Dobrogea Nouă, februarie 1967 (Anul 20, nr. 5746-5769)
1967-02-23 / nr. 5765
s PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA 1 Organ al Comitetului regional Dobrogea al P.C.R. și al Sfatului popular regional Anul XX nr. 5765 Joi 23 februarie 1967 [ 4 pagini 25 bani Secvență cotidiană din portul Constanța. Un bogat material pentru desfășurarea muncii politice de masă în sprijinul muncii politice de masă care se desfășoară în aceste zile la sate, Comitetul regional Dobrogea al P.C.R. a editat o broșură intitulată „Realizări și perspective în regiunea Dobrogea“, care cuprinde un bogat material faptic și cifric, susținut prin ilustrații, ce oglindește cele mai semnificative realizări obținute în ultimii ani de către oamenii muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid. Parcurgînd paginile broșurii, ies cunoștință de tabloul nou al Dobrogei de astăzi. Investițiile, așa cum se arată, s-au materializat în ultimii ani în construirea și darea în funcțiune a importante obiective industriale și cu caracter social-cultural. Importanța investițiilor se reflectă, în final, în creșterea potențialului economic al regiunii în ansamblul economiei naționale. In alte capitole din broșură se compară, pe baza cifrelor, dezvoltarea diferitelor ramuri industriale, a agriculturii, a bazei materiale a învățămîntului și culturii, a apărării sănătății oamenilor muncii. Sînt redate, în aceleași capitole, perspectivele de îmbogățire a peisajului industrial al regiunii cu noi obiective la Constanța, Medgidia, Hîrșova și Tulcea, sarcinile deosebite ce stau în fața regiunii în următorii ani ai cincinalului. Folosind acest bogat material, organizațiile de partid de la sate pot desfășura o muncă politică de masă eficientă, prin organizarea activității politice de la om la om, a unor convorbiri interesante etc. cu ajutorul cărora să facă cunoscut oamenilor muncii realizările dobîndite în anii regimului democrat-popular în Dobrogea. I. L. CONSFĂTUIREA piscicultorilor de la mare în cursul zilei de ieri, în sala clubului Șantierului naval din Constanța, au început lucrările Consfătuirii piscicultorilor din regiunea Dobrogea, organizată de Ministerul Industriei Alimentare. Consfătuirea, la care participă cadre de conducere din întreprinderile piscicole ce activează la mare, ingineri, economiști și specialiști în acest domeniu de activitate, cercetători de la Institutul de cercetări piscicole de la Mamaia și reprezentanți ai Direcției generale a Industriei peștelui, are menirea de a analiza activitatea productivă desfășurată în ultimii ani de întreprinderile piscicole Sulina și Jurilovca și de a stabili măsuri pentru organizarea științifică a pescuitului la mare. Lucrările consfătuirii continuă și astăzi. Pornind de la problema ridicată de ziarul „Dobrogea nouă“ în pagina „Economia de metal — rezervă importantă de creștere a eficienței economice a întreprinderilor“ aș articolul de față, să dori, în vorbesc despre preocuparea colectivului de muncă de la U.S.A.S. Năvodari în această direcție. In instalațiile pentru fabricarea acidului sulfuric și a îngrășămintelor chimice, combaterea coroziunii a constituit și constituie o preocupare de seamă a colectivului nostru de muncă. In realizarea acestui deziderat se are în vedere asigurarea purității produselor fabricate, ridicarea parametrilor proiectați ai utilajelor și instalațiilor, precum și economisirea de metal. Cum în cadrul uzinei noastre, datorită agenților corosivi puternici, procesele de coroziune sunt foarte intense, s-a urmărit înlocuirea materialelor de construcții cu materiale ce posedă rezistențe mărite la coroziune, aplicarea de straturi protectoare, în vederea prelungirii duratei de funcționare a unor părți de utilaje sau instalații, înlocuirea metalelor cu materiale nemetalifere și recondiționarea unor piese