ; în trimestrul care s-a încheiat recent, întreaga echipă a fost evidențiată pentru a treia oară în întrecerea socialistă. . . . . . In activitatea echipei se mai înscrie și lucrarea de la vinciurile cargoului „Craiova . La montarea lor ferodourile erau lipite și la încălzire, în timpul lucrului, patinau. Din inițiativa lui Voitovici s-a trecut la prinderea plăcilor de ferodou cu nituri din țeava de aramă. Toate cele 10 vinciuri de marfă și cel de ancoră au fost supuse probelor de lucru. Rezultatul s-a dovedit a fi mulțumitor-Lucrul în echipă constituie o adevărată școală. Șeful echipei își dă tot interesul să învețe pe tovarășii săi, îi sprijină în ridicarea calificării. El însuși constituie un bun exemplu. . Urmează clasa a X-a a liceului seral. Primul semestru l-a încheiat obtinînd locul II pe clasă, iar în semestrul II are numai note de 8, 9 și 10. II pasionează mult chimia, matematica și romina. Bunul renume al echipei condusă de comunistul Voitovici Nicolae se datorește nu numai lucrărilor executate, ci și inițiativelor de a păstra curățenia la locul de muncă și a efectua ore de muncă patriotică. Zilnic, după terminarea lucrului, fac curățenie în atelier, iar sîmbăta curăță împrejurimile atelierului. Săptămînal membrii echipei adună circa 500 kg fier vechi. In aceste zile lucrează la amenajarea unui parc în curtea secției. Am înserat cîteva notări din activitatea echipei conduse de tînărul Voitovici Nicolae aflată în fruntea întrecerii socialiste ce se desfășoară în cinstea zilei de 23 August. Faptele conving că angajamentele luate vor fi îndeplinite și chiar depășite. A. CONSTANTINESCU In foto : colectivul echipei (de la stingă la dreapta): Barbu Nicolae, Mennet Ramadan, Eftimie Gheorghe, Voitovici Nicolae, șeful echipei: Stan Vasile, Alexe Constantin și Balan Marin. Lucrările agricole actuale, la timp și de calitate Peste 10.000 ha însămînțate cu porumb Pînă în dimineața zilei de 7 aprilie, unitățile agricole din regiunea noastră au însămînțat cu porumb suprafața de peste 10.000 ha. In acele unități, unde munca a fost temeinic organizată, suprafețele însămînțate sînt apreciabile. Astfel, gospodăriile colective din Tuzia, Tariverde, Chirnogeni, Topraisar, Plopeni etc. au însămînțat suprafețe care variază între 130 și 200 ha de fiecare unitate. Intr-un ritm susținut, se execută semănatul porumbului și la G.A.C.-urile din Agighiol, Corbu de Sus, Castelu, Topalu, Poarta Albă etc. și acest lucru se datorește faptului că specialiștii din aceste unități s-au orientat bine la fața locului și au trecut cu toate forțele la executarea acestei importante lucrări. Iată care este situația însămînțării porumbului pe raioane la data de 7 aprilie (dimineața) a.c.: TOTAL G.A.C. — 8.501 ha = 5,1 la sută G.A.S. Sud G.A.S. Nord — 1.150 ha — 90 ha TOTAL REGIUNE — 10.091 ha = 4,7 la sută Dacă luăm în considerație faptul că în multe unități realizările obținute sunt rezultatul a 3-4 zile de muncă, vedem că se lucrează într-un ritm încet. Și acest lucru se datorește abținerii unor conduceri de unități agricole de a însămînța cu toate forțele, deși temperatura în sol se apropie de cea normală, sau defecțiunilor ce se ivesc la semănători ca urmare a slabei preocupări manifestate de unele conduceri S.M.T. Timpul este prielnic pentru însămînțatul porumbului in toate unitățile agricole din regiunea noastră. De aceea, este indicat să se treacă cu întreaga capacitate de lucru a mașinilor, folosindu-se din plin ziua lumină și respectîndu-se indicațiile privind adîncimea de semănat în funcție de condițiile specifice fiecărei sale în parte. Consiliile agricole raionale trebuie să urmărească realizarea vitezei zilnice stabilite, pentru a încadra însămînțarea porumbului în epoca optimă, factor hotărîtor în sporirea producției. Calitatea însămînțatului va trebui să stea în permanenta atenție a cadrelor de specialiști, în care scop. controlul permanent în teren revenind ca una din obligațiile principale ale acestora. ȘT. M. Periodic, inginerul agronom al G.A.C. din Cumpăna, Costin Alex., controlează cu mecanizatorii și mînuitorii calitatea seminței de porumb. Raionul Negru Vodă — 2.657 ha Raionul Medgidia —1.439 ha Raionul Hîrșova —1.119 ha Raionul Istria — 1.003 ha Raionul Macin — 661 ha Raionul Tulcea — 646 ha Raionul Adamclisi — 574 ha. Orașul Constanța — 492 ha însemnări dintr-o zi In ziua de 6 aprilie, în majoritatea G.A.C.