Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)
1969-11-08 / nr. 6606
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Anul XXII, nr. 66061 Sîmbata, 8 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani Constatăm din cîteva întreprinderi IARNA DATE IA l$Ă! CiLi 0 INTIMATI ? Sezonul rece bate la ușă. E o realitate trădată de filele rupte din penultima lună a calendarului și, mai concret, de aerul rece care te învăluie îndată ce dispare lumina zilei. Cu alte cuvinte, vine iarna, cu toate capriciile ei inevitabile. Cum va fi întîmpinată de unitățile economice ? Ne-am pus această întrebare stringentă, deoarece, ca în multe alte domenii, desfășurarea nestingherită a activității productive pe tot timpul sezonului rece trebuie asigurată și în întreprinderile industriale. Și, în general, putem afirma că s-a ținut cont de acest deziderat. Peste tot, în unitățile vizitate cu ocazia anchetei noastre, am constatat că au fost luate o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele nedorite ale capriciilor iernii. Am zis în general, pentru că am întîlnit pe parcurs, după cum vom vedea mai jos, și exemple de unități în care unele puncte esențiale din planul pregătirilor de iarnă au fost tratate cu oarecare indiferență, nefiind soluționate pină acum. Așadar, un prim popas la întreprinderea de rețele electrice Constanța. Prin natură și specificul ei, unitatea prezintă o mare importanță pentru economia județului. Este, după cum se știe, furnizorul principal care alimentează cu energie electrică toate celelalte unități economice. O singură avarie în sistemul ei de rețele electrice, fie de joasă, fie de înaltă tensiune, paralizează automat activitatea altor întreprinderi ducînd la stagnarea procesului de producție. Știute fiind deci consecințele grave ale întreruperilor de tensiune în rețele, l-am rugat pe tovarășul Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii, să ne spună ce s-a făcut până în prezent pentru evitarea acestora și ce trebuie să se mai facă pentru asigurarea unei depline siguranțe a funcționării normale a întregului sistem energetic pe timp de iarnă. „Dacă ar fi să vorbesc despre tot ceea ce s-a întreprins până acum pe linia pregătirilor de iarnă — ne-a precizat interlocutorul — ar însemna să înșir multe pagini. Pentru că noi de-abia scăpăm de o iarnă și începem pregătirile pentru următoarea. Oprindu-mă totuși asupra cîtorva măsuri mai importante, aș aminti, în primul rînd, de consolidările de rețele de înaltă și joasă tensiune prin intercalarea stîlpilor de lemn cu stîlpi de beton. Exemple pot fi liniile electrice Bugeac — Ostrov, Gura Dobrogei — Nistorești, Topologii — Altîn-Tepe și altele. Menționez că din primăvară și pînă acum, au mai fost reparați și revizuiți complet peste 500 de stîlpi rupți și distruși în iarna trecută cu conductori cu tot. Pentru a putea preîntâmpina capriciile iernii, la multe linii electrice de înaltă tensiune am redus distanța dintre stîlpi, înlocuind totodată stîlpii precomprimați beton cu stîlpi centrifugați deo mare rezistență. S-a schimbat izolația și s-au revizuit liniile de 110 kV. Avem unele probleme la care și consumatorii trebuie să participe cu toată seriozitatea. Este vorba de unitățile agricole I.A.S. și CA..P., care, paralel cu noi, ar trebui să-și revizuiască rețelele și instalațiile interioare, să-și controleze bine siguranțele, prizele de pămînt etc., pentru a evite scurt-circuitele, care se produc iarna, atrăgînd ■ mari consecințe neplăcute pentru oameni și animale“. Consemnăm această ultimă remarcă a interlocutorului nostru, pentru că prezintă o deosebită importanță. Oricât s-ar lua măsuri de prevenire a avariilor și întreruperilor de energie electrică, se vor ivi totuși neplăceri pe timp de iarnă dacă la buna funcționare a rețelelor de înaltă și joasă tensiune nu vor veghea