Dobrogea Nouă, mai 1971 (Anul 24, nr. 7060-7085)

1971-05-05 / nr. 7063

DOBROGEA NOUA nr. 7063 Pag.a 3-a ENTIIZASIA ADUCIARE FESTIVĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN CUVINTAREA TOVARĂȘULUI VASI­LE VILCU (Urmare din nag. I) muncesc, organizind lupta maselor populare împotriva claselor exploa­tatoare, partidul comunist a înscris în istoria patriei memorabile pa­gini de eroism și abnegație revolu­ționară, în anii ilegalității, comuniștii ro­mâni au manifestat un înalt spirit de solidaritate internaționalistă cu lupta comuniștilor, a clasei munci­toare, a popoarelor din celelalte țări, împotriva reacțiunii, a fascis­mului, pentru drepturi democratice și o viață mai bună, pentru liber­tatea și independența țărilor lor. Este meritul nepieritor al parti­dului nostru comunist că în timpul dictaturii militare fasciste, în con­dițiile războiului, în pofida greu­tăților, a terorii, dînd glas frămîn­­tărilor și aspirațiilor majorității populației țării, a unit în jurul său largi forțe democratice și politice, afirmîndu-se ca un stegar al voin­ței și intereselor poporului. Tovarăși. în lupta pentru înlăturarea re­gimului dictatorial, alungarea tru­pelor germane din țară și elibera­rea României, partidul nostru a reunit forțe de orientări și con­cepții politico-sociale dintre cele mai diverse, colaborînd cu diferite grupări și organizații democratice, cu cadre de comandă din armată, ofițeri și generali patrioți, stabilind legături cu partidele burgheze, pre­cum și cu monarhia și cercurile grupate în jurul acesteia, cu un mare număr de personalități ale vieții cultural-științifice și politice. în același timp, partidul comu­nist a organizat formațiunile pa­triotice înarmate. Arestarea guver­nului antonescian, la 23 August 1941, zdrobirea dictaturii militare­­fasciste și întoarcerea armelor îm­potriva Germaniei hitleriste, pen­tru eliberarea țării, constituie în­cununarea luptei celor mai largi forțe sociale, politice și militare din România, în rândul cărora cla­sa muncitoare și partidul său co­munist au avut rolul conducător. în pregătirea și înfăptuirea insu­recției armate victorioase, partidul a folosit condițiile favorabile crea­te de creșterea generală a rezis­tenței antihitleriste, de adincirea crizei regimului antonescian, con­tradicțiile din rândul cercurilor și claselor conducătoare, înfrângerile suferite de armatele hitleriste, da­torită, în principal, loviturilor ni­micitoare date de armata Uniunii Sovietice și apropierea frontului de teritoriul României. O dată cu răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, poporul român s-a angajat cu toate resursele sale materiale și umane, cu întregul po­tențial militar, în războiul antihitle­rist : armata română a luptat cu eroism, împreună cu armata sovie­tică, pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei, și, mai departe, pe pamintul Ungariei, Cehoslova­ciei și Austriei, pînă la înfrînge­­rea totală a Germaniei fasciste. Eliberarea de sub jugul fascist a inaugurat o nouă etapă istorică în dezvoltarea României, ieșit din ile­galitate cu o imensă influență, cu un inalt prestigiu politic, partidul comunist a parcurs un proces ra­pid de întărire și organizare a pro­priilor rînduri, adaptindu-și cu suc­ces metodele de muncă noilor con­diții. Mobilizând clasa muncitoare, înfăptuind un larg front al forțe­lor populare, în centrul căruia se afla alianța muncitorească-țără­­nească, asigurînd coalizarea tutu­ror forțelor progresiste ale nați­unii, Partidul Comunist Român a organizat și condus bătălii revolu­ționare de o deosebită amploare, soldate cu înfrângerea forțelor re­acțiunii și instaurarea, la 6 martie 1945, a puterii revoluționare­ demo­­cratice. Partidul Comunist Român s-a dovedit la înălțimea cerințelor noii etape istorice prin care trecea țara, afirmîndu-se ca singura forță poli­tică în stare să organizeze și să conducă lupta revoluționară a ma­selor. Sub conducerea sa, Româ­nia a cunoscut transformări radi­cale în întreaga structură econo­mică și de clasă, în organizarea so­cială și de stat, în modul de via­ță al oamenilor muncii, socialismul­­ a triumfat definitiv la orașe și sate. Progresele considerabile realiza­te pe calea industrializării