Dobrogea Nouă, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7112-7138)

1971-07-31 / nr. 7138

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNI H-VA I Anul XXIV, nr. 7138 Sîmbătă, 31 iulie 1971 6 pagini, 30 bani Recoltatul griului s-a încheiat. Toate forțele să fie mobilizate pentru executarea principalelor lucrări din agricultură: - Arăturile de vară - însămințarea culturilor duble - Irigarea plantelor încheierea recoltării griului în județul nostru a însemnat o victorie a tuturor lucrătorilor de pe ogoa­re. Fîinea primului an al noului cincinal a fost strîn­­să la timp și fără pierderi. A fost o muncă grea, pli­ne­ de răspunderi, dar nimeni n-a precupețit efort.­ Miriștea așteaptă transformarea ei în ogor­ ­ile pentru a termina cu bine această mare acțiune. Așadar, recolta anului 1971 a fost adunată și de­pozitată cu grijă , ce se întreprinde acum pentru asigurarea recoltei viitoare ? Dacă la cele 171.000 ha grîu recoltate îîn județ­ul nostru, dansam suprafețele de mazăre, orz și porceaguri de pe care s-a adunat producția vom constata că toate la un loc însumează pes­te 300.000 ha. Cu toate că unele din aceste culturi au părăsit de­vreme terenul, suprafața pe ca­re s-au executat arăturile ocu­pă doar 60.000 ha. La Direcția generală județeană a agriculturii aflăm că pentru cooperativele a­­gricole s-a întocmit, cu mult timp in urmă, un plan, din care reiese că pină astăzi aceste unități tre­buiau să execute arături pe 90.000 ha. Scadența a sosit, unitățile cooperatiste nu și-au onorat de­cit pe jumătate sarcina de plan. Numai trecînd și executînd de urgență arăturile pe suprafețele planificate se pot asigura con­dițiile necesare viitoarei recolte. In ultimele 10 zile, mecaniza­torii de la S.M.A. Remus Oprea­­nu au executat arături pe nu­mai 350 ha ; cei de la S.M.A. Co­­gealăc, în aceeași perioadă, au realizat 350 ha. Să încerce ori­care din specialiștii unităților a­­mintite, cît și cei de la I.M.A. Constanța, să raporteze aceste „realizări“ la forța mecanică e­­xistentă și se va convinge că s-a acționat sub orice critică la e­­xecutarea arăturilor. De ce se ară intr-un ritm lent? Directorii stațiunilor pentru me­canizarea agriculturii ,,justificau“ pînă acum lipsa tractoarelor (a­­cum, după terminarea recoltatu­lui, nimeni nu mai poate aduce această scuză) ‘ conducerile unor unități de mecanizare „se apă­ră“ cu îndîrjire, că nu se ară pentru că terenul nu-i eliberat de paie, ca nu au piese de schimb pentru presele de balotat paie, că le lipsește sârma sau că a plouat. Un singur lucru este cert, indiferent de justificările celor rămași in urmă. SE IROSEȘTE TIMP PREȚIOS, SE PIERDE A­­PA DIN SOL, IAR DATORITA INNTIRZIERILOR arăturile nu vor putea fi de calitatea dorită. Stăm de vorbă la Chirnogeni cu Constantin Obertaș, inginerul șef, și, Vasile Mizea, președintele cooperativei agricole. Aici nu se poate elibera terenul cu toate forțele pentru a se executa ală­turi din lipsa sîrmei de balotaj. Și au-i singurul caz cînd presele stau din lipsa acestui material. De ce oare nu se face o repar­tizare mai judicioasă a sîrmei? Știm că sunt unele greutăți cu sîrma, că Direcția agricolă s-a ocupat îndeaproape să rezolve a­­ceastă situație, dar, credem, n-ar fi lipsit de interes să se vadă că unele unități dispun de cantități care se prisosesc, iar altele nu au deloc. Poate ar trebui făcută o redistribuire rapidă. La I.A.S., realizările la arături reprezintă, pînă în prezent, 25 la sută din plan. Și aici s-a vor­bit de același flux continuu : re­coltat — arat — semănat. In­tr-adevăr, s-a vorbit, dar despre modul cum s-a