de schimb în vederea economisirii de metal. Pe linia protejării utilajelor și instalațiilor s-au obținut importante succese. Astfel, pe baza unor studii s-a trecut la aplicarea de straturi cauciucate la interiorul conductelor de transport, ventilatoarelor și agitatoarelor din camere de absorbție a gazelor de fluor, puternic corosive, măsură ce a condus numai în anul 1966 la economisirea a circa 25 tone tablă neagră, prin prelungirea duratei de folosire a acestora. In vederea extinderii la instalații similare a acestui eficient procedeu, urmează a fi dată în funcțiune în cursul acestui trimestru o autoclavă de cauciucare, economiile scontate fiind apreciate la peste 40 tone laminate pe an. O altă măsură de combatere a coroziunii o constituie protecția cu emailuri siliconice, polimerizate, la instalația de transport și depozitare a fluorosilicatului de sodiu. In cadrul acestei acțiuni, de o mare importanță a fost realizarea cu succes a problemelor legate de eliminarea impurităților mecanice provenite la contactul produsului cu suprafețele metalice. Măsura respectivă a avut ca rezultat ridicarea calității fluorosilicatului de sodiu, care trebuia să învingă exigența și pretențiile , din ce în ce mai mari ale cumpărătorilor de pe piața mondială, cît și o importantă prelungire a duratei de folosire a acestor părți de instalații. Pe linia combaterii coroziunii metalelor, se înscrie și protecția prin pulverizarea unui strat de aluminiu topit la suprafața inferioară a utilajelor din grupul de contact al liniei a II-a de fabricare a acidului sulfuric. Adoptarea acestui sistem a condus la mărirea substanțială a rezistenței la temperaturi înalte, asigurînd o prelungire a ciclului de reparație a agregatului în comparație cu altele, la evitarea înfundărilor prin depuneri de oxizi în spațiile de transport a gazelor calde și, în final, la o economie de peste 20 tone metal numai într-un singur ciclu de reparație planificată. De asemenea, au fost realizate aplicări de chituri antiacide la instalațiile de malaxare în fabricarea superfosfatului unde au loc puternice reacții ale acidului sulfuric cu fosforitele, extinderea protecțiilor cu emailuri clor cauciuc pentru combaterea coroziunii agenților chimici și agenților atmosferici și multe altele. In scopul înlocuirii unor materiale sau piese de schimb din import, s-au experimentat și elaborat șarje de fontă antia- C. PAPUREANU, inginer-șef adjunct la U.S.A.S. Năvodari (Continuare în pag. a II-a) ARGUMENTĂRI AAisngimnnni nnnnnimtii « ■ ■ 1 w üitiüATEKiíi cu KüZiiiii-care principala de economisire a metalmlii SALVAȚI CULTURILE! Poate că era mai corect dacă spuneam : „Reparați șoselele !“ sau „Deszăpeziți șoselele și drumurile pentru că tot necazul culturilor de toamnă de aici se trage. Cînd ninsoarea și viscolul întroienesc drumurile, căruțele, tractoarele și autocamioanele o iau pe alături, trec direct pe cîmp, peste arătură, peste culturi, prin livezi și prin vii. Atîta timp cît pămîntul este înghețat și acoperit de un strat de zăpadă, pericolul de distrugere a culturii este mic. Ce se întîmplă insă la desgheț ? Răspunsul la întrebare, consiliile agricole raionale și uniunile cooperatiste raionale îl pot găsi mergînd de la Zebil la Sarichioi, de la Istria la Sinoie, de la Ceamurlia de Sus, la Beidaud și Dealu, de la Dealu la Casimcea și mai departe la Călugăreni. S-a mers pe grîu și mașinile sau tractoarele au lăsat urme adînci, grîul a dispărut. Drumul astfel creat a fost lărgit, spre dreapta sau spre stînga, cuprinzînd astfel cîte 10-12 m. Pe drumul negru de la Casimcea la Călugăreni nu s-a distrus numai grîul ci și cîteva rînduri de viță nobilă, care a fost cîndva pe spalieri. Salvați culturile, deszăpezind și reparînd drumurile. Dar cine să le salveze ? Anisim Zaharia, președintele Sfatului popular al comunei