Dobrogea Nouă, aprilie 1967 (Anul 20, nr. 5797-5822)
1967-04-08 / nr. 5803
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Anul XX nr. 5803 Sîmbătă 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani Munca de creație poate fi mai eficientă TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT DELEGAȚIA PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Francez, director al ziarului „l’Humanitite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației internaționale. Dezvoltarea continuă a mișcării de inovații constituie pentru colectivul cabinetului tehnic, pentru muncitorii, inginerii și maiștrii de la I.I.C.P. Tulcea un obiectiv important în activitatea lor de zi cu zi. Dovada o constituie faptul ca în primele 3 luni ale anului la cabinetul tehnic al întreprinderii s-au înregistrat 11 propuneri de inovații. 7 dintre acestea au fost discutate și aprobate, iar 4 au și fost aplicate cu bune rezultate în procesul de producție. Dintre cele mai semnificative propuneri de inovații sunt de amintit: „Instalație pentru demagnetizarea matrițelor de ambutisat și ștanțat capace“ (autor Praja Constantin), „Dispozitiv de protecție la secția de sterilizare“ (autor Luca Nicolae) și „Mașină semiautomată de umplut tuburi cu pastă de pește“ (autor ing. Stanca Ion). Alte cîteva inovații, la care lucrează un colectiv în frunte cu inginerii Lăzăreanu Teodor și Cozma Constantin, sunt fie în faza de proiectare, fie în construcție. Este vorba, în primul rînd, de un conveier aerian la care lucrările sînt efectuate in proporție de 70 la sută, și prin darea sa în folosință va contribui la ușurarea muncii de transportare a peștelui de la prăjitorii la secția de umplere și închidere. Privite în ansamblu, rezultatele înregistrate la I.I.D.P. pe această linie sunt mulțumitoare. Dacă însă raportăm cele 4 inovații aplicate în acest prim trimestru la cei peste 50 ingineri, și tehnicieni care lucrează aici vom vedea că numărul inovațiilor în raport cu posibilitățile existente este insuficient. Pentru remedierea acestei situații colectivul cabinetului tehnic va trebui să impulsioneze mai mult activitatea inginerilor, tehnicienilor și muncitorilor cu o înaltă calificare în a găsi și a aplica în procesul de producție cele mai înaintate metode de lucru. Acest lucru este cu atît mai mult necesar cu cit în întreprindere mai sunt și acum sectoare de activitate cu un mare volum de muncă manuală. Să amintim doar încărcarea lăzilor cu pește la unele puncte colectoare, transportul gheței in hala de preparare etc. Pentru dezvoltarea mișcării de inovații în cadrul întreprinderii au fost create, prin grija conducerii o seamă de condiții materiale. Astfel există o bibliotecă tehnică care se îmbogățește permanent cu diverse publicații, în secții sunt afișate planuri tematice de inovații, iar la gazeta de perete periodic sunt popularizați inovatorii și inovațiile lor. Toate acestea dau dreptul celor de la I.I.D.P. să aspire la noi realizări. Și ei au posibilități multiple în acest sens. Rămine numai ca și comitetul de partid de aici să controleze și să îndrume mai eficient munca de creație a cadrelor de specialiști. Munca politico-educativă desfășurată în rîndul inginerilor și tehnicienilor trebuie să-i antreneze pe aceștia la o activitate concretă de creație, iar eficiența acestei activități să se concretizeze intr-un număr sporit de inovații care să ducă la realizarea de produse mai multe, mai bune și mai ieftine. X. VASILE în pagina a Il-a în pagina a IlI-a, peștelui din cadrul I.I.D.P. Tulcea. Aspect de lucru la secția de prelucrare a Secție complet renovată Secția de panificație din Babadag a fost complet renovată. Cele două cuptoare de pîine au fost reparate, pereții interiori ai secției au fost căptușiți de jur-împrejur cu plăci de faianță albă, instalațiile aflate în dotare au fost date cu vopsea în ulei, introducîndu-se în secție și lumină fluorescentă. Valoarea lucrărilor de modernizare executate aici se ridică la peste 80.000 lei. Renovarea fiind complet terminată, miercuri 5 aprilie, cele două cuptoare ale secției au produs primele șarje de pîine. EXPERIENȚA de anul trecut de-a Jful in 4 ZILE S-A ÎNSÂMINȚAT FLOAREA-SOARELUI IR CALITATEA LUCRĂRILOR — PRINCIPALA PREOCUPARE ȘI FRUNTAȘII NU S-AU DEZMINȚIT Anul trecut, la G.A.S. Stupina s-au obținut în medie 1.800 kg floarea-soarelui la hectar. Au fost brigăzi care au depășit această producție. Brigada condusă de tovarășul Chircă Toma de pildă, a obținut 1.964 kg la hectar, iar brigada a III-a a realizat cea mai mare producție, și anume 2.012 kg la hectar. Ce am făcut pentru realizarea acestor producții pe care le apreciem bine ?