realizat, faptele vorbesc de la sine. Este posibil oare ca în unități ca, de pildă, I.A.S. N. Bălcescu și Cogealac, care au terminat recoltatul griu­lui în urmă cu săptămână, să se execute arături numai pe 1.800 ha și, respectiv, 2.200 ha . Deoarece toate tractoarele au devenit acum disponibile, va tre­bui să se facă un plan concret, cu viteze zilnice pe om, secție. Pentru acest an s-au prevăzut a fi însămințate cu culturi duble, în județul nostru, 71.000 ha. Dar, sunt condiții a se depăși cu mult prevederile planului. Pînă acum au fost însămințate 35.000 ha, adică jumătate din cît s-a pre­văzut inițial. Din suprafața în­­sămințată, 24.000 ha­rc ocupă cultura porumbului. După miriș­tea de orz și grîu, în condiții de irigare, se poate obține o a doua fermă și brigadă, analizîndu-se amănunțit modul cum sunt în­deplinite sarcinile stabilite. A­­cordînd prioritate solelor desti­­nări fr­sămîn­țării floior și pregătirii în paralel a supra­fețelor ce vor fi cultivate în toamnă cu grîu, va trebui să se manifeste mai multă preocupare pentru urgentarea arăturilor, lu­crare deosebit de importantă, recoltă de boabe. Numai că, din păcate, nu peste tot a fost în­țeles acest lucru. La Bărăganu, de pildă, pînă spre sfirșitul cam­paniei de recoltare a griului, e­­rau însămânțate... 10 ha cu cul­turi duble. La fel se petrec la­ Șt. MIMAI (Continuare in pag. a V-a) I Două recolte de boabe pe suprafețele irigate Constatări și reflecții pe teme sociale Din nou despre salubritatea morală a orașului „MiSifi­“ din gara și alții Despre ceea ce reprezintă orașul Constanța pentru con­­stănțeni ca și pentru turiștii din țară și­ de peste hotare nu mai este nevoie sa amintim. Este suficient să arătăm, cu titlu exemplificativ, că circa doua milioane de turiști ro­mâni și din peste patruzeci de țari ale lumii vin anual să-și petreacă vacanța pe litoralul românesc. Este lesne de înțe­les ce importanță deosebită capătă, în acest sens, asigu­rarea unui climat civilizat, a unei comportări cît mai con­­forme cu solicitudinea și res­pectul, cu bunul simț și res­ponsabilitatea civică. Nu o da­tă ziarul nostru a semnalat asemenea stări de lucruri îm­bucurătoare, nu o dată coloa­nele noastre au găzduit cu le­gitimă mindrie impresiile de ■neuitat ale turiștilor români și străini despre modul cum sînt primiți și găzduiți, des­pre felul cum li se asigură o vacanță cît mai plăcută în stațiunile noastre. In calitatea lor de gazde, constănțenii, în marea lor majoritate, fac to­tul pentru ca pe fizionomia morală a orașului să nu apa­ră nici o pată, pentru ca pres­tigioasa carte de vizită a ora­șului să rămînă imaculată. Totuși, în contextul rîndu­­rilor de față, întrebarea cum ne comportăm ? stăruie. Și asta pentru că sunt unele as­pecte de netolerat, pentru că nu putem admite în nici un fel, chiar dacă este vorba de cazuri rare, lipsa de bun simț, manifestările și ieșirile neci- Viorel CHIRILA (Continuare în pag­a II-a) Azi și mîine — un amplu program cultural-artistic și distractiv în cadrul „SERBĂRILOR MĂRII“ • AZI, „NOCTURNA REVISTEI“, ora 20,30, grădina de vară a cinematografului „Tomis“, țgr „O SEARA LA TOMIS“, divertisment artistic, ora 20,30, în incinta portului de agrement „Tomis“. La restaurantul „Cazinou“, ora 21, bal mascat. g MÎINE, „ZIUA MARINEI“ — tradiționala sărbătoare a marinarilor. 9 Ora 9,00 la Mangalia : Ridicarea marelui pavoaz, care consemnează deschiderea festivităților „Zilei marinei“, 21 de salve de artilerie, salutul aviației, demonstrații și jocuri sportive marinărești. 9 In portul „Tomis“ din Constanța, începând de la ora 9.00, întreceri marinărești, demonstrații și jocuri sportive, spectacole artistice, tradiționale jocuri de artificii. A CONDUCE ȘTIINȚIFIC TREBURILE ÎNTREPRINDERII MI­A CONDUSE IN SPIRITUL CLASEI MUNCITOARE Definindu-se cu claritate principalele trăsături ale societății socialiste multilateral dezvoltate, în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educa­tive, din 9 iulie a..c., se pune un deosebit accent pe rezolvarea de către popor, de către toți oamenii muncii a tuturor proble­melor ce se ridică in procesul făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate, ceea ce impune luarea măsurilor necesare pentru participarea tot mai activă a clasei muncitoare și a în­tregului popor la conducerea societății. Este și firesc, dacă ținem seama de faptul că avem o puternică clasă muncitoare, care se dezvoltă continuu, clasă muncitoare care — împreună cu cele­lalte categorii de oameni ai muncii ce lucrează în alte sectoare ale producției materiale — reprezintă majoritatea populației ac­tive din țara noastră. * Munca colectivă — viguros principiu teoretic și practic Se știe că, pe baza hotăririlor Conferinței Naționale a partidului și ale Congresului al X-lea al P.C.R., au fost aplicate o serie de măsuri referitoare la îmbunătățirea conducerii vieții economice și so­ciale, a activității întregii societăți. A fost promovat în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile principiul muncii colective. Conco­mitent, s-a pus și se pune un pu­ternic accent pe creșterea rolului clasei muncitoare, pe participarea reprezentanților acesteia la condu­cerea organelor economice, sociale și de stat, la conducerea societății noastre. Au fost create comitetele de direcție și consiliile de adminis­trație, s-au instituționalizat adună­rile generale ale salariaților, în care oamenii muncii, clasa muncitoare au Ui» Cu Vilit­îiotrtîîtor. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru pre­zența mai puternică în conducerile sindicatelor a clasei muncitoare, a oamenilor care lucrează nemijlocit în producție. Măsuri­le luate de partid în toate aceste domenii au dat și dau in continuare roadele scontate: înțe­lepciunea colectivă a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor — tuturor salariaților — este valorificată mai bine, în interesul realizării planu­lui și angajamentelor, dezvoltării curente și de perspectivă a produc­ției. Organele de conducere colec­tivă își îndeplinesc mai bine rolul și funcțiile pentru care au create, evitîndu-se arbitrariul fost practica bunului plac în luarea de­și­ciziilor economice care angajează patrimoniul tehnic, material și li­man al unităților productive. De unde această vitalitate a muncii și conducerii colective ? Mai iutii, din însăși componența comitetelor de direcție și a consiliilor de admi­nistrație, generalizate la scara în­tregii sfere a producției materiale, în cuprinsul activității lor se împle­tește experiența practică din „fo­cul“ producției, a reprezentanților muncitorilor și salariaților cu vizi­unea de mai largă perspectivă a factorilor de conducere specializați, nemijlocit și direct (directori, in­gineri șefi și alții), se confruntă punctele de vedere ale practicieni­lor, dacă se poate spune așa, cu cele ale oamenilor de știință, din afara întreprinderii sau instituției, cuprinși în comitetele de direcție și consiliile de administrație ; se afirmă tot mai mult „pulsul“ pu­ternic al maselor, interesele gene­rale ale clasei muncitoare — prin prezența președintelui de sindicat în organismele de muncă colectivă, iar cooptarea secretarului de partid în comitetele de direcție și consi­liile de administrație este de natură să asigure ca partidul, prin orga­nele și organizațiile sale, să-și întă­rească rolul conducător și să în­drume necontenit toate sectoarele activității de construcție socialistă. Apoi, vitalitatea muncii și condu­cerii colective își are izvorul în par­ticiparea tot mai complexă, tot mai plină de răspundere a adunărilor generale ale salariaților — adevă­rate forumuri muncitorești — ex­presie a adâncirii democrației noas­tre socialiste, a lărgirii participării maselor de oameni ai muncii la re­zolvarea treburilor de stat și ob­ștești, ale vieții noastre economice și sociale. In majoritatea întreprin­derilor și instituțiilor așa acționea­ză și se manifestă adunările gene­rale ale salariaților. Rezultatul ? Mijloacele tehnice sunt utilizate în mai bune condițiuni, cu randamente superioare , materiile prime și ma­terialele sunt gospodărite cu grijă, fiind transformate în cantități tot mai mari de valori de întrebuința­re ; timpul de lucru și forța de muncă sunt folosite cu productivi­tate în continuă creștere. Dar, din­colo de aceste certe avantaje teh­nice și materiale, trebuie subliniat că prin adunările generale ale sa­lariaților se fac tot mai mult sim­țite opinia colectivă, munca și con­ducerea colectivă, participarea cla­sei muncitoare la conducerea eco­nomiei naționale. Și aceasta are o maximă însemnătate politică și so­cială. Activitatea adunărilor gene­rale ale salariaților, a comitetelor de direcție și consiliilor de admi­nistrație trebuie perfecționată continuare — și acum este un mo­nu­ment prielnic în acest sens, dacă ținem seama de faptul că are loc, în întreprinderi și instituții, o nouă „rundă“ a adunărilor generale ale salariaților. Munca lor trebuie în­tărită, combătindu-se birocratismul, tendințele de formalism, care și-au făcut loc în activitatea unor adu­nări generale ale salariaților, pen­tru a fi transformate, în totalitate, Petre SLATIOREANU (Continuare în pag. a V-a) I?' rr ' i:­w vi­ .*! Tu!­h ahLkii wim in junctul nostru a delegației P. C. din Danemarca Delegația Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tova­rășa­ Breddy Madsen, secretar al C.C. al P. C. din Danemarca, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a în­treprins o călătorie în țara noastră, a făcut zilele acestea o vizită in județul Constanța. în cursul vizitei în județul nos­tru, delegația a fost însoțită de to­varășul Gheorghe Trandafir, secre­tar al Comitetului județean de partid. Au fost vizitate obiective turis­tice și social-culturale din Con­stanța și de pe litoral, portul Con­stanța, precum și întreprinderea agricolă de stat Murfatlar. In cursul zilei de ieri delegația a părăsit județul. Escala navei militare poloneze „Kopernik“ la Constanța Ieri dimineață a sosit în portul Constanța, intr-o escală de 3 zile, nava militară (hidrografică) polo­neză „Kopernik“, aflată într-un marș-școală. Comandantul marșului este comandorul Witold Glinski, co­mandantul școlii superioare de ma­rină poloneze, iar comandantul na­vei, căpitanul de rangul II, Franti­­șek Vrubel. Oaspeții au fost întîmpinați de contraamiralul Ilie Ștefan, coman­dantul școlii de ofițeri de marină „Mircea cel Bătrîn“, și alți ofițeri superiori de marină. în onoarea oaspeților a fost ali­niată o gardă de onoare, iar fan­fara a intonat imnurile de stat ale R.P. Polone și Republicii Socialiste România. Oaspeții polonezi, însoțiți de con­traamiralul Ilie Ștefan și alți ofițeri superiori de marină, au făcut apoi o vizită protocolară la primăria municipiului Constanța, unde au fost întîmpinați de tovarășii Ni­colae Petre, primarul municipiului Constanța, și viceamiralul ing. Gri­­gore Marteș, comandantul Marinei militare a Republicii Socialiste Ro­mânia. Au participat, de asemenea,­­la» romir Ocieduszko, ambasadorul R. P. Polone la București, și colonel Jozef Pietrzykowski, atașat militar. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, tovărășească. In timpul escalei la Constanța marinarii polonezi vor vizita insti­tuții de cultură și artă din locali­tate, locuri istorice din județul nos­tru și stațiunile turistice de pe li­toral, vor avea întîlniri cu profe­sorii și elevii școlii de ofițeri de marină „Mircea cel Bătrîn“, vor participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Marinei Re­publicii Socialiste România, PREMISE CERTE Litoral ’71 pentru o reușită totală După cum am mai anunțat, timp de 10 zile, pe litoral s-a des­fășurat o vastă acțiune de îndrumare și control, inițiată de Con­siliul economic, în scopul îmbunătățirii activității de deservire a turiștilor și a populației. Au fost vizitate, cu această ocazie, nu mai puțin de 761 de unități (unele de mai multe ori), din sectorul co­mercial, turistic, de prestări de servicii etc., atît din stațiuni și din orașul Constanța, cît și de pe principalele trasee turistice. Ca o trăsătură generală, trebuie arătat, de la bun început, că în mai bine de două treimi din aceste unități brigăzile de control au no­tat numai lucruri bune, acestea trecînd „cu brio" examenele la care au fost supuse. Numai în cîteva locuri au fost înregistrate deficiențe mai grave, în fiecare situație luîndu-se măsuri opera­tive de remediere a deficiențelor. Constatările acestea nu sînt nicidecum surprinzătoare, ci ele reprezintă rodul aplicării unui întreg ansamblu de măsuri, inițiate la indicația biroului Comitetului județean de partid, care a anali­zat în permanență stadiul îndeplinirii lor, pentru buna pregătire, din toate punctele de vedere, a sezonului turistic 1971. Spre deosebire de alți ani, pro­gramul de investiții a fost realizat la termen, intrând în exploatare im­portante capacități turistice și di­verse amenajări de agrement. Re­țeaua comercială a înregistrat un spor de 316 unități mobile și per­manente, bazare comerciale, chioș­curi etc. (în 1970 numărul acestora a fost de numai 70), din acest punct de vedere remarcindu-se în special comerțul local și cooperația de con­sum. Au fost achiziționate mijloace suplimentare de transport al măr­furilor, s-au dat in folosință insta­lații de alimentare cu apă, noi re­țele de canalizare, drumuri, spații verzi etc. în ceea ce privește aproviziona­rea cu mărfuri, e de remarcat că, în acest an, gama sortimentală a produselor s-a îmbogățit cu aproxi­mativ 250 de articole noi, atît în sectorul alimentar, cit și în cel al produselor artizanale, de încălțăminte, metalo-chimice textile­­etc. Datorită măsurilor luate, au fost a­­­chiziționate sau sunt în curs să so­sească de la furnizori cantități mult sporite de mărfuri, în comparație cu anii trecuți, fie că e vorba de carne și preparate de carne, pește proaspăt, pepsi-cola și alte bău­turi răcoritoare, înghețată, apă mi­nerală, produse de panificație etc., fie de costume de baie, papuci și sandale de plajă, tricotaje, confecții, articole pneumatice, baterii, cosme­tice și alte produse. Se constată, în același timp, o aprovizionare din abundență în sectorul legumelor și fructelor, atît în comparație cu anii trecuți, cît și ținînd seamă de can­titățile repartizate inițial pentru li­toral. O atenție deosebită a fost acor­dată recrutării, instruirii și școlari­zării personalului de deservire, in Mihai MACARIE (Continuare în pag. a V-a)

Next