Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)

1967-04-08 / nr. 5803

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Anul XX nr. 5803 Sîmbătă 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Munca de creație poate fi mai eficientă TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Viner­i după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarășii Etienne­ Fajon, membru al Biro­ului Politic al C.C. al P.C. Fran­cez, director al ziarului „l’Huma­­nitite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, în­­tr-o atmosferă caldă, tovărășeas­că, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pen­tru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației in­ternaționale. Dezvoltarea continuă a miș­cării de inovații constituie pentru colectivul cabinetului tehnic, pentru muncitorii, ingi­nerii și maiștrii de la I.I.C.P. Tulcea un obiectiv important în activitatea lor de zi cu zi. Dovada o constituie faptul ca în primele 3 luni ale anului la cabinetul tehnic al între­prinderii s-au înregistrat 11 propuneri de inovații. 7 dintre acestea au fost discutate și a­­probate, iar 4 au­ și fost apli­cate cu bune rezultate în pro­cesul de producție. Dintre cele mai semnificati­ve propuneri de inovații sunt de amintit: „Instalație pentru de­­magnetizarea matrițelor de am­­butisat și ștanțat capace“ (au­tor Praja Constantin), „Dispo­zitiv de protecție la secția de sterilizare“ (autor Luca Nico­lae) și „Mașină semiautomată de umplut tuburi cu pastă de pește“ (autor ing. Stanca Ion). Alte cîteva inovații, la care lu­crează un colectiv în frunte cu inginerii Lăzăreanu Teodor și Cozma Constantin, sunt fie în­ faza de proiectare, fie în con­strucție. Este vorba, în primul rînd, de un conveier aerian la care lucrările sînt efectuate in proporție de 70 la sută, și prin darea­ sa în folosință va contri­bui la ușurarea muncii de transportare a peștelui de la prăjitorii la secția de umplere și închidere. Privite în ansamblu, rezulta­tele înregistrate la I.I.D.P. pe această linie sunt mulțumitoare. Dacă însă raportăm cele 4 ino­vații aplicate în acest prim tri­mestru la cei peste 50 ingineri, și tehnicieni care lucrează aici vom vedea că numărul inova­țiilor în raport cu posibilitățile existente este insuficient. Pen­tru remedierea acestei situații colectivul cabinetului tehnic va trebui să impulsioneze­­ mai mult activitatea inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor cu o înaltă calificare în a găsi și a aplica în procesul de produc­ție cele mai înaintate metode de lucru. Acest lucru este cu atît mai mult necesar cu cit în­­ întreprindere mai sunt și acum sectoare de activitate cu un mare volum de muncă manua­lă. Să amintim doar încărcarea lăzilor cu pește la unele puncte colectoare, transportul gheței in hala de preparare etc. Pentru dezvoltarea mișcării de inovații în cadrul întreprin­derii au fost create, prin grija conducerii o seamă de condiții materiale. Astfel există o bi­bliotecă tehnică care se îmbo­gățește permanent cu diverse publicații, în secții sunt afișate planuri tematice de inovații, iar la gazeta de perete periodic sunt popularizați inovatorii și inovațiile lor. Toate acestea dau dreptul celor de la I.I.D.P. să aspire la noi realizări. Și ei au posibilități multiple în acest sens. Rămine numai ca și co­mitetul de partid de aici să controleze și să îndrume mai