Sarichioi spune : „pe noi nu ne privește, grîul este al cooperativei agricole", iar inginerul agronom al cooperativei vine cu replica : „drumurile țin de sfatul popular, el să le deszăpezească și să le repare“. Gheorghe Prepaciu, președintele cooperativei din Dealu, are și el argumente : „noi nu călătorim spre Casimcea și nu avem nevoie să curățăm drumul“. La fel spune și ing. Gh. Ciurea, președintele C.A.P. Casimcea, despre drumul Casimcea-Călugăreni. Dar grîul și rîndurile de viță distruse ale cui sînt ? Și pentru că nu am găsit pe nimeni care să salveze culturile, ne adresăm Consiliului agricol regional și Uniunii regionale C.A.P., precum și sfaturilor populare ale raioanelor Istria și Hîrșova cu apelul: „Salvați culturile !“. Mecanizatorii dobrogeni — | gata de lucru ! Stațiunile de mașini și tractoare din regiunea noastră au încheiat pregătirile pentru noua campanie agricolă. Ele au terminat reparațiile la toate tractoarele planificate pentru reparații, precum și la toate semănătorile, cultivatoarele, plugurile, grapele și celelalte mașini agricole care vor fi folosite în campania de primăvară. Noi dispensare veterinare In comuna Saraiu a început construirea primului din cele 8 noi dispensare veterinare prevăzute anul acesta in Dobrogea. Se fac pregătiri pentru deschiderea șantierelor și în comunele Cataloi, Pantelimonu de Sus, Sibioara și altele. Fiecare dintre noile obiective cuprinde un dispensar propriu-zis compus dintr-o sală de consultații, biroul medicului veterinar și farmacie, precum și o serie de construcții anexe:locuința medicului, depozit de medicamente, adăpost pentru vite și autovehicule etc. N. SIMION Edilii satului se sfătuiesc Comuna Tîrgușor își schimbă permanent înfățișarea. In ultimii ani, cu participarea activă a edililor, pe harta comunei au apărut noi obiective social-culturale și gospodărești, obiective care vin să înfrumusețeze și mai mult circumscripțiile electorale. Cel care vizitează astăzi Tîrgușorul, are să vadă aici un frumos cămin cultural, un magazin „Universal“, un dispensar renovat, iar seara în întreaga comună se vor aprinde becurile electrice. Etalonul bunei stări a locuitorilor de aici e materializat și în cele aproape 100 de televizoare, peste 150 de aparate de radio, mobile, mașini de spălat, în cele peste 200 de case construite sau renovate. Poate că această imagine ar fi incompletă dacă n-am amintit de hărnicia oamenilor pentru a da comunei un aspect cît mai plăcut. Și pentru aceasta, ei și-au unit forțele în întrecerea patriotică pentru a participa activ la toate acțiunile de interes obștesc. Și roadele acestei însuflețite hotărîri a gospodarilor s-au materializat, numai în anul trecut, în extinderea construcției de garduri cu peste 600 m, a trotuarelor cu 400 mp, amenajarea a 5.500 metri șanțuri, construirea unui podeț, a două fîntîni și a unei cișmele. La fiecare lucrare efectuată, ai să găsești amprentele gospodarilor de frunte Vlad St. Ion, Țarălungă Ion, Dinu Eugenia, Craiu Petre și ale mai multora, cunoscuți ca oameni destoinici. Aceste realizări dobîndite de locuitorii din comună, au fost amintite și cu prilejul întîlnirilor care au avut loc între candidați și alegători în această perioadă. De pildă, la întîlnirea candidatei Frontului Democrației Populare, Vîjială Aneta, cu alegătorii din circumscripția electorală nr. 12, s-a mai evidențiat faptul că aici au fost construite în anul trecut 6 case noi, s-au împrejmuit cu gard din piatră, s-a aliniat o stradă pe o lungime de 350 metri, s-au plantat pomi și alte lucrări de ordin gospodăresc, întîlnirea a avut și un caracter de lucru în care alegătorii s-au sfătuit cu candidata lor asupra acțiunilor pe care le vor organiza pentru continua înfrumusețare a circumscripției electorale. Cîțiva din alegători din rîndul cărora amintim pe Ion V. Stoica și Andrei