sunt grăitor ilustrate de faptul că pro­ducția întregului an 1938 a fost ob­ținută in 1910, în numai 22 de zile. Producția realizată în cincinalul 1966—1970 este aproape egală cu cea obținută in 15 ani anteriori. Considerînd agricultura drept o ramură de bază a economiei națio­nale, partidul nostru a luat mă­suri pentru a pune mai larg in va­loare avantajele trecerii ei pe ba­zele marii producții socialiste, pentru sporirea producției vegetale și animale. Schimbările produse in baza tehnico-materială a agricul­turii sunt ilustrate de faptul că ea dispune de peste 107 mii tractoare, 50 mii combine cerealiere și alte mașini agricole. Eforturile ce se fac în continua­re au drept obiectiv de a asigura până în 1975 mecanizarea comple­tă a lucrărilor agricole, creșterea substanțială a gradului de chimi­zare a producției, realizarea sarci­nilor stabilite, prin programele na­ționale privind amenajările fun­ciare, extinderea suprafețelor iri­gate și dezvoltarea zootehniei. Spre același țel se îndreaptă și măsu­rile luate în ultima vreme pentru îmbunătățirea conducerii, a orga­nizării și planificării agriculturii, pentru perfecționarea organizării și retribuirii muncii în unitățile a­­gricole cooperatiste și de stat. Poporul român vede în orîndui­­rea socialistă temeiul cuceririlor remarcabile : asigurarea dreptului la muncă și odihnă, gratuitatea in­­vățămintului de toate gradele, îm­bunătățirea substanțială a sănătății publice, pe scurt statornicirea sen­timentului de deplină siguranță in ziua de mîine, de stăpîn al pro­priului destin. Tovarăși. In timpul regimului burghezo­­moșieresc, județul Constanța era unul din teritoriile cele mai îna­poiate ale țării. Un tablou al Do­­brogei din trecut îl oferă statisti­cile din 1938, anul cel mai pros­per al vechiului regim. Existau atunci doar 15 întreprinderi mici șh 1.900 muncitori. Producția globa­lă industrială reprezenta abia 1 la sută din producția țării, în agricul­tură erau 119 tractoare și 124 ba­toze. Pămîntul era lucrat rudimen­tar obținindu-se cu multă trudă 500 kg grîu și 780 kg porumb la hectar. Nu exista nici un inginer mecanic, iar un inginer agronom revenea la 40.1­00 hectare. . Starea de înapoiere economică se reflecta și la nivelul de viață al maselor. Subalimentația majorității populației, condițiile insalubre de locuit, lipsa unor condiții igieno­­sanitare, au făcut ca bolile și, în­deosebi, malaria, pelagra și tuber­culoza să fie un fenomen de masă. După eliberarea țarii, în anii construcției socialismului în jude­țul Constanța, a început să se con­struiască și să înflorească o viață nouă și prosperă. în această pe­rioadă au intrat în funcțiune între­prinderi și obiective ca: Termo­centrala Ovidiu, Fabrica de ciment Medgidia, întreprinderea mecanică de utilaj Medgidia, Uzina de su­­perfosfați și acid sulfuric Năvo­dari, Fabrica de celuloză și hîrtie Palas, întreprinderea de morărit și panificație și altele. Numai în ul­timul cincinal au intrat în funcți­une 40 de noi obiective economice, iar producția industrială a crescut intr-un ritm mediu anual de 13,7 la sută, superior celui realizat pe țară, în prezent, județul nostru reali­zează 49,6 la sută din producția de îngrășăminte fosfatice a țării, 32,2 la sută din producția de ciment, 32,4 la sută din producția de acid sulfuric și 10,3 la sută din produc­ția de țesături de lună. în anii cincinalului, agricultura județului a străbătut calea unor schimbări dinamice, de structură, determinate cu preponderență de marele volum de investiții alocate de stat, care se ridică la aproape 3,3 miliarde lei. A crescut gradul de mecanizare și chimizare a lu­crărilor agricole. In 1970 pe ogoa­rele județului au lucrat peste 8.900 tractoare convenționale, peste 4.500 combine și alte mașini agricole. Chimizarea a avut un rol tot mai însemnat în agricultura județului. Numai în anul 1970 cantitatea de îngrășăminte chimice folosită a fost mai mare de peste 2,5 ori față d­e anul 1965, în anul 1970 județul nos­tru a realizat 10,5 la sută din pro­ducția globală de cereale a Româ­niei. Au fost livrate statului în­semnate cantități de lapte, carne, legume, fructe, lină și alte produse agricole. O­­­dată cu creșterea producției industriale