eficient munca de creație a ca­drelor de specialiști. Munca politico-educativă desfășurată în rîndul ingineri­lor și tehnicienilor trebuie să-­i antreneze pe aceștia la o acti­vitate concretă de creație, iar eficiența acestei activități să se concretizeze intr-un număr sporit de inovații care să ducă la realizarea de produse mai multe, mai bune și mai ieftine. X. VASILE în pagina a Il-a în pagina a IlI-a, peștelui din cadrul I.I.D.P. Tulcea. Aspect de lucru la secția de prelucrare a Secție complet renovată Secția de panificație din Babadag a fost complet re­novată. Cele două cuptoare de pîine au fost reparate, pereții interiori ai secției au fost căptușiți de jur-împre­­jur cu plăci de faianță albă, instalațiile aflate în dotare au fost date cu vopsea în ulei, introducîndu-se în sec­ție și lumină fluorescentă. Valoarea lucrărilor de mo­dernizare executate aici se ridică la peste 80.000 lei. Renovarea fiind complet ter­minată, miercuri 5 aprilie, cele două cuptoare ale sec­ției au produs primele șarje de pîine. EXPERIENȚA de anul trecut de-a Jful in 4 ZILE S-A ÎNSÂMINȚAT FLOAREA-SOARELUI IR CALITATEA LUCRĂRILOR — PRINCIPALA PREOCUPARE ȘI FRUNTAȘII NU S-AU DEZMINȚIT Anul trecut, la G.A.S. Stupina s-au obținut în medie 1.800 kg floarea-soarelui la hectar. Au fost brigăzi care au depășit a­­ceastă producție. Brigada con­dusă de tovarășul Chircă Tom­a de pildă, a obținut 1.964 kg la hectar, iar brigada a III-a a realizat cea mai mare produc­ție, și anume 2.012 kg la hectar. Ce am făcut pentru realizarea acestor producții pe care le a­­preciem bine ?­­încă din toamnă, pe toată suprafața destinată cul­turii florii-soarelui, au fost exe­cutate alături la adîncimea de 25—30 centimetri, în funcție de planta premergătoare. Fertiliza­rea solului s-a făcut bine, admi­­nistrîndu-se doze între 200—300 kg superfosfat la hectar, 150— 200 kg azotat de amoniu și 100 kg sare potasică la hectar, în mod diferențiat, în funcție de potențialul fiecărei sale. Acțiu­nea de fertilizare a terenului s-a început din toamnă, încorporîn­­du-se sub brazdă superfosfatul, iar în primăvară am administrat azotatul și sarea potasică. Lucră­rile de­ întreținere a arăturilor, pregătirea patului germinativ, semănatul s-au executat cu cea mai mare atenție. Experiența anului trecut cînd floarea-soarelui ne-a adus bene­ficii însemnate, ne-a demonstra că putem extinde această cultu­ră. *în acest an am însămânțat 800 ha cu floarea-soarelui. Lu­crarea s-a terminat în 4 zile de­oarece am început însămînțarea florii-soarelui cînd în sol, la a­­dîncimea de 10 centimetri, a fost o temperatură de 6-7 grade, mai precis, în ziua de 30 martie. Am semănat la distanța de 80 cm în­tre rînduri și 33,6 cm pe rînd, asigurînd o densitate de 37.000 plante la hectar și o repartizare uniformă a plantelor pe unita­tea de suprafață. Adîncimea a fost fixată între 6-8 cm asigu­rînd condiții corespunzătoare de germinație și înrădăcinare. Bri­gadierii și tractoriștii, instruiți din timp cu toate problemele, au putut executa lucrările de semănat la timp și în bune con­diții. S-a evidențiat brigada a IV-a condusă de Baltă Valeriu, iar dintre tractoriști menționăm pe tovarășul Cîrnat Dumitru care a lucrat cu semănătoarea SPC­ 6 și a efectuat lucrări de calitate. De asemenea au exe­cutat lucrări bune tractoriștii Aldea Nicolae, Aneti Achip, Ur­sen Ion și Lungu Ion. Acum sun­tem­ pregătiți ca, la timpul co­respunzător, să începem cu toate forțele semănatul porumbului. Cinic MARDIROL, director al G.A.S. Stupina In incinta îndiguită din sis­temul Hîrșova-Dăieni sunt încă mari suprafețe arabile cu bălți și jepșe și cu exces de umidi­tate, care împiedică lucrarea solului și semănatul. Această situație nu este nouă. Și în anii trecuți, bălțile și excesul de umiditate în terenul arabil, cauzate de infiltrații sau viitu­rile de apă de pe versanții ve­cini, au produs mari pagube agriculturii noastre. S-au pier­dut milioane de kg de produse agricole prin necultivarea în­tregii suprafețe din incintă, alte milioane au fost furate de apa de infiltrație sau care i­­nunda culturile, „în anul tre­cut, spunea inginerul-șef al gospodăriei agricole de stat Vadu Oii, Paul DINIȚĂ — am rămas cu o suprafață de 476 hectare neînsămînțată, iar o suprafață de circa 600 hec­tare cultură — porumb — a fost în mare parte calamitată. Și tot din cauza apei am fost nevoiți să recoltăm porumb și la începutul acestui an“. Pa­gube s-au produs nu numai la gospodăria agricolă de stat, ci și la cooperativele agricole ca­re au teren în incinta îndigui­tă — Dăieni, Gîrliciu și Cio­banii. „Scîrțofoloaia“, o baltă cu o suprafață de circa 20 hec­tare care colectează apa ploi­lor de pe văile „Tapciu“ „Berteasca“, produce în fieca­­i re an mari necazuri coopera­torilor din Dăieni. — De pe o suprafață de 200 hectare teren de baltă din imediata vecinătate a „Scîrțo­­foloasei“ — spunea președin­tele cooperativei agricole din Dăieni, Simion AICIU — am obținut o producție medi­e de numai 1.509 kg de porumb­­boabe la hectar. Slaba rezisten­ță a unor diguri și sistemul defectuos de evacuare a apei din „Scîrțofoloasa“, au produs inundații și au menținut ridi­cat nivelul apei în această bal­tă, care s-a infiltrat în terenul arabil“. Pagubele s-au produs. Ele au fost suportate de stat și de economia unităților agricole respective. A fost cineva tras la răspundere ? Se pare că nu. Nici pentru pagube, nici pen­tru sistemul defectuos de eva­cuare a apei și nici pentru rit­mul lent în care sunt executa­te în prezent lucrările de îm­bunătățire a acestui sistem. Discuțiile interminabile îm­piedică producția și duc la pagube, sublinia , printre altele tovarășul Nico­lae DIACONU, secretar al Co­mitetului raional Hîrșova al P.C.R. Am făcut intervenții peste intervenții pentru a re­zolva, o dată pentru totdeauna, problemele legate de exploata­rea completă a tuturor terenu­rilor din incinta îndiguită. Au venit la fața locului specialiști și comisii de specialiști de la Consiliul agricol regional, de la D.R.I.F.O.T. și T.C.I.F., de la Departamentul de îmbună­tățiri funeiare din cadrul Con­siliului Superior al Agricultu­rii. Au discutat, au studiat, au făcut proiecte, au promis și au plecat. Au venit iar pentru alte studii, proiecte și promi­siuni, și iar au plecat. Noi însă nu avem nici acum certitudi­nea că vom putea folosi în­treaga suprafață din incintă, că nu se vor repeta lipsurile din anul trecut“. Discuții de acest gen s-au purtat în legătură cu reame­­najarea „Scîrțofoloasei“, cu re­­amenajarea orezăriei vechi și amenajarea celei noi, de Gîrliciu și Dăieni. La 28 mar­ta­rie, aceste probleme nu erau încă rezolvate. „Pînă la aceas­tă dată, spunea ing. Ion RE­­NEA, șeful șantierului oreză­­rie Dăieni, s-ar fi putut reali­za cel puțin 30 hectare de a­­menajări orezărie și nu am fă­cut decit 10 hectare. Utilajele ne-au venit însă tîrziu, pregă­tirea și intrarea lor în produc­ție durează mult, numărul de­fecțiunilor este destul de ridi­cat. Ca să putem termina a­­menajarea orezăriei, pînă la 1 mai, este necesar ca toate uti­lajele să funcționeze din plin“. Cooperativele agricole Dă­ieni și Gîrliciu dispun de forța de muncă și utilajele necesare reamenajării orezăriilor vechi. Au nevoie doar de specialiștii D.R.I.F.O.T.