Ilie, au propus, avînd în vedere posibilitățile locale, să se construiască trotuar din beton, amenajarea drumurilor din circumscripție și să se planteze mai mulți pomi fructiferi și ornamentali. Alegătorii sunt convinși, că împreună cu candidata lor Vîjială Aneta, care se află la a patra legislație deputată, că propunerile făcute de ei vor deveni fapte. V. GAȘPAR Locuitorii din circumscripția electorală nr. 7 din comuna Adamclisi, s-au întîlnit Frontului cu candidata Democrației Populare în alegerile de la 5 martie, Ursui I. Maria, pentru a rezolva cîteva probleme de ordin obștesc. Antrenați într-o discuție privind contribuția lor la succesele obținute în 1966, în întreaga comună, ei au amintit cu mîndrie că, așezarea lor este tot mai frumoasă. Și într-adevăr, puțini sînt aceia Aspirații unanime care, trecînd prin Adamclisi, să nu constate acest lucru. Dar, ceea ce s-a făcut în 1966, sînt lucruri care aparțin trecutului. Și, oamenii au venit să se consulte asupra celor ce mai au de făcut. Ei știu că propunînd acum, cu simț de răspundere, ce trebuie să se facă în 1967, și stabilind, de comun acord și măsurile ce se vor lua pentru traducerea în fapte a propunerilor, nu fac altceva decît să contribuie la continua înfrumusețare și buna gospodărire a circumscripției, prin aceasta, a întreșirii comune. De aceea, după consultări comune și discuții aprinse, după o analiză temeinică a posibilităților din circumscripție, ei au propus să se repare toate cișmelele din această parte a satului, să se repare drumul care duce spre cooperativa de producție agricolă să se extindă rețeaua electrică și cea de canalizare. Din cuvîntul lui Măcreanu Iosif, Grigore Gheorghe, Stancu Petcu și al altora care au discutat cu acest prilej, a reieșit că pentru aceste propuneri există și forțe și posibilități suficiente. Hotărîrea cu care oamenii au discutat și au făcut propuneri pentru 1967, a demonstrat încă o dată, dorința lor nestrămutată de a face comuna lor mai frumoasă, mai bine gospodărită. G. MUNGIURI Semnificația faptelor . Aici stația de radioficare Transmitem Murfatlar, ora locală! Vocea a devenit atît de familiară încît și copii o cunosc. E Niculescu Ecaterina, fata noastră de la Centrul de radioficare, spun în mod obișnuit cetățenii. Acest „fata noastră“ vorbește de la sine despre prestigiul de care se bucură Ecaterina Niculescu în fața oamenilor din sat, în fața acelora care au propus-o candidată pentru alegerile de la 5 martie. La adunarea cetățenească, atunci cînd a fost vorba de desemnarea candidatului, lucrurile erau foarte clare. O propunem pe fata noastră. A câta oară era propusă oare? Nu știu dacă a ținut cineva dintre cetățeni o evidență precisă dar cert este că pe oricine l-ai întreba îți va răspunde: — Apoi e deputată de cînd sunt sfaturile populare. Ce a determinat pe oameni să se hotărască s-o propună din nou? Poate faptul că de-a lungul anilor a fost un bun exemplu la locul de muncă, poate faptul că la toate acțiunile organizate de sfatul popular a răspuns prezent sau poate toate la un loc. Cert este că oamenii o cunosc bine și că familiarul „fata noastră“ este o expresie a prețuirii. De lucrul acesta m-am convins și zilele trecute, cînd Ecaterina Niculescu s-a întîlnit cu alegătorii. Adunarea organizată cu acest prilej a avut un pronunțat caracter de lucru. Oamenii au spus ce au făcut, asta pentru a ști de unde pornesc, dar au stabilit și sarcinile de viitor. Să se extindă conducta de apă, să fie plantați arbuști, să se facă o magazie pentru depozitarea ambalajelor etc. — iată în rezumat cîteva dintre jaloanele stabilite la acea întîlnire a candidatei cu alegătorii. Cine va realiza toate acestea? Oamenii, cetățenii din circumscripție, ajutați de întreaga masă de locuitori din comună, căci acestea privesc doar întreaga comună. Și, bineînțeles, că în