cu toată răspunderea și seriozitatea și consumatorii mari și mici de energie electrică. Pregătirile de iarnă au fost privite cu tot simțul răspunderii și la întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia. Unele măsuri au fost întreprinse aici încă din luna martie. Din cele 69 de prevederi ale planului au fost îndeplinite 53. Reținem dintre cele mai importante reparațiile capitale efectuate la cazanul de aburi de 10 tone/oră, la conducta de apă și condens pe o lungime de 1 km, schimbarea aerotermelor de la atelierul de oțelărie și, parțial, de la hala principală și atelierul de fontă, înlocuirea unui număr de 350 pase de condens etc. „Sunt în curs și vor fi realizate sigur și celelalte 17 prevederi ale planului — ne-a precizat ing. Nicolae File, directorul întreprinderii. S-a discutat, și planul cu măsurile de iarnă a fost analizat recent in comitetul de direcție. Singurul punct nerezolvat. Gengel KAZALI * i (Continuare în pag. a Hl-a) Din agenda Casei de cultură a tineretului din Constanța in ultimul timp, Casa de cultură a tineretului din Constanța a reușit să organizeze cîteva acțiuni, care au suscitat interesul obișnuiților săi vizitatori. In cadrul interesantului Cadran politic ce se organizează aici, un însemnat număr de tineri au putut purta o instructivă discuție pe tema „România și problema securității europene“. Tovarășul Nicolae Țăranu, directorul Cabinetului județean de partid, a răspuns invitației de a vorbi tinerilor care frecventează Casa de cultură. Foarte utilă s-a dovedit a fi și manifestarea de ieri, în cadrul Zilei elevilor și a studenților. Casa de cultură a organizat un concert vocal-instrumental la care și-au dat concursul elevii Școlii populare de artă. A urmat o seară cultural-distractivă cu un program bine primit de tineri. Cu prilejul aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie RECEPȚIA DE LA AMBASADA U. R. S. S. BA BUCUREȘTI Cu prilejul celei de-a 53-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov, a oferit, vineri seara, o recepție în saloanele ambasadei. Au luat parte tovarășii Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Emil Drăgănescu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Mihai Gere, Mia Groza și Gheorghe Necula, vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, George Macovescu, primadjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului. Au participat, de asemenea, conducători de instituții centrale Ieri seară, cu prilejul celei de-a 52-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, consulul general al U.R.S.S. la Constanța, I. M. I Ioșev, a oferit un cocteil în saloanele consulatului. Au luat parte: Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Constanța, membri ai biroului comitetelor județene și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători ai unor întreprinderi și instituții jude și organizații obștești, activiști de partid, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, reprezentanți ai cultelor, ziariști români și străini. Au luat parte membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-române în frunte cu A. M. Jdanov, adjunct al petrolului al U.R.S.S., ministrului conducătorul delegației și membrii delegației culturale sovietice prezenți în țara noastră. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai Corpului diplomației (Agerpres) țene, oameni de cultură și artă, soții ale invitaților. La recepție au participat, de asemenea, conducători ai organelor locale de partid și de stat din județele Tulcea și Brăila. Au fost prezenți Metisi Nuștaloglu, consulul general al Consulatului Republicii Turcia la Constanța, și alți membri ai consulatului turc, cu soțiile. Cu acest prilej, tovarășii I. M. Hoșev și Petre Ionescu au rostit scurte cuvântări. Recepția s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Livrarea în plus a unor cantități de produse agricole către stat CONTRIBUȚIE DE SEAMA LA ÎNTĂRIREA COOPERATIVELOR AGRICOLE, LA CREȘTEREA NIVELULUI DE TRAI AL ȚĂRĂNIMII SI LA CONSOLIDAREA ECONOMIEI NATIONALE ♦ MII DE VAGOANE DE PORUMB, FLOAREA-SOARELUI, GRÎU, LEGUME, FRUCTE SI LAPTE DATE IN PLUS STATULUI PESTE SARCINILE CONTRACTUALE — O DOVADĂ A CONȘTIINȚEI RIDICATE A ȚĂRĂNIMII NOASTRE COOPERATISTE. Ritmul de transportare a produselor la bazele de recepție este in continuă creștere. La Mangalia, Ciochlia, Medgidia și Cobadin, bazele au preluat pină acum întreaga cantitate de porumb prevăzută in plan. în prezent, se preiau de la unități însemnate cantități de produse peste sarcinile contractuale. Am fost martorul unor acțiuni de-a dreptul emoționante, organizate în marea majoritate a cooperativelor agricole din județul nostru, pentru suplimentarea sarcinilor contractuale la produsele agroalimentare. Am văzut aplecați asupra hîrtiilor sute de cooperatori, care apoi au analizat nn adunări generale și ședințe de partid, cu minuțiozitate, cit a produs fiecare hectar de porumb, ce cantități urmează a fi transportate la bază pentru achitarea obligațiilor față de stat, ci să se oprească pentru zootehnie și nevoile proprii și cu rămîne în plus pentru a suplimenta obligațiile asumate. Peste tot au fost găsite mente cu care cooperatorii și-au sporit obligațiile contractuale. Discutăm la Ciochlia de Sus cu Dumitru Priceputu, președintele cooperativei agricole. „La noi, recoltatul porumbului se apropie de sfârșit și credem că în Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) ANCHETA Ce valori morale vă vor fi solicitate de noul loc de muncă? ..O sarcină primordială care se ■ ridică în prezent în fața învățămîntului de toate gradele — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la istoricul Congres al X-lea — o constituie asigurarea unei strînse legături între școală și viață. Activitatea didactică trebuie astfel concepută încît, paralel cu însușirea cunoștințelor teoretice, viitorii specialiști să aibă posibilitatea în anii de studiu să efectueze o temeinică activitate practică și de specialitate, care să le permită, după absolvire, să se integreze cît mai rapid în producție, cu randament maxim“. Pentru a urmări felul în care se pregătesc viitoarele cadre medii medicale, care peste opt luni vor absolvi Școala tehnică sanitară din Constanța, am întreprins o anchetă în rîndul elevilor din ultimii ani, care vor fi chemați anul viitor în unitățile spitalicești, circumscripții sanitare și policlinici, pentru a traduce în fapt cunoștințele acumulate pe băncile școlii. Directoarea adjunctă, tovarășa Florica Udma, ne spunea: „Medicina concepută ca o dăruire, una din cele mă generoase, deschide drumul către un izvor nesecat de inspirație și de energie și cei peste 100 viitori absolvenți se străduiesc să-și formeze în anii de studiu pregătirea necesară, iar întreg colectivul profesoral caută să insufle acestora dragostea față de profesia aleasă". Discutăm cu elevii anilor doi din această școală. Adresăm întrebarea din titlu și, in plus, suntem curioși să aflăm ce i-a determinat să îmbrățișeze această meserie. In marea lor majoritate, răspunsurile reflectă o matură chibzuință înainte de alegerea meseriei, reflectă dragostea față de profesia pentru care viitorii asistenți medicali se pregătesc. Lucia Ovanez, anul II — obștea frică-ginecologie: „Visam încă de pe băncile liceului să lucrez intr-o initate spitalicească. La terminarea acestuia, fără a mai încerca „șansa" de a reuși ,la, o facultate, cum au făcut multe colege de ale mele, m-am înscris la Școala tehnică sanitară și acum mai am cîteva luni pină la absolvire. Practica efectuată in spital mi-a dat posibilitatea să constat cite bucurii îți poate oferi această profesie. Sunt convinsă că fără o pregătire