-ului pentru a tra­sa cotele de stabilire a diferen­țelor de nivel. D.R.I.F.O.T.-ul întîrzie însă trimiterea lor. Cooperatorii din Dăieni vor și pot să facă cele două canale (soluția aparține specialistului și conducerii cooperativei) de evacuare a apei din „Scîrțofo­­loasa“. Este însă nevoie de în­drumare și asistentă tehnică din partea specialiștilor de la D.R.I.F.O.T., de unele utilaje. Promisiuni au primit, și oa­menii așteaptă. Dar se așteap­tă și la conducerea D.R.I.F.O.T. Ce anume, nu se știe. Specialistul nu e un simplu executant în incinta îndiguită Hîrșova- Ciobanu am fost martorul u­­nei discuții destul de aprinse între ing. Constantin IONES­­CU, de la D.G.E.A.L. — De­partamentul de îmbunătățiri funciare din cadrul Consiliu­lui Superior al Agriculturii, ing. Adrian POPOVICI, șeful sistemului Hîrșova-Dăieni al D.R.I.F.O.T. și ing. Paul DI­NIȚA, de la gospodăria agri­colă de stat Vadu Oii. Ing. IONESCU: „La 15 a­­prilie apa va fi retrasă de pe toată suprafața și terenul va putea fi lucrat în bune con­diții“. Ing. DINIȚĂ : „Am mai au­zit așa ceva. La fel mi s-a spus și-n ’65 și-n ’66. De­­ fiecare dată însă am rămas cu supra­fețe neînsămînțate, iar pe li­nele sale am semănat porum­bul în iunie și chiar în iulie“. Ing. IONESCU: „Observați și dv., nivelul apei din canal scade. Dacă se va păstra în continuare acest ritm de eva­cuare a apei, la 15 aprilie e gata , incinta va fi golită“. Ing. POPOVICI: „Nu este posibil. Atît timp cu­ nivelul Dunării se menține ridicat, va fi foarte greu, cu actualele pompe, să evacuăm toată apa­“. Argumentele inginerului Po­­povici sînt : 1) lucrările pe ca­re le execută T.C.I.F. în dife­rite puncte ale incintei pe ca­nale nu permit folosirea sta­țiilor de pompare la capacita­tea lor normală (deci lipsă de coordonare a acțiunilor a două unități — D.R.I.F.O.T. și T.C.I.F. — care țin de același departament); 2) intrarea in funcțiune cu întîrziere a sta­ției principale de pompare a apei; 3) nesuplimentarea, prin pompe mobile, a capacității de evacuare a apei la stația prin­cipală și la stația de repom­­pare ; 4) neracordarea la timp a diferitelor bălți la canalele de colectare a apei; 5) am­plasarea greșită a unor pompe mobile. Problema se cere lămurită. La începutul lunii­ martie, mai mulți specialiști — reprezen­tanți ai Consiliului agricol ra­ional, Trustului G.A.S. Medgi­dia, D.R.I.F.O.T.-ului, T.C.I.F.