și agricole au sporit, an de an, și veniturile oamenilor mun­cii din județ reflectate în creșterea de peste 1,6 ori a volumului vânză­rilor de mărfuri prin comerțul so­cialist, față de 1965. Pentru construcția de locuințe s-au cheltuit, în cincinalul trecut, 74­5 milioane lei din care s-au con­struit peste 12.400 apartamente. In mediul rural din fondurile popu­lației s-au construit în aceeași pe­rioadă aproape 4.000 de case. S-a dezvoltat baza materială a turis­mului, învățămintului, științei și culturii. Avem în față o economie des­chisă noului, capabilă să valorifice potențialul material și uman, să pună în slujba omului din ce în ce mai multe bunuri materiale și spi­rituale. Aceste orientări se înscriu puternic in prevederile actualului plan cincinal de dezvoltare a jude­țului Constanța. Promovarea progresului tehnic, construirea de noi uzine și fabrici, vor crea condiții pentru sporirea volumului producției și a producti­vității muncii, continua ridicarea a nivelului calitativ al produselor. Pe această linie se au în vedere o­­biectivele ce vor fi construite viitorii ani: dezvoltarea Șantieru­lu­lui nav­al Constanța, care va trece la construcția de nave de 60—150 mii tone, precum și alte obiective importante. în această perioadă va crește ca­pacitatea portului, iar flota mari­timă va fi dotată cu noi nave. Pen­tru dezvoltarea bazei tehnico-ma­­teriale a agriculturii sunt alocate 2,2 miliarde lei, investiții ce sunt afec­tate, în principal, construirii în con­tinuare a sistemului de irigații, ferme și complexe zootehnice, do­tarea și modernizarea parcului de­ tractoare și mașini agricole. Pe litoral vor fi construite încă 50 de mii de locuri în hoteluri și pensiuni. In domeniul social-cultu­ral vor fi date în folosință noi școli, internate, grădinițe, cinema­tografe, cămine culturale, un parc de distracții pentru tineret, un stu­dio de radio, o stație de televiziune și altele. In acest cincinal se vor construi I­ mii apartamente, va crește rețeaua comerțului de stat și cooperatist. Tovarăși. Mărețele realizări obținute de-a lungul acestui drum istoric de o jumătate de secol reprezintă cea mai concludentă dovadă a justeței politicii științifice a Partidului Co­munist Român, care s-a călăuzit întotdeauna după ideile marxism­­leninismului, aplicîndu-le creator la condițiile României. Ele consti­tuie, totodată, o mărturie grăitoare a faptului că partidul comunist, trup din trupul poporului, nu are țeluri mai înalte, scopuri mai no­bile decit servirea intereselor fun­damentale ale poporului, a cauzei socialismului și comunismului. Toc­mai de aceea politica partidului nostru este însușită și înfăptuită cu elan de toți oamenii muncii, indife­rent de naționalitate, tocmai de a­­ceea partidul comunist este urmat cu deplină încredere și devotament nețărmurit de întregul nostru po­por, în concepția partidului nostru, socialismul și democrația sunt de nedespărțit. Pornind de la faptul că noua societate este chemată să a­sigure cele mai largi drepturi și libertăți democratice pentru oa­menii muncii, partidul nostru ac­ționează pentru perfecționarea con­tinuă a formelor și metodelor de organizare și conducere a întregii societăți, pentru adincirea democra­ției socialiste în toate comparti­mentele vieții sociale. In procesul dezvoltării democra­ției, Partidul Comunist Român a­­cordă o importanță deosebită creș­terii rolului in viața socială a or­ganizațiilor de masă și obștești, sindicale, de tineret, de femei, a organizațiilor cooperatiste, uniuni­lor de creație și asociațiilor oame­nilor de știință. Exercitarea rolului partidului de forță conducătoare în societate se întemeiază pe studie­rea și cunoașterea profundă a rea­lităților sociale, pe consultarea ne­întreruptă a oamenilor muncii și menținerea unui dialog continuu cu poporul, în soluționarea probleme­lor ridicate de progresul societății in strînsă conlucrare cu masele. Izvorul forței mobilizatoare, a capacității creatoare a partidului, ii constituie unitatea și coeziunea rândurilor sale, ale tuturor comu­niștilor, în jurul Comitetului Cen­tral, in frunte cu secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui personalitate di­namică se resimte din plin în linia mereu