încă din toamnă, pe toată suprafața destinată culturii florii-soarelui, au fost executate alături la adîncimea de 25—30 centimetri, în funcție de planta premergătoare. Fertilizarea solului s-a făcut bine, administrîndu-se doze între 200—300 kg superfosfat la hectar, 150— 200 kg azotat de amoniu și 100 kg sare potasică la hectar, în mod diferențiat, în funcție de potențialul fiecărei sale. Acțiunea de fertilizare a terenului s-a început din toamnă, încorporîndu-se sub brazdă superfosfatul, iar în primăvară am administrat azotatul și sarea potasică. Lucrările de întreținere a arăturilor, pregătirea patului germinativ, semănatul s-au executat cu cea mai mare atenție. Experiența anului trecut cînd floarea-soarelui ne-a adus beneficii însemnate, ne-a demonstra că putem extinde această cultură. *în acest an am însămânțat 800 ha cu floarea-soarelui. Lucrarea s-a terminat în 4 zile deoarece am început însămînțarea florii-soarelui cînd în sol, la adîncimea de 10 centimetri, a fost o temperatură de 6-7 grade, mai precis, în ziua de 30 martie. Am semănat la distanța de 80 cm între rînduri și 33,6 cm pe rînd, asigurînd o densitate de 37.000 plante la hectar și o repartizare uniformă a plantelor pe unitatea de suprafață. Adîncimea a fost fixată între 6-8 cm asigurînd condiții corespunzătoare de germinație și înrădăcinare. Brigadierii și tractoriștii, instruiți din timp cu toate problemele, au putut executa lucrările de semănat la timp și în bune condiții. S-a evidențiat brigada a IV-a condusă de Baltă Valeriu, iar dintre tractoriști menționăm pe tovarășul Cîrnat Dumitru care a lucrat cu semănătoarea SPC 6 și a efectuat lucrări de calitate. De asemenea au executat lucrări bune tractoriștii Aldea Nicolae, Aneti Achip, Ursen Ion și Lungu Ion. Acum suntem pregătiți ca, la timpul corespunzător, să începem cu toate forțele semănatul porumbului. Cinic MARDIROL, director al G.A.S. Stupina In incinta îndiguită din sistemul Hîrșova-Dăieni sunt încă mari suprafețe arabile cu bălți și jepșe și cu exces de umiditate, care împiedică lucrarea solului și semănatul. Această situație nu este nouă. Și în anii trecuți, bălțile și excesul de umiditate în terenul arabil, cauzate de infiltrații sau viiturile de apă de pe versanții vecini, au produs mari pagube agriculturii noastre. S-au pierdut milioane de kg de produse agricole prin necultivarea întregii suprafețe din incintă, alte milioane au fost furate de apa de infiltrație sau care inunda culturile, „în anul trecut, spunea inginerul-șef al gospodăriei agricole de stat Vadu Oii, Paul DINIȚĂ — am rămas cu o suprafață de 476 hectare neînsămînțată, iar o suprafață de circa 600 hectare cultură — porumb — a fost în mare parte calamitată. Și tot din cauza apei am fost nevoiți să recoltăm porumb și la începutul acestui an“. Pagube s-au produs nu numai la gospodăria agricolă de stat, ci și la cooperativele agricole care au teren în incinta îndiguită — Dăieni, Gîrliciu și Ciobanii. „Scîrțofoloaia“, o baltă cu o suprafață de circa 20 hectare care colectează apa ploilor de pe văile „Tapciu“ „Berteasca“, produce în fiecai re an mari necazuri cooperatorilor din Dăieni. — De pe o suprafață de 200 hectare teren de baltă din imediata vecinătate a „Scîrțofoloasei“ — spunea președintele cooperativei agricole din Dăieni, Simion AICIU — am obținut o producție medie de numai 1.509 kg de porumbboabe la hectar. Slaba rezistență a unor diguri și sistemul defectuos de evacuare a apei din „Scîrțofoloasa“, au produs inundații și au menținut ridicat nivelul apei în această baltă, care s-a