frunte vor fi ca de obicei „fata noastră“, împreună cu alți cetățeni ca Atanasiu Trandafir, Ilie Zugravu, Șerban Niculina, Radu Caliop și alții, candidați și ei ai F.D.P. pentru alegerile de la 5 martie. C. GHINEA GELU DOREȘTE SĂ INTÎLNEASCĂ * PĂRINȚI ADEVĂRAȚI AU devenit celebre exemplele istoriei în care părinții se sacrifică pentru fericirea copiilor sau se lamentează împotriva destinului care a prăbușit nenorocirile asupra lor despărțindu-i de cele mai dragi ființe, fiii sau fiicele lor. In minte îmi stăruie figurile profund tragice ale Andromacăi și Hecubei, imortalizate în capodoperele anticilor și clasicilor francezi, încercînd să se împotrivească fatidicului destin care le-a hărăzit pierderea copiilor. Nu demult, am cunoscut întîmplător un om care neavînă copii, a găsit unul abandonat și împreună cu soția l-au copleșit cu dragostea lor nemărginită, în prezent băiatul învață bine, se pregătește să intre cu optimism în adolescență, iar fericitul părinte adoptiv ne-a declarat că ar face orice pentru el, și că, fără el, viața familiei ar fi searbădă și lipsită de bucurii. De iubirea progeniturii, care continuă pe mai departe fluxul neîntrerupt al vieții, sînt capabile pînă și animalele, neînzestrate cu conștiință. De acest lucru luăm cunoștință din lucrări de specialitate sau literatură și e suficient să reamintim nuvelele scriitorului Emil Gîrleanu. Această iubire devine axiomă pentru oameni, acele ființe superioare, minunate, conștiente și a vorbi despre aceasta ni s-ar fi părut de prisos dacă nu am fi întîlnit o întîmplare, aproape neverosimilă prin cruzimea urmărilor ei pentru o ființă gingașă și nevinovată. Duminică 19 februarie 1966, ora 16, pe strada Ion Vodă din Constanța a fost găsit plîngînd un băiețel în vîrstă de 5 ani, brunet, cu ochii negri, părul șaten, îmbrăcat cu un costum trening bleumarin, cu un pardesiu din material de balonz ard de culoarea muștarului. Era vorba oare de abandon sau de rătăcirea lui? în primul caz, părinții ar fi dat dovadă de lipsa celui mai elementar umanism sau sentiment patern sau matern. Cea de a doua alternativă presupune neglijență, nepăsare, tot atît de condamnabile. Unde apare tatăl.. Abia după 3 zile, după ce prin organele de miliție din oraș și regiune și prin stația de radioficare Constanța s-a adus la cunoștința cetățenilor cazul de față, miercuri, 22 februarie, apare tatăl. Se numește Enișor Alexandru, este lăcătuș Are 24 de ani și la I.P.A.T. Constanța. Și-a recunoscut copilul pe care, de altfel, nu-l prea cunoaște. Băiatul se numește, deci, Enișor Dumitru Alexandru. De la tată aflăm că pe fosta mamă a băiatului (oare este logică această asociere de cuvinte: fosta și mamă!?) o cheamă Nedelcu Cornelia. Cînd căsătoria ramîne doar un gest... Ca la începutul oricărei idile totul a fost feeric. Deși erau foarte tineri (el avea 19 ani, iar ea abia 17), cei doi au hotărît să se căsătorească. Apoi s-a născut și Gelu (27 februarie 1962). Un timp, Gelu a crescut la un cămin de copii din Cernavoda, necunoscîndu-și părinții. Au început certurile, neînțelegerile. Divorțul i-a despărțit pe cei doi, copilul rămînînd în grija mamei, la cererea ei. Tata era obligat să plătească pensia alimentară, pe care pretinde că ar fi plătit-o la timp; în rest, rareori a căutat să-și vadă băiatul. Cornelia, se vede că a fost interesată mai mult de latura pecuniară, abandonînd mai apoi copilul. Acum o lună „l-a dăruit“ soțului, pentru că „nu-l mai poate crește“. Rămas o săptămînă la tată, copilul nu s-a familiarizat. A venit apoi și mama pentru vreo două săptămîni. Duminică, după cum susține fostul soț, mama și Gelu au plecat in oraș. Ea a plecat „după gogoși“ (ne istorisește băiețelul) și după a fost, băiatul abandonat ajungînd prin bunăvoința unor necunoscuți la o secție de miliție. Ion VULPE (Continuare în pag. a III-a) 4 4