­­ului etc., au întocmit și sem­nat un plan de măsuri privind urgentarea evacuării apei din incintă. Una din aceste măsuri prevedea racordarea, de către G.A.S. Vadu Oii, a tuturor bălților la canalele de colecta­re a apei. Termen de execuție — 15 martie. Gospodăria nu a realizat această prevedere a planului de măsuri, iar ingi­nerul-șef DINIȚĂ a venit și cu argumente : „Canalul colec­tor principal este plin. Dacă facem acum racordarea bălți­lor la el ar însemna să băgăm sub apă sau să creăm exces de umiditate și în alte sale, chiar din acelea însămînțate în toamnă. Este mai bine ca D.R.I.F.O.T. să urgenteze eva­cuarea apei și, pe măsura scă­derii nivelului acesteia în ca­nale, să facem racordarea băl­ților“. Pompele suplimentare la stația de repompare — altă prevedere a planului de mă­suri — n-au fost instalate. „Acestea — spunea ing. PO­POVICI, nici nu-și au rostul atâta timp cit nu se instalează prompe suplimentare și la sta­ția de pompare principală. Astfel, apa va veni înapoi prin canalul de curgere liberă. Con­sider, de altfel, că cea mai bu­nă soluție pentru urgentarea evacuării apei din incintă este instalarea de pompe mobile, a­­tît la stația de repompare, cit și la stația principală­. Nu s-a procedat așa, în schimb, au fost instalate două grupuri de pompe la capătul superior al canalelor colectoare principale 1 și 2. Și cum apa nu urcă, zona asupra căreia pot influ­ența aceste pompe este redusă. Au mai fost însă și­ alte ca­zuri cînd nu s-a ținut seama de sugestiile și părerile specia­liștilor care lucrează nemijlo­cit în incinta îndiguită. ★ O însemnată parte a terenu­lui arabil al gospodăriei agri­cole de stat Vadu Oii se află încă sub apă, iar o altă parte nu poate fi lucrată din cauza excesului de umiditate. Cauza principală o constituie faptul că­ stația­­ de pompare a intrat în funcțiune foarte tîrziu. De asemenea, măsurile stabilite pentru instalarea unor pompe suplimentare care să măreas­că capacitatea stației de eva­cuare a apei se aplică cu înce­tineală și nu au în toate ca­zurile eficiență maximă. între întreprinderile care-și desfă­șoară activitatea în incintă nu există o bună colaborare, care să asigure corelarea fiecărei acțiuni întreprinse de una, cu acțiunile întreprinse de cele­lalte. Specialiștii care lucrea­ză nemijlocit în incintă, și au acumulat o bogată experiență, nu sunt consultați și nu se ține seama de soluțiile propuse de ei. D.R.I.F.O.T. răspunde greu cererilor ce i se fac pentru a­­sigurarea la timp a utilajelor și acordarea asistenței tehnice. Acestea sunt defecțiunile car împing, în fiecare an, milioa­nele pe rîul neglijenței. De c se tărăgănează lichidarea lor I. GRIGORAȘ VA CONTINUA ȘI IN ACEST AN SCURGEREA MILIOANELOR PE RÎUL NEGLIJENTEI? I De la I.T.C. întreprinderea de trans­port orășenesc Constanța a­­duce la cunoștința publicului călător că, începînd cu data de 7 aprilie 1967, ca urmare a lucrărilor de asfaltare a b-dului Republicii, s-au de­viat traseele de autobuze - troleibuze, după cum urmea­ză : 1. LINIILE 22—24: tro­leibuzele nu vor mai circula pînă la data de 1 mai 1967 ; 2. LINIA 23 va circula pe următorul traseu: Tomis- Nord (cap de linie 23) — str. • Răscoala din 1907 — str. Mir­­cea — cap de linie 23 ; 3. LINIILE 5—7 : autobu­zele vor circula după vechiul traseu către port. Din port vor circula pe traseul: Port — str. Negru Vodă — Mircea — bulevardul Republicii — cap de linie ; 4. LINIA 4: autobuzele circulă astfel: cap de linie Palas, șoseaua Filimon Sîrbu, Ștefan cel Mare, Mihai Vi­teazul, port. Port, str. Negru Vodă, Mircea, str. Ștefan cel Mare, șoseaua Filimon Sîrbu — pînă la cap de linie Palas. * * * Gestionara unității de desfacere a pîinii nr. 153, pe nume Georges­cu Ana, „uită“ să dea restul clienților. o ^*V____ _ n­m. N-are „ținere de minte" Și e zgomotoasă-n gest. Asta numai cînd e vorba Să mai dea și cîte­ un... rest. #

Next