ascendentă, novatoare a­­ e­­dificării socialismului în țara noas­tră. Mai puternic și unit ca prietad, reprezentând o uriașă forță politică, organizatorică și ideologică, Parti­dul Comunist Român va acționa și în viitor cu toată hotărirea pentru apărarea și întărirea unității sale de nezdruncinat. Prin stimularea gîndirii creatoa­re, a spiritului novator, prin apli­carea originală a legilor generale ale construcției socialiste in func­ție de cerințele obiective și parti­cularitățile societății noastre, Par­tidul Comunist Român își va aduce și în viitor contribuția la dezvol­tarea experienței mișcării comu­niste și muncitorești internaționale. Ia tezaurul teoretic și practic al marxism-leninismului. Preluind de la mișcarea munci­torească și socialistă dinainte de crearea sa bogatele tradiții de so­lidaritate cu proletariatul din alte țări, cu organizații muncitorești in­ternaționale. Partidul Comunist Român a dezvoltat activ de-a lun­gul istoriei sale semicentenare, le­gături internaționaliste cu parti­dele frățești din celelalte țări, cu clasa muncitoare și forțele revolu­ționare, democratice de pretutin­deni. Pagini de măreț eroism, de soli­daritate proletară au înscris comu­niștii și democrații români care au participat la lupta cu arma în mi­nă, fie în războiul pentru apărarea Spaniei republicane, fie în detașa­mentele de partizani din Uniunea Sovietică sau în mișcarea de rezis­tență din Franța, Cehoslovacia, Belgia in anii celui de-al doilea război mondial in lupta împotriva cotropitorilor hitleriști. Astăzi, Partidul Comunist Ro­mân situează în centrul politicii sale externe dezvoltarea prieteniei, alianței și colaborării multilaterale cu țările socialiste. Pentru a fi cu adevărat trainică, unitatea țărilor socialiste presupune respectarea neabătută a independenței și suve­ranității naționale, a egalității în drepturi, neamestecul in treburile interne, întrajutorarea și avantajul reciproc. în același timp, o direc­ție permanentă a politicii externe a României este dezvoltarea cola­borării și cooperării cu toate sta­tele lumii, indiferent dle orînduirea lor socială. Pornind de la răspunderea sa, de a se manifesta activ. România mi­litează neobosit pentru însănătoși­rea climatului internațional, stin­gerea focarelor de încordare și răz­boi din Indochina și Orientul Apro­piat, soluționarea pe cale pașnică a problemelor litigioase, pentru în­tărirea securității și păcii în Eu­ropa și in întreaga lume. Partidul Comunist Român se ma­nifestă neabătut ca un detașament activ al mișcării comuniste și mun­citorești internaționale, relații cu celelalte partide dezvoltă, comu­niste, extinde contactele și legătu­rile cu alte partide și­ organizații muncitorești, democratice și pro­gresiste, cu mișcările de eliberare națională, cu forțele antiimperia­­liste din lume. Și în viitor partidul nostru va intensifica colaborarea și legăturile de solidaritate cu toate partidele comuniste și muncitorești, cu toate forțele antiimperialiste, stiind con­vingerea că in acest mod își înde­plinește o sacră îndatorire, atît față de clasa muncitoare și poporul ro­mân, cit și față de cauza interna­țională a socialismului și comunis­mului. Este meritul Comitetului Central al partidului nostru, a conducerii sale, a secretarului general, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, că politica externă a Republicii Socialiste Ro­mânia, se bucură de o largă apre­ciere pe toate meridianele globului, deoarece ea militează pentru sta­tornicirea în relațiile internaționale a principiilor bazate pe justețe și echitate, principii care apără inte­resele tuturor popoarelor, democra­ția și pacea în lume. . Tovarăși. Noi suntem­ conștienți că drumul parcurs in jumătatea de secol care a trecut de la crearea partidului comunist, nu a fost ușor, el a fost presărat de nenumărate greutăți și sacrificii, dar astăzi trăim marea satisfacție că sub conducerea Par­­tidului Comunist Român, poporul nostru și-a construit o viață nouă, liberă și prosperă. Oamenii muncii din patria noas­tră au convingerea nestrămutată că și în viitor, sub conducerea par­tidului, in frunte cu tovarășul Ni­colae Ceaușescu, luptător neobosit pentru interesele poporului nostru, a socialismului, prieteniei și păcii in lume, vor obține noi și impor­tante succese in făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. La a 50-a aniversare a întemeie­rii Partidului Comunist Român, muncitorii, țăranii, intelectualii, toți oamenii muncii din județul nostru își exprimă hotărirea de a­ con­sacra toate forțele, întreaga ener­gie pentru a contribui la înfăptui­rea programului insuflețitor, de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate, adoptat de Con­gresul al X-lea al partidului. Ei se angajează să urmeze nea­bătut politica partidului nostru drag, pentru înflorirea patriei noas­tre socialiste, pentru înfăptuirea pe pămîntul României a visului de aur al omenirii — comunismul. (Cuvîntarea a fost subliniată în repetate rînduri de puternice a­­p­lăuze) — TEXT PRESCURTAT — Puternica afirmare a­ atașamentului față de partid Scenă din spectacolul festiv . (Urmare din pag. 1) • ȘTEFANESCU, vicepreședin­­­te al Consiliului județean al­­ Frontului Unității Socialiste, • N­icolae HUDIȚEANU, pre­­­­ședintele C.A.P. Comana, • Erou al Muncii Socialiste; • Petre DIMA,­­ maistru la­­ S.N.C., cpt. îng. I Marin VA­­­­SILE, secretarul Consiliului­­ politic al Marinei militare — [ Mangalia. In sală sunt prezenți acti­­[­viști de partid, de stat și din [ economie, oameni de știință ] și cultură, vechi militanți ai ■ partidului nostru, militari ai [ forțelor armate, fruntași în­­ întrecerea­ socialistă. Au participat, de aseme­nea, M.I. HOȘEV, consul ge­­­­neral al Consulatului U.R.S.S. la Constanța, și Orhan ARA,­­ consul general al Consulatu­­­­lui Republicii Turcia la Con­­­­stanța. , , Adunarea­i festivă este ,des­­­­chisă de tovarășul Nicolae I Petre, prim-secretar al Co­­­­mitetului municipal de par­­­­­­tid. 1­ze, Primit cu puternice ap­lau­­ia cuvîntul tovarășul , VASILE VILCU. Vorbitorul­­ a evocat momente din glo­­­­rioasa și multilaterala apti­­­­vitate desfășurată de partid,­­ evidențiind succesele obținu­­­­te în județul nostru în con­­­­strucția socialismului, in dez­­­­voltarea economică și cultu­­­rala, in ridicarea nivelului de­­ trai, în întărirea continuă a­­ rolului partidului de condu­­­­câtor al întregii societăți, a » legăturilor sale cu masele de »­­ oameni ai muncii. In repetate rânduri cuvin­­­tarea a fost subliniată de pu­­­­ternice aplauze: întreaga a­­­­sistență scandează minute în >­șir; „Ceaușescu — P.C.R.“, se­­ aud ovații și urale pentru­­ Partidul Comunist Român, 1 pentru tovarășul Nicolae­­­1 Ceaușescu. Intr-un entuziasm general, 1 a fost aprobat textul unei­­ telegrame í adresate G.C. al­e P.C.R., tovarășului Nicolae 1 Ceaușescu, în care este­ ex­­­­primat angajamentul oame­nilor muncii din municipiul și județul Constanța de a în­făptui neabătut linia politică a partidului nostru,­­de a de­păși în toate domeniile de activitate sarcinile, primului an al actualului­ plan cinci­nal. Actori ai teatrelor constăn­­țene, in colaborare cu an­samblul „Biculețul“, corul și formația de dansuri ale sin­dicatelor, au pregătit un vi­brant spectacol festiv închi­nat gloriosului semicentenar al partidului, intitulat „O­­magiu vârstei lui de aur“, , care a fost primit cu căldu­­­­ră de către participanții la­­ adunare. • Artiștilor le-au fost oferite­­ flori din partea Co­­itetului , județean de partid. . A fost vizionat apoi filmul , „La porțile țării“, o emoțio­­­­nantă și entuziastă pagină a­­ muncii desfășurate in jude­­­­țul Constanța pentru, trans­­­­punerea în­ viață a liniei po­­­­litice a partidului­ nostru, o­­ elocventă demonstrație a di­­­­namismului acestui județ, a­­­­flat în plină dezvoltare și in­­­­fiorire, ca urmare a ințelep­ <­tei politici a Partidului Co­­­­muni­st Român.­­ In încheiere, întreaga asi­s­­­­tență intonează imnul de­­ luptă al proletariatului — j Internaționala.­­ Adunarea festivă de ieri a a demonstrat, încă o­ dată, ho­­­­tărirea oamenilor muncii ,din­­ municipiul și județul Con­­­­­stanța de a lupta neobosit­ <k de a depune eforturi tenace­­ ( pentru înfăptuirea exempla­­­­­ră, in toate domeniile de ac­­­­­tivitate, a sarcinilor ce le re- 1, Vin din grandiosul program­­ , de dezvoltare a patriei trasat­e , de Congresul al X-Iea al­­­­ Partidului Comunist Român 1.

Next