infiltrat în terenul arabil“. Pagubele s-au produs. Ele au fost suportate de stat și de economia unităților agricole respective. A fost cineva tras la răspundere ? Se pare că nu. Nici pentru pagube, nici pentru sistemul defectuos de evacuare a apei și nici pentru ritmul lent în care sunt executate în prezent lucrările de îmbunătățire a acestui sistem. Discuțiile interminabile împiedică producția și duc la pagube, sublinia , printre altele tovarășul Nicolae DIACONU, secretar al Comitetului raional Hîrșova al P.C.R. Am făcut intervenții peste intervenții pentru a rezolva, o dată pentru totdeauna, problemele legate de exploatarea completă a tuturor terenurilor din incinta îndiguită. Au venit la fața locului specialiști și comisii de specialiști de la Consiliul agricol regional, de la D.R.I.F.O.T. și T.C.I.F., de la Departamentul de îmbunătățiri funeiare din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii. Au discutat, au studiat, au făcut proiecte, au promis și au plecat. Au venit iar pentru alte studii, proiecte și promisiuni, și iar au plecat. Noi însă nu avem nici acum certitudinea că vom putea folosi întreaga suprafață din incintă, că nu se vor repeta lipsurile din anul trecut“. Discuții de acest gen s-au purtat în legătură cu reamenajarea „Scîrțofoloasei“, cu reamenajarea orezăriei vechi și amenajarea celei noi, de Gîrliciu și Dăieni. La 28 martarie, aceste probleme nu erau încă rezolvate. „Pînă la această dată, spunea ing. Ion RENEA, șeful șantierului orezărie Dăieni, s-ar fi putut realiza cel puțin 30 hectare de amenajări orezărie și nu am făcut decit 10 hectare. Utilajele ne-au venit însă tîrziu, pregătirea și intrarea lor în producție durează mult, numărul defecțiunilor este destul de ridicat. Ca să putem termina amenajarea orezăriei, pînă la 1 mai, este necesar ca toate utilajele să funcționeze din plin“. Cooperativele agricole Dăieni și Gîrliciu dispun de forța de muncă și utilajele necesare reamenajării orezăriilor vechi. Au nevoie doar de specialiștii D.R.I.F.O.T.-ului pentru a trasa cotele de stabilire a diferențelor de nivel. D.R.I.F.O.T.-ul întîrzie însă trimiterea lor. Cooperatorii din Dăieni vor și pot să facă cele două canale (soluția aparține specialistului și conducerii cooperativei) de evacuare a apei din „Scîrțofoloasa“. Este însă nevoie de îndrumare și asistentă tehnică din partea specialiștilor de la D.R.I.F.O.T., de unele utilaje. Promisiuni au primit, și oamenii așteaptă. Dar se așteaptă și la conducerea D.R.I.F.O.T. Ce anume, nu se știe. Specialistul nu e un simplu executant în incinta îndiguită Hîrșova- Ciobanu am fost martorul unei discuții destul de aprinse între ing. Constantin IONESCU, de la D.G.E.A.L. — Departamentul de îmbunătățiri funciare din cadrul Consiliului Superior al Agriculturii, ing. Adrian POPOVICI, șeful sistemului Hîrșova-Dăieni al D.R.I.F.O.T. și ing. Paul DINIȚA, de la gospodăria agricolă de stat Vadu Oii. Ing. IONESCU: „La 15 aprilie apa va fi retrasă de pe toată suprafața și terenul va putea fi lucrat în bune condiții“. Ing. DINIȚĂ : „Am mai auzit așa ceva. La fel mi s-a spus și-n ’65 și-n ’66. De fiecare dată însă am rămas cu suprafețe neînsămînțate, iar pe linele sale am semănat porumbul în iunie și chiar în iulie“. Ing. IONESCU: „Observați și dv., nivelul apei din canal scade. Dacă se va păstra în continuare acest ritm de evacuare a apei, la 15 aprilie e gata , incinta va fi golită“. Ing. POPOVICI: „Nu este posibil. Atît timp cu nivelul Dunării se menține ridicat, va fi foarte greu, cu actualele pompe, să evacuăm toată apa“. Argumentele inginerului Popovici sînt : 1) lucrările pe care le execută T.C.I.F. în diferite puncte ale incintei pe canale nu permit folosirea stațiilor de pompare la capacitatea lor normală (deci lipsă de coordonare a acțiunilor a două unități — D.R.I.F.O.T. și T.C.I.F. — care țin de același departament); 2) intrarea in funcțiune cu întîrziere a stației principale de pompare a apei; 3) nesuplimentarea, prin pompe mobile, a capacității de evacuare a apei la stația principală și la stația de repompare ; 4) neracordarea la timp a diferitelor bălți la canalele de colectare a apei; 5) amplasarea greșită a unor pompe mobile. Problema se cere lămurită. La începutul lunii martie, mai mulți specialiști — reprezentanți ai Consiliului agricol raional, Trustului G.A.S. Medgidia, D.R.I.F.O.T.-ului, T.C.I.F.ului etc., au întocmit și semnat un plan de măsuri privind urgentarea evacuării apei din incintă. Una din aceste măsuri prevedea racordarea, de către G.A.S. Vadu Oii, a tuturor bălților la canalele de colectare a apei. Termen de execuție — 15 martie. Gospodăria nu a realizat această prevedere a planului de măsuri, iar inginerul-șef DINIȚĂ a venit și cu argumente : „Canalul colector principal este plin. Dacă facem acum racordarea bălților la el ar însemna să băgăm sub apă sau să creăm exces de umiditate și în alte sale, chiar din acelea însămînțate în toamnă. Este mai bine ca D.R.I.F.O.T. să urgenteze evacuarea apei și, pe măsura scăderii nivelului acesteia în canale, să facem racordarea bălților“. Pompele suplimentare la stația de repompare — altă prevedere a planului de măsuri — n-au fost instalate. „Acestea — spunea ing. POPOVICI, nici nu-și au rostul atâta timp cit nu se instalează prompe suplimentare și la stația de pompare principală. Astfel, apa va veni înapoi prin canalul de curgere liberă. Consider, de altfel, că cea mai bună soluție pentru urgentarea evacuării apei din incintă este instalarea de pompe mobile, atît la stația de repompare, cit și la stația principală. Nu s-a procedat așa, în schimb, au fost instalate două grupuri de pompe la capătul superior al canalelor colectoare principale 1 și 2. Și cum apa nu urcă, zona asupra căreia pot influența aceste pompe este redusă. Au mai fost însă și alte cazuri cînd nu s-a ținut seama de sugestiile și părerile specialiștilor care lucrează nemijlocit în incinta îndiguită. ★ O însemnată parte a terenului arabil al gospodăriei agricole de stat Vadu Oii se află încă sub apă, iar o altă parte nu poate fi lucrată din cauza excesului de umiditate. Cauza principală o constituie faptul că stația de pompare a intrat în funcțiune foarte tîrziu. De asemenea, măsurile stabilite pentru instalarea unor pompe suplimentare care să mărească capacitatea stației de evacuare a apei se aplică cu încetineală și nu au în toate cazurile eficiență maximă. între întreprinderile care-și desfășoară activitatea în incintă nu există o bună colaborare, care să asigure corelarea fiecărei acțiuni întreprinse de una, cu acțiunile întreprinse de celelalte. Specialiștii care lucrează nemijlocit în incintă, și au acumulat o bogată experiență, nu sunt consultați și nu se ține seama de soluțiile propuse de ei. D.R.I.F.O.T. răspunde greu cererilor ce i se fac pentru asigurarea la timp a utilajelor și acordarea asistenței tehnice. Acestea sunt defecțiunile car împing, în fiecare an, milioanele pe rîul neglijenței. De c se tărăgănează lichidarea lor I. GRIGORAȘ VA CONTINUA ȘI IN ACEST AN SCURGEREA MILIOANELOR PE RÎUL NEGLIJENTEI? I De la I.T.C. întreprinderea de transport orășenesc Constanța aduce la cunoștința publicului călător că, începînd cu data de 7 aprilie 1967, ca urmare a lucrărilor de asfaltare a b-dului Republicii, s-au deviat traseele de autobuze - troleibuze, după cum urmează : 1. LINIILE 22—24: troleibuzele nu vor mai circula pînă la data de 1 mai 1967 ; 2. LINIA 23 va circula pe următorul traseu: Tomis- Nord (cap de linie 23) — str. • Răscoala din 1907 — str. Mircea — cap de linie 23 ; 3. LINIILE 5—7 : autobuzele vor circula după vechiul traseu către port. Din port vor circula pe traseul: Port — str. Negru Vodă — Mircea — bulevardul Republicii — cap de linie ; 4. LINIA 4: autobuzele circulă astfel: cap de linie Palas, șoseaua Filimon Sîrbu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, port. Port, str. Negru Vodă, Mircea, str. Ștefan cel Mare, șoseaua Filimon Sîrbu — pînă la cap de linie Palas. * * * Gestionara unității de desfacere a pîinii nr. 153, pe nume Georgescu Ana, „uită“ să dea restul clienților. o ^*V____ _ nm. N-are „ținere de minte" Și e zgomotoasă-n gest. Asta numai cînd e vorba Să mai dea și cîte un... rest. #