-urilor din raionul Hîrșova a început însămînțatul porumbului. Și deja în unele unități în care s-au făcut probe la această lucrare cu o zi sau două înainte, s-au obținut rezultate mai bune în realizarea vitezei de lucru. Datorită acestui fapt, pe total raion se însămînțaseră pînă în seara aceleiași zile 1.119 ha din care 600 ha pentru boabe și 519 ha pentru siloz. Cele mai mari suprafețe s-au însămînțat în raza S.M.T. Horia : 225 ha porumb pentru boabe și 118 ha pentru siloz, iar cele mai mici, în raza de activitate a S.M.T.-urilor Topologu (40 ha pentru boabe și 55 ha pentru siloz) și Casimcea (60 ha pentru boabe și 106 ha pentru siloz). Unele G.A.C.-uri, ca cele din Vulturu, Războieni, Casimcea, Rahmanu și Elena Pavel, abia au făcut probe pe cîteva hectare, iar la Sîmbăta nu se însămînțase nici un hectar. Rețineri cu totul nejustificate de a începe această lucrare sînt în cîteva unități din raza S.M.T. Dăieni, deși condițiile sînt optime pentru însămînțat. O problemă deosebit de importantă, căreia trebuie să i se dea cea mai mare importanță, este folosirea întregului parc de mașini cu întreaga lor capacitate. Din sondajele făcute ieri pe teren, a reieșit că nicăieri nu s-a lucrat cu toate mașinile. La G.A.C. din Horia, de pildă, unitate în care de altfel s-au însămînțat suprafețe mai mari decit în alte părți, din 10 mașini au lucrat numai 6. Cu această ocazie, mecanizatori ca Firu Florea, Ene Anton și Matei Ion care au intrat în brazdă mai de dimineață și au însămînțat pînă seara între 7,5 ha și 7,8 ha, au ajuns la concluzia că în condițiile actuale de lucru, cînd mașinile trebuie (Continuare în pas, a IlI-a) Bucuroși de oaspeți? Președintele gospodăriei colective din comuna Alimanu era la grajduri. Cînd ne-a văzut, a părut puțin cam mirat. N-am priceput motivul. — Bucuroși de oaspeți? zic așa, într-o doară, ca să rup bariera tăcerii. — Cum de nu, bucuroși chiar, și acum, cînd nu ne vedem capul de treabă. Umbra mirării nu-i dispăruse încă de pe față. Fie ce o fi, am să i-o zic. — Dar, pari cam mirat... ce te surprinde ? Președintele a rîs de-a binelea: — Uite,, cum ,să-ți spun... Pe la noi cei care trebuie să ne ajute vin rar. Asta e tovarășe. — Și mă rog, de ce ? — Cică sunt ■și alte gospodării care au nevoie de ajutor. Și doar avem noi nevoie de ajutor... ' Am pironit privirea în pămînt. Poate că ar mai fi făcut mulți la fel ca mine. — Sînteți considerați ,mai „slabi“ ? — Apoi de, tovarășe dragă. De fapt, adjectivul ăsta nu prea ni se mai potrivește. Acum doi, trei ani da, cînd valoarea zilei umuncă, era mai scăzută și cînd rezultatele nu erau pe măsura posibilităților. da. — Dar asta nu v-a ambiționat ? . — Ăsta este cuvîntul, tovarășe. Ne-a ambiționat. Vino să vezi gospodăria. Am pornit împreună cu președintele. Intr-o hală lungă de cîțiva zeci de metri peste 100 de oameni altoiau vița de vie (fotografia de sus). — Ce faceți cu ea ? — Plantăm. Avem 127 ha de vie. Toate dealurile arse de soare altădată, care înconjoară satul, vor fi ale noastre. Vino! De la grajduri, care sînt „cocoțate“ pe un delușor, poți cuprindă cu privirea o parte dintre dealurile pline de terase. — Vom avea 47 ha de vie pentru struguri de masă. Ne specializăm, vorba tovarășului inginer stagiar. La concursul de struguri am luat premiul trei pe regiune. A fost, ca să spun așa, pentru toți o surpriză. Dar a fost. Și ține cont, nu ultima. Și vedeți, cum muncesc ? îmi arată cu degetul furnicarul de oameni de pe terase (fotografia de jos). — Nici nu vor să stea de vorbă. Zic că-i întrerupt — Bine, dar spuneai că o să-mi arăți că nu mai sînteți „slabi". — Astea toate, cei peste 700.000 lei proveniți din sectorul viticol, prisaca cu peste S0 de stupi de pe coastă, cele 12.000 kg struguri la ha, dezvoltarea sectorului animal — toate acestea nu sunt oare suficiente argumente ? (Continuare în pag. a III-a)