Dobrogea Nouă, aprilie 1970 (Anul 23, nr. 6726-6751)

1970-04-08 / nr. 6732

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6732­­ Miercuri, 8 aprilie 1970 4 pagini, 30 bani SEMĂNATUL PORUMBULUI (Tehnologie adecvată condițiilor acestui an) Ing. Dan ȘERBU, directorul Direcției agricole județene Ca urmare a aplicării unei agrotehnici superioare, a folo­sirii unor hibrizi de mare pro­ductivitate, producția medie de porumb a crescut de la 3.000 kg cit s-a obținut în 196S, la 4.275 kg în 1969. Aceasta nu reflectă însă potențialul maxim al acestei culturi. Rezultatele obținute de unitățile fruntașe: C.A.P. Comana — 7.086 kg/ha, Cobadin — 6.362 kg/ha, Tătaru — 5.700 kg/ha, Chirnogeni — 5.253 kg/ha, I.A.S. Amzacea — 6.040 kg/ha, I.AS. Agigea — 5.418 kg/ha, etc., dovedesc că producția medie poate crește în condițiile aplicării de către toa­te unitățile a unei agrotehnici superioare. Dezbaterea organi­zată de ziarul „Dobrogea nouă“ pe linia generalizării experien­ței pozitive a unităților frun­tașe în obținerea unor recolte sporite de porumb a scos în evidență marile rezerve de care dispune fiecare unitate. Por­nind de la rezultatele obținute în anii precedenți de către uni­tățile agricole din județ și de la condițiile climatice specifice a­­cestei primăveri (rezervă spo­rită de apă în sol, desprimăvă­­rare timpurie), cît și existența unor cantități mai mari de în­grășăminte, este necesar să fa­cem unele precizări privind tehnologia porumbului în acest an. Fertilizarea terenului în condiții de cultură neirigată. In acest an se recomandă fer­tilizarea solului în primăvară cu azotat de amoniu, uree sau îngrășăminte complexe, îngrășăminte care se vor aplica o dată cu pregătirea patului germinativ sau in timpul vegetației cînd plantele au 20—30 cm înălțime, îngrășămintele se încorporează în sol cu semănătoarea SU-29, paralel cu rîndurile de porumb. Fertilizarea racială se recomandă să se facă atunci cînd terenul are suficientă umiditate sau în perioadele ploioase. Dozele de în­grășăminte azotoase vor fi diferențiate în funcție de planta pre­mergătoare, fertilitatea naturală a solului, gradul de aprovizio­nare cu apă etc. Pe terenurile unde se însămînțează porumbul după grîu, se recomandă: 25—35 kg/ha azot substanță activă, cînd urmează după el însuși 45—65 kg îngrășăminte complexe și 35—46 kg azot substanță activă la ha. în condiții de irigare se recomandă aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte chimice și anume: îngrășăminte azotoase 120—150 kg și îngrășăminte fosfatice 60—80 kg/ha substanță ac­tivă. Dacă aceste îngrășăminte au fost aplicate parțial In toamnă, în această primăvară se va completa diferența pină la doza re­comandată, o dată cu pregătirea terenului pentru insămînțare. Pregătirea patului germinativ Executarea de bună calitate a acestei lucrări asigură semăna­tul porumbului uniform ca adincime și densitate, pe rînd. De a­­ceea se impune ca să se acorde cea mai mare atenție de către Ingineri, brigadieri, șefi de secții I.M.A. și mecanizatori pregătirii patului germinativ. Lucrarea de pregătire a patului germinativ Se va executa cu grapa cu discuri, în agregat cu grapa cu colți reglabili la adîncimea de însămînțare a porumbului cu 1—2 zile înainte de semănat sau chiar concomitent cu semănatul. Această lucrare trebuie să asigure un mediu optim de germinare și lăsă­ (Continuare in pag. a II-a) CALITATEA -„balanța“ cu care se măsoară prestigiul Pornind de la ideea, exprimată cu deosebită claritate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Con­gresul al X-lea, că : „RIDICAREA CALITĂȚII PRODUSELOR. REALIZAREA DE PRODUSE CU CARACTERISTICI TEHNICO-ECONOMICE SUPERIOARE TREBUIE SĂ CONSTITUIE O PREOCUPARE DE PRIM ORDIN, UNA DIN SARCINILE DE CEA MAI MARE ÎNSEMNĂ­­ TATE... A UNITĂȚILOR ECONOMICE, A TU­TUROR MUNCITORILOR, TEHNICIENILOR, INGINERILOR ȘI SPECIALIȘTILOR...“, reve­nim asupra unor lipsuri existente în ceea ce privește calitatea unor mărfuri și aducem din nou în atenția forurilor de resort citeva din situațiile care ne mulțumesc pe consumatori. In expunerea la proiectul de lege privind asigurarea și con­trolul calității produselor (deve­nit lege prin votul unanim al deputaților Marii Adunări Na­ționale), tovarășul negou, vicepreședinte Mihai Manu­­al Consi­liului de Miniștri, arăta : „Ridi­carea calității produselor și ser­viciilor este impusă stringent de dezvoltarea și modernizarea eco­nomiei noastre, de exigențele re­voluției științifico-teh­nice con­temporane. De calitatea acestora — fie mijloace de producție, fie bunuri de larg consum­ — de­pind, în măsură hotărîtoare, pro­gresul unei economii, valorifica­rea superioară a resurselor ma­teriale și umane, satisfacerea ne­voilor tot mai complexe și va­riate ale producției și consumu­lui intern". în aceste condiții, este evident că sunt necesare eforturi suplimentare, sporite, pentru intensificarea acțiunilor menite să­ ducă la îmbunătățirea calității produselor și serviciilor. Se impun măsuri energice, cu atât mai mult cu cât, in unele în­treprinderi, continuă să se fa­brice mărfuri de calitate neco­­respunzătoare, situate la limita minimă a celor similare din alte țări. Asemenea mărfuri ajung, din păcate, în rețeaua comercia­lă, prorocind nemulțumirile în­dreptățite ale cumpărătorilor. Sunt perioade — destul de lungi — în care produse dintre cele mai solicitate lipsesc de pe piață. Cauza? Unii furnizori, în speță producători de bunuri de consum, vehiculează mărfuri de proastă calitate. Atunci cînd compartimentul de­­ recepție“ al comerțului funcționează cum tre­buie, nu se admite nici un rabat de la calitate și ca atare loturi întregi de mărfuri sunt refuzate. Numai în anul trecut, valoarea mărfurilor punzătoare alimentare necores­tefuzate definitiv furnizorilor s-a ridicat la sute de mii de lei. Cînd în magazine una plătești și alta cumperi Sunt nenumărate situații cind se întimplă și astfel. Mulți din­tre cumpărători, mergind un ma­gazin și cumpărind conserve de fasole — să zicem —, au de multe, de prea multe ori surpri­za de a găsi în cutie cu totul altceva sau un produs de calita­te necorespunzătoare. Care este explicația ? Se știe că o contri­buție decisivă în asigurarea unei calități corespunzătoare o au be­neficiarii. In aceste cazuri, ca și în multe altele, comerțul — be­neficiar al produselor —■ nu con­trolează cu suficientă severitate marfa primită, ba, mai mult, a­­desea „închide ochii“ de teamă că va rămîne fără marfă. Dar să dăm citeva exemple. In sectorul de panificație, cu toate protestele consumatorilor și comerțului, rabatul de la ca­litate se face încă fără nici o Gh. GHEORGHE (Continuare in pag. a H-a) ABUZUL NU POATE FI APĂRAT nici de fotoliul directorial Grija față de om și nevoile sale este o pro­­blemă care preocupă permanent partidul și statul nostru. Pentru ca cetățeanul societății so­cialiste să trăiască mai bine, se înalță uzine și abrici, impunătoare cartiere de locuințe, școli și universități. Nu există localitate de pe întinsul patriei a cărei geografie să nu fi cu­noscut profunde in­­îorri. An de an, mii de oa­meni ai muncii se notă in locuințe noi. De a această regulă nu face excepție nici muni­cipiul Constanța. An de az sunt alocate pentru construcția de locuințe milioane de lei. Aceste locuințe sunt destinate constructorilor activi ai socialismului și nu afa­ceriștilor. Pentru a se face o cît mai judicioasă repartizare a noului fond de locuințe, a fost luată măsura de a se discuta și aproba cere­rile solicitanților în ca­drul întreprinderilor și instituțiilor. Majoritatea comisiilor constituite in acest scop și-au făcut din plin datoria. Cunos­­cind din timp numărul de apartamente afectat fiecărei întreprinderi, se fac propuneri in ordi­nea urgenței și sunt afi­șate, pentru ca salariații unității respective să cunoască și să aprecie­ze in ce măsură s-au o­­rientat bine sau nu membrii comisiei. A­ceasta este regula gene­rată de spiritul de drep­tate și echitate socială in baza căruia acționea­ză organele de partid și de stat din țara noa­stră și toți oamenii muncii, acei făuritori ai bunurilor materiale și spirituale. Din păcate însă, au fost și sunt aba­teri de la această regulă. Unii oameni, profi­tând de poziția lor într-o întreprindere sau alta, caută să împartă drep­tatea după ..legile“ bu­nului plac. Despre un astfel de caz ne vom o­­cupa in rîndurile ce ur­mează. Cu ci­iva ani hn urmă la Fabrica de celuloză si hîrtie din Constanța a fost angajat Tănase So­loviei in funcția de șef al serviciului aprovizio­nare, cu toate că despre trecutul lui se știau foarte puține. Și tocmai acest lucru ii convenea lui de minime. Dar dacă despre trecut se știau puține, dorea ca prezen­tul să-l scoată în evi­dență. Și in acest scop și-a pus „toată ambiția“. In 1965, aflând că fabri­ca a primit un număr de apartamente, pentru a fi repartizate munci­torilor, Losovici s-a făcut luntre și punte și a in­trat în grațiile fostului director Ion Coman, ca­re, dornic de lingușeală, a răspuns „alintărilor“ lui Lesovici cu diferite atenții, care au mers pi­ia acolo vicit, deși știa că are o casă pe bule­vardul Lenin și o cotă de moștenire la o altă casă intr-o localitate din afara orașului, i-a re­partizat un apartament cu 3 camere în Tomis II, blocul G­1. In felul acesta directorul și șeful serviciului aprovizionare au sfidat fără obraz ne­voile salariaților, impar­­țindu-și apartamente in funcție de simpatii și nu de nevoile oamenilor. Erijindu-se în comisie, ei au dat la spate cele­lalte cereri și au făcut o repartiție care ținea G. MORARU (Continuare in pag. a H-a) Intr-un NOU CARTIER ~ TOMIS NORD - ARHITECTURĂ NOUĂ /WWVWW».VW­AAA^t „PALETA“ FLORALĂ A LITORALULUI Primăvară... Mii de oameni țes cu hărni­cie haina vegetală nouă a parcurilor zonelor verzi in Con­si­stanța și stațiunile de pe litoral, adăugind un plus de frumusețe și culoare frumuseții „florilor“ din beton și sticlă care dau măre­ția și farmecul litora­lului românesc, in le­gătură cu pregătiril­e ce se fac pe acest plan, al frumosului floral al litoralului, am avut o discuție cu to­varășa ing. Grigorie a VESA, din secția gos­podărie comunală a Consiliului popular municipal. — In ce privește or­ganizarea și dezvolta­rea zonelor de parcuri și spații verzi în Con­stanța și stațiunile tu­ristice de pe litoral — ne-a spus interlocu­toarea — avem în ve­dere un plan de per­­­­spectivă, care țintește, pe de o parte, îmbo­gățirea cu vegetație a acestor zone, iar pe de alta o eficiență sporită a lucrărilor, în sensul durabilității lor și, în final, al costu­rilor scăzute pentru lucrările de întreține­re cu 30—50 la sută față de anii trecuți. Aceasta se va realiza prin plantarea, în ma­sive, a arborilor și arbuștilor ornamentali și a trandafirilor. In prezent, este în plină desfășurare acțiunea de plantare a circa 100.000 arbuști și 30.000 arbori ornamentali, 10.000 copaci din spe­cii de rășinoase și 30.000 fire de tranda­firi, acțiune la care își aduc o lăudabilă contribuție locuitorii orașului nostru, prin muncă voluntar-pa­­triotică.­­ In acest plan, flo­rile, numite generic sezoniere, ce loc vor avea — Dacă vă referiți la florile a căror via­ță durează numai un ciclu de vegetație, tre­buie să spun că, deși vor avea o pondere ceva mai mică față de INTERVIUL NOSTRU anii trecuți, vor însu­ma totuși 1.600.000 fi­re. Specialiștii din ca­drul serelor s-au stră­duit să mărească nu­mărul speciilor utili­zate, ca și gama sorti­mentală, ceea ce va crea în peluzele parcu­rilor o încinzătoare­­ și armonioasă paletă co­­loristica, începînd din luna mai pină t­rzm in toamnă. Trei specii de petunii în mai multe culori, cinci specii de tagetas sal­­via, verbena, cana in­dica, anthirinium , (gu­ra leului), mușcatele și ageratum sunt nu­mai citeva din specii­le care vor alcătui co­vorul floral. întreg materialul sădit ar fost asigurat in sere­a­le locale și în primele zile ale lunii mai flo­rile acestea își vor lua locul cuvenit în salba vegetală a parcurilor și grădinilor litoralu­lui, care — încă un a­­mănunt de reținut — își vor lărgi aria la 570 ha, prin noile a­­menajări de la Ma­­maia-sat și Mangalia Nord, Eforie, din noi­le cartiere de locuin­țe din Constanța. Tovarășa ing. Geta NASTASE, șefa secției spații verzi din cadrul întreprinderii de gos­podărie comunală, par­ticipantă la ne-a furnizat discuție, și alte amănunte, legate, mai ales, de preocupările actuale ale horticulto­rilor din sere. — Un fapt deosebit de important, care, de asemenea, înseamnă o contribuție directă la îmbogățirea salbei vegetale a parcurilor, este acțiunea de în­mulțire a palmierilor. Până în prezent am obținut în sere peste 2.000 palmieri din spe­ciile Phenix și Cha­­meops. Paralel, se fac eforturi pentru înmul­țirea prin butași a u­­nor plante verzi deco­rative pentru aparta­mente, din speciile Philodendron, Coboea­­z­a, Dracena și Hibis­cus. O mie de aseme­nea plante, în ghive­ce, sunt gata de pe a­­cum a fi livrate ma­gazinelor de speciali­tate. Așadar, in haina flo­rală a parcurilor și grădinilor litoralului se adună in această primăvară o zestre bo­gată, care va incinta — evitem siguri — su­tele de mii de vizita­tori. I. CIMPEANU Teatrul de revistă „FANTASIO“ . In turneu peste hotare cu Teatrul de revistă „Fantasio“, după câteva turnee prestigioase în străinătate — cel mai recent în Republica Democrată Germană — iată-l din nou într-un turneu peste hotare, de această dată în Israel. Astfel, timp de aproape o lună și jumătate, instituția con­­stănțeană va realiza cu spectaco­lul „Săracu' Gică“ un adevărat maraton artistic. — Aveți emoții în fața unui astfel de turneu? — l-am între­bat pe dirijorul și compozitorul Aurel Manolache, directorul tea­trului. — Evident ! Cinstea de a re­prezenta arta românească peste hotare ne incumbă, atît mie, cît și întregului colectiv, o extraordina­ră răspundere. De fapt, întreaga perioadă de pregătire a turneului a fost marcată de grija pentru punerea la punct a fiecărui amă­nunt, începînd de la cea mai ne­însemnată notă muzicală ce se consumă in fosa orchestrei, pînă la mișcarea și interpretarea fie­cărui personaj. Pe Jean Constantin l-am în­trebat dacă are încredere în „Ta­che“, eroul căruia îi dă viață, și, bineînțeles, dacă dialogul său cu publicul poate stîrni veselia, stările comice cu care actorul constănțean s-a obișnuit pe sce­nele noastre. — „Tache“ este un circiumar care trăiește un timp istoric de­pășit de societatea noastră, dar încă în viață și cu valori simbo­lice pentru alții. In vreme ce noi îl parodiem­i, facem haz și ne dis­trăm pe seama încurcăturilor lui sentimentale, viitorii noștri spec­tatori pot încerca și sentimentul de adulare. Dar, oricum, adăugăm noi, „Ta­che“ și „Gică“ vor rămîne figu­rile deliciu ale oricărei săli de spectacol. Nu vrem prin aceasta să minimalizăm aportul pe care îl aduc în spectacol ceilalți pro­tagoniști ai teatrului. — Bănuim că în perioada aces­tui dialog peste hotare, la sediul teatrului activitatea artistică nu va fi întreruptă. — Firește că nu ! Corpul de balet, ne-a declarat Aurel Mano­lache, va repeta intens pentru noua premieră „Nu aveți un cap în plus?“, în timp ce restul co­lectivului, cu spectacolul „Coco­­șelul neascultător“, va întreprin­de un turneu în județul Tulcea. — Acest turneu credeți că-l va „obosi“ pe „Săracu' Gică“ ? — Nu, nicidecum ! Consider că dintr-un asemenea turneu el se va reîntoarce acasă revitalizat. Am în vedere nu oboseala acto­rilor, ci mizez pe buna lor dispo­ziție, prilejuită de noua stagiune estivală cînd, atît „Săracu’ Gică“, cît și celelalte spectacole sperăm să întrunească adeziunea unui tot mai numeros public. De altfel, „încălzirea“ după turneu o vom face la 17 mai cu două specta­cole la Sala Palatului din Bucu­rești. Emil ZĂLOG Al doilea turn de răcire Al doilea turn­­ de răcire la Centrala termoelectrică Palas din Constanța a ajuns la co­ta finală, urmind ca in aces­te zile să se toarne și bor­dura de rezistență. Concomi­tent cu încheierea lucrărilor la acest obiectiv din ansam­blul noii centrale, construc­torii întreprinderii 12 con­­strucții-montaj și unitățile sub antrepriză au început și probele de etanșeitate la conducta in diametru de 1.600 mm din canalul hidro. A „Ia și despre satul con­temporan“ Rindori pestrițe pag. a II-a Cooperația de consum, in „ca­dentă“ cu cerințele comerțului modern­ pag. a III-a

Next