Dobrogea Nouă, iulie 1971 (Anul 24, nr. 7112-7138)
1971-07-31 / nr. 7138
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNI H-VA I Anul XXIV, nr. 7138 Sîmbătă, 31 iulie 1971 6 pagini, 30 bani Recoltatul griului s-a încheiat. Toate forțele să fie mobilizate pentru executarea principalelor lucrări din agricultură: - Arăturile de vară - însămințarea culturilor duble - Irigarea plantelor încheierea recoltării griului în județul nostru a însemnat o victorie a tuturor lucrătorilor de pe ogoare. Fîinea primului an al noului cincinal a fost strînsă la timp și fără pierderi. A fost o muncă grea, pline de răspunderi, dar nimeni n-a precupețit efort. Miriștea așteaptă transformarea ei în ogor ile pentru a termina cu bine această mare acțiune. Așadar, recolta anului 1971 a fost adunată și depozitată cu grijă , ce se întreprinde acum pentru asigurarea recoltei viitoare ? Dacă la cele 171.000 ha grîu recoltate îîn județul nostru, dansam suprafețele de mazăre, orz și porceaguri de pe care s-a adunat producția vom constata că toate la un loc însumează peste 300.000 ha. Cu toate că unele din aceste culturi au părăsit devreme terenul, suprafața pe care s-au executat arăturile ocupă doar 60.000 ha. La Direcția generală județeană a agriculturii aflăm că pentru cooperativele agricole s-a întocmit, cu mult timp in urmă, un plan, din care reiese că pină astăzi aceste unități trebuiau să execute arături pe 90.000 ha. Scadența a sosit, unitățile cooperatiste nu și-au onorat decit pe jumătate sarcina de plan. Numai trecînd și executînd de urgență arăturile pe suprafețele planificate se pot asigura condițiile necesare viitoarei recolte. In ultimele 10 zile, mecanizatorii de la S.M.A. Remus Opreanu au executat arături pe numai 350 ha ; cei de la S.M.A. Cogealăc, în aceeași perioadă, au realizat 350 ha. Să încerce oricare din specialiștii unităților amintite, cît și cei de la I.M.A. Constanța, să raporteze aceste „realizări“ la forța mecanică existentă și se va convinge că s-a acționat sub orice critică la executarea arăturilor. De ce se ară intr-un ritm lent? Directorii stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii ,,justificau“ pînă acum lipsa tractoarelor (acum, după terminarea recoltatului, nimeni nu mai poate aduce această scuză) ‘ conducerile unor unități de mecanizare „se apără“ cu îndîrjire, că nu se ară pentru că terenul nu-i eliberat de paie, ca nu au piese de schimb pentru presele de balotat paie, că le lipsește sârma sau că a plouat. Un singur lucru este cert, indiferent de justificările celor rămași in urmă. SE IROSEȘTE TIMP PREȚIOS, SE PIERDE APA DIN SOL, IAR DATORITA INNTIRZIERILOR arăturile nu vor putea fi de calitatea dorită. Stăm de vorbă la Chirnogeni cu Constantin Obertaș, inginerul șef, și, Vasile Mