Dobrogea Nouă, mai 1970 (Anul 23, nr. 6752-6776)
1970-05-23 / nr. 6769
* MUHartív, M. IV-l U' LA$J PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean flÎRZFNIF!It 1 SSSMSSSB=a=SSB Anul XXIII, nr. 6769 . Sîmbata, 23 mai 1970 ! 6 pagini, 30 bani- Pag. a II-a și a III-a Nu a trecut decit o săptămină de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afeciind sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce in localitățile greu lovite de furia revărsărilor, Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și mult m altele — oamenii muncii, răspunzind cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat riuri sau piraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, in grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumeginde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chișcani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate in plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingind cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Măcin, până în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decât coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pină la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată. Insula Mare a Brăilei. Situată intre brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit in ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cimpie fertilă. O suprafață de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălților, cu 13 stații de pompare. In urma desecărilor, a defrișării stufărișurilor de pe 22.395 hectare și sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe păminturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obținut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători in momentele culminației undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean — Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fața unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pină la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pină la 60—70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutați de 1.300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense forțe umane și materiale sunt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotăriți să apere cu dirzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunțime și evacuarea populației, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor, de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului revin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie in diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atit de fascinant. Această imensă întindere netedă ca in palmă, fostă pină acum cîțiva ani „Balta“, împărăție a apelor și sălciilor plângătoare; astăzi Insula Mare a Brăilei este o oază de liniște in care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sini in plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, căzînd in sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că in trecere se află secretarul (Continuare în pag. a II-a) Cresc ca un stăvilar de granit cotele SOLIDARITĂȚII, EROISMULUI, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU in zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați ÎN CURSUL ZILEI DE VINERI, 22 MAI A.C., TOVARĂȘUL ZIUA OPERATIVĂ DE LUCRU ÎN JUDEȚELE BRĂILA ȘI GANICOLAE CEAUȘESCU, ÎNSOȚIT DE TOVARĂȘII EMIL BOD , *rpI ^ CARE ÎN ACEATF ZILE AU LOC MARI ACȚIUNI DE NARAȘ, GHEORGHE PANĂ, GHEORGHE RĂDULESCU, FLOLATL IN CARE IN ACESTE ZILE AU LOC MARI ACȚIUNI ALRIAN DANALACHE, DUMITRU POPESCU, A FĂCUT O ZI-PREVENIRE ȘI COMBATERE A INUNDAȚIILOR. LA CHEMAREA PARTIDULUI: SUNTEM LA DATORIE! Acolo unde oamenii nu au de înfruntat stihiile naturii sunt încleștați insă, cu toată ființa lor, într-o bătălie tot atit de decisivă cu timpul, contracarînd indirect, dar cu maximă eficiență, efectele distrugerilor, muncind neobosit, descoperind noi resurse materiale, de energie umană, de pricepere și entuziasm, pentru a produce mai mult și mai bine, pentru a recompensa pagubele pe care le-a suferit economia națională. In cronica solidarității socialiste cu cei greu încercați, faptele de muncă ocupă un loc de onoare, exprimînd înaltele trăsături morale ale poporului nostru. Ieri dimineață, într-o unitate din sectorul construcții de mașini — UZINA DE REPARAȚII NĂVODARI. Tocmai s-a terminat o ședință operativă a comitetului de partid și a comitetului de direcție din întreprindere. Pe baza analizelor făcute și a propunerilor venite din secții, s-a stabilit că, până la sfârșitul anului, se va realiza o producție suplimentară, globală și marfă în valoare de 1.200.000 lei. Acest spor se adaugă angajamentului pe care uzina și l-a luat la începutul anului de a depăși planul pe anul 1970 cu un milion lei producție. — Noi suntem o uzină care lucrează pentru agricultura socialistă a țării — ne declara tovarășul ing. Mircea MOLDOVEANU, directorul întreprinderii. De aceea, e firesc să ne simțim integral mobilizați în ajutorarea unităților agricole din județele care au avut de suferit de pe urma calamităților. Am confecționat 20 de motopompe de mare capacitate, ce pot fi folosite la deversarea apelor de pe suprafețele inundate și pe care le punem la dispoziția celor ce au nevoie de ele. De asemenea, reparăm 10 tractoare din materiale și piese de schimb economisite și, pe măsură ce nevoile o vor impune și vom obține, în același timp, noi economii, vom repara, în aceleași condiții, alte mașini agricole. Am format o brigadă complexă, alcătuită din mecanici, lăcătuși, montori, electricieni, care va merge să lucreze in unitățile unde este nevoie. La rândul său, secretarul comitetului de partid al uzinei, tovarășul Ion PARFENIE, ne-a informat asupra altor aspecte ale contribuției muncitorilor, inginerilor, maiștrilor de la Uzina de reparații Năvodari. Inundațiile care au lovit o bună parte din orașele și satele țării n-au înfrunt tăria oamenilor, strîns uniți in fața pericolului. Conform angajamentului, in cursul lunii mai vom realiza o producție suplimentară în valoare de 250.000 lei. După două decade, avem deja o depășire de 150.000 lei. In acest timp, au fost livrate 137 de mașini de modelat solul pentru legumicultură și 30 de instalații de irigat prin aspersiune. In toate atelierele uzinei, salariații noștri — care au hotărît să contribuie la fondul de ajutorare cu suma de 250.000 lei reprezentând salariul pe o zi în fiecare lună pină la sfirșitul anului — avînd exemplul comuniștilor, nu-și precupețesc eforturile în muncă. S-a îmbunătățit indicele de utilizare a fondului de timp al mașinilor, a crescut productivitatea muncii. „Vom răspunde chemării partidului cu noi și noi dovezi de muncă neobosită, în folosul patriei socialiste". 20 de milioane de inimi biruie apele , poate pentru prima dată , cînd se ascunde de propriu-i nume. Ca și cum ar fi săvîrșit cine știe ce act rușinos. Îmbrăcat modest, poate mai mult decit modest, rămas prin propria-i voință fără coordonatele numelui și obîrșiei, acest atut de clasic tăicuț printre tăicuții care s-au ostenit și îngrijorat pentru venirea noastră pe lume, pentru devenirea noastră în lume, se face una cu grijile țării întregi. Anonim în triplul înțeles al cuvîntului, modest, puțintel la trup, decolorat parcă voit la înfățișare, tăicuțul, crescător de grîu galopînd către auzul înspicării, crescător de mirifice flori ale soarelui, ori de păduri cu chihlimbar în subțiorile frunzelor, ține în podul palmei 2.000 de lei. „Pentru cei în suferință“ îi spune fetei de la ghișeu. Nu știe de „contul 2.000“, nu știe nici măcar de cuvîntul sinistrat care ne cutremură și ne îndîrjește în faptele noastre, i adincul numelui și ființei noastre de oameni. Dar întinde cu simplitate 2.000 de lei. Cu firescul cu care întinzi celui aflat în suferință o pline, o cană cu apă. Și mi se pare că dacă cineva ar oferi celor in suferință tot auzul lumii nu i-ar putea egala darul în înțelesul, in profunzimea lui. Pustiirea care a lovit o parte a țării și a biciuit munca înfloritoare a oamenilor își face ecoul in țara întreagă, in toate inimile bărbaților și femeilor ei. Nu festiv, nu afișat. Fără pic de paradă sau ostentație. Își sapă ecou omenește. De la inimă la inimă. Apele revărsate ne-au izbit stăruitor și adine, puterea Dar mai presus de vrăjmășiei lor ne leagă firea noastră de oameni în totul și în toate lucrurile cu cite venim in atingere. Interlocutorii mei au răspunderea unei nave cu nume de oraș românesc, nu-și pot trece, așa cum poate ar vrea, numele sub tăcere. Se numesc Vasile IoN și Gavrilă MIHAI, comandantul și secundul cabotierului „Turnu Severin“. Au citit apelul Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R. Li se pare normal să contribuie cu o zi din salariul lor din fiecare lună a anului. Normal, dar parcă prea puțin. Firea obișnuită să afle și îndelungi calcule poziția navei după stelele cerului face un calcul al suferinței. Și amindoi hotărăsc să ridice minimul de contribuție solicitat la dublul lui. Datoria patriotică de a ne afla umăr la umăr la bine ca și la rău s-a înavuțit cu căldura omeniei. Ofițerul radiotelegrafist Ion CURCĂ a votat pentru contribuția fixată de echipajul din care face parte. Dar inima lui simțitoare la suferința semenilor găsește resurse în plus. Omul apelor oferă celor loviți de puhoaiele apelor încă 600 de lei. In același timp în care căpitanul de remorcher Con-Nicolae FATU (Continuare în pag. a V-a) fW WWWWWWWW/ MUIERI DiMism La contul 2000 peste 115.0IL0 lei w tmmmmmmmmmmmmmmmm—mma—mammmmmmmwmmmmammmmmm însuflețite mitinguri de solidaritate UNANIMĂ ADEZIUNE prin muncă, prin fapte intemn la Șantierul naval din Constanța. In pauza dintre schimburi, comitetul de partid a convocat un miting fulger pentru a se da încă o dată glas hotărîrii acestui destoinic colectiv de a contribui, prin toate mijloacele, la ajutorarea regiunilor sinistrate, la recuperarea cit mai grabnică a gravelor pierderi suferite de economia națională. Nu trec nici cinci minute și in fața pavilionului administrativ sunt adunați peste 1.500 de oameni, trepidind încă de încordarea muncii de peste zi. Tovarășul Nicolae DAN, secretar al Comitetului municipal de partid, vorbește despre sinistrul care a provocat atitea a mare distrugeri in cele mai multe din județele țării. Fețele oamenilor par încremenite, de piatră. Știu toți cit am pierdut, cite mii și zeci de mii de case, cite sute de fabrici și uzine, cite sute de mii de hectare de pămînt mănos au fost pur și simplu scoase din circuitul economic al țării, cite vieți omenești pierdute. Durere fără margini in inimile tuturor. Dar, mai presus de orice hotărîre : o hotărîre titanică, izvorîtă din conștiința de om, dintr-un adune simțămînt patriotic, din înflăcărată chemare a partidului de a face totul pentru ca proporțiile uriașe ale calamității să fie lichidate cit mai iute, pentru ca viața să intre peste tot în făgașul ei normal. Acestei hotăriri îi dă glas comunistul Ion Sîrbu, șeful unei echipe de mecanici: — „întregul nostru popor trăiește zile destul de grele... Forțele naturii nemiloase ne-a lovit crunt... Face pauze după fiecare frază, pentru a-și stăpini lacrimile care-i inundă obrajii. — Dar în noi, tovarăși, există o forță de o mie de ori mai pu (Continuare in pag. a IlI-a) La S.N.C., in timpul mitingului. Mîine, la Valul lui Traian Deschiderea Șantierului național al tineretului din sistemul de irigații Valea Carasu Duminică, la ora 11, in comuna Valul lui Traian, se moi desfășura festivitățile de constituire a Șantierului național al tineretului din sistemul de irigații Valea Carasu. Cu aceasta ocazie, celor peste 1.500 de tineri care s-au hotarit sa lucreze ca brigadieri li se va inmîna drapelul de Șantier național al tineretului. In încheierea festivităților va avea loc un program cultural-sportiv, la care își vor da concursul reprezentanți din 15 comune ale județului.