temeinică in anii de studiu, fără o conștiință profesională ridicată, nu voi fi niciodată folositoare pe deplin societății. In meseria noastră, orice greșeală poate costa viața unui om. Iată de ce în orele de studiu, cit și la cele de practică, caut să aprofundez materia predată“. „Cel care lucrează în medicină, ne spune Adriana Constantin, anul II — asistente ocrotire, trebuie să înțeleagă suferințele morale ale bolnavului și să caute să i le ușureze. Personal, îmi plac foarte mult copiii, și la terminarea liceului m-am gîndit că, urmînd secția asistente ocrotire, voi putea să lucrez pentru copii, pentru ca aceștia să crească mari și sănătoși. Colega mea se referea la „conștiința profesională“. Pe lingă aceasta, un viitor cadru mediu trebuie să aibă, mai ales la noi, în pediatrie, o mare sinceritate, profesională i-aș spune. Copilul nu poate vorbi și nu poate spune ce îl doare. Dacă asistenta in loc să treacă în foaia de observație temperatura de, să zicem, 39 ° C cut are copilul bolnav, trece 36 ° spre a scăpa de o muncă în plus cu eventualul tratament ce va trebui să-l aplice, vă dați seama că viața micuțului pacient va fi in pericol. Iată de ce vorbeam de sinceritate“. De aceeași părere sunt și Ileana Pisică, anul II —ocrotire, și Adriana Faun, anul II — pediatrie. De la Ileana Pisică aveam să aflăm că după absolvirea liceului a lucrat ca înregistratoare medicală la spitalul din Palis. Munca cadrelor medii din spital a atras-o și astfel acum este la un pas de absolvire. „Calitățile morale de care vorbeau colegele mele sunt indispensabile linui viitor cadru medical. Pe lângă acestea, solicitudinea și dragostea față de om sunt alte valori morale ce ne sunt solicitate“. Marea majoritate a elevilor din ultimii ani au subscris părerilor exprimate de colegele lor. Pregătirea profesională temeinică, conștiinciozitatea și sinceritatea sunt atributele cu care absolvenții Școlii tehnice sanitare vor părăsi băncile școlii. Din păcate, am intîlnit și elevi care consideră școala tehnică un ultim refugiu, in urma nereușitei la examenul de admitere în învățămintul superior. Ion Ștefan vine la Școala tehnică sanitară după ce „ratează“ admiterea la medicină. Aici, spune directorului școlii, candid, că va învăța după 1 ianuarie, pină in prezent obținând două note de 1 (unu) la anatomie. De altfel, respectivul elev ne-a declarat că urmează cursurile acestei școli pentru a scăpa de stagiul militar și in anul viitor își va încerca șansele din nou la medicină. Și exemplul nu este singular. Ecaterina Olteanu și Viorica Pirvan, din anul II obstetrică, au in perioada scurtă scursă de la deschiderea anului școlar, 36 și respectiv 35 de absențe, iar notele obținute sunt: 4 la farmacologie, 3 la nutriție și 4 la obstetrică, respectiv două note — 3 la farmacologie. Ilie Ștefan din anul II medicală are și el „o colecție" de 3 și 4 la farmacologie și 3 la obstetrică, iar Valentina Grigore, care anul trecut a rămas repetentă, are în momentul de față 53 de absențe și „un buchet“ de 4 — la farmacologie, 4 — la boli interne și 3 — la obstetrică ! Cum se vor putea prezenta la patul bolnavilor Ion Ștefan, Ecaterina Olteanu, Viorica Pirvan, Valentina Grigore și toți ceilalți? Unde sunt calitățile morale de care vorbeau colegii lor și care sunt indispensabile profesiei alese ? Școala tehnică nu este un refugiu și dacă, prin examen, ați ocupat rn loc pe băncile ei, gîndiți-vă că la absolvire trebuie să dați societății echivalentul muncii depuse cu voi de cei ce vă îndrumă pașii spre desăvîrșirea meseriei! Aceasta este de altfel deviza majorității colegilor voștri. „Eu sînt din Cogealac, ne spunea Adriana Păun, și la absolvire vreau să mă întorc în comuna natală. Să fiu folositoare oamenilor în mijlocul cărora am copilărit“. „Știm că oameni bolnavi sunt nu numai in orașul Constanța, și, în iulie, cînd vom absolvi școala, vom merge acolo unde va fi nevoie de noi. Acolo unde bolnavii așteaptă îngrijirile noastre“, aceasta este hotărârea anului II obstetrică-ginecologie, exprimată prin Lucia Ovanez. Aceasta este hotărârea celor cu care am discutat și care, peste opt luni, vor părăsi Școala tehnică sanitară din Constanța, intrînd in rîndul marii armate a oamenilor „în alb“, chemată să vegheze la sănătatea semenilor lor. Nicolae MOROSANU • MAJORITATEA VIITORILOR ABSOLVENȚI ÎȘI CUNOSC SARCINILE CE SE STAU ÎN FAȚĂ • ȘCOALA TEHNICA, UN ULTIM REFUGIU ? • „NE VOM DUCE ACOLO UNDE VA FI NEVOIE DE NOI!" COOPERATORILOR DE BARRETACEȘTI băi veche și înțeleaptă vorromânească spune că toamna se numără bobocii. Toamna fiind pe sfârșite, la Băltăgești numărătoarea tinde să se încheie cu un bilanț semnificativ: față de planul inițial, cooperativa agricolă Va înregistra o depășire a veniturilor cu 1.500.099 lei, realizindu-se la acest capitol, în loc de 6.000.000 lei, ceva mai mult de 8.000.000 lei. De unde provine acest sport — In primul rind, din calitatea superioară a produselor livrate statului pe bază de contract, ceea ce ne-a permis încasarea unor prețuri mai mari, ne-a declarat inginerul agronom Dumitru Năstăsoiu. In al doilea rînd, din depășirea cantitativă a unor producții, ceea ce ne-a permis suplimentarea contractelor cu statul. Dar să luăm pe rînd cei doi indicatori care demonstrează priceperea, simțul gossiodăresc și hărnicia cooperatorilor care au știut să aplice temeinic regulile agrozootehnice pentru a obține produse mai multe și mai bune și ca urmare venituri superioare. Obținând, în condițiile acestui an mai puțin favorabil culturii griului, o producție de 3.700 kg la ha, la această cultură, pe suprafața de 700 hectare, cu 300 kg peste prevederile planului, cooperativa a livrat statului 90 vagoane de grâu. Bine selectat înainte de livrare și avînd o greutate hectolitrică ridicată, cooperativa a încasat numai pentru sporul de calitate suma de 100.000 lei, care s-a adăugat prețului de 1.170.000 lei. Deci, în total, 1.270.000 lei venituri de la grîu. Deși cooperativa nu are obligații contractuale la porumb, datorită recoltei deosebit de bune, ca urmare a lucrărilor făcute la timp, va livra totuși statului 100 tone, din care va încasa peste prevederi 110.000 lei. La floarea-soarelui, tot ca turnare a depășirii producției cu 300 kg la hectar, s-au livrat statului 268 tone in loc de 384 tone, obținîndu-se un spor de cantitate de 110.000 lei, iar la struguri sporul de cantitate de 18 tone, precum și cel de calitate, ca urmare a livrării producției pe soiuri, înseamnă aproape 100.000 lei în plus. în sfârșit, dintre culturile de cîmp, cea care a adus încă un venit suplimentar de 60.000 lei este unul, recoltă la care s-au obținut 200 kg de sămînță în plus la hectar. Dar cele mai însemnate sporuri de venituri s-au obținut din sectorul zootehnie, ceea ce demonstrează încă o dată, că sectorul creșterii animalelor valorifică superior producția agricolă atunci cînd se dă atenția, cuvenită calității acestora. Astfel, datorită procesului înaintat de meminozare și a bunei îngrijiri date in tot cursul anului, cele 5.000 de oi au dat o producție superioară de lină și o cantitate mai mare de lapte. Cele 15.001 kg de lină vindută statului, la prețul mediu pe kg de 55 lei, față de 48 cit se prevedea, datorită calității acesteia, au adus un spor de venituri de peste 100.000 lei, cărora li se adaugă peste 38.000 lei din sporul de 128 M lapte vîndut peste contract. Față de anii precedenți, cînd cooperativa livra oi pentru carne, in acest an au fost îngrășați 1.000 de berbecuți pentru export. Dan CRISTIAN (Continuare în pag. a III-a) Adunări de dări de seamă In organizațiile de partid Timpul de lucru — o avuție prețioasa, Să n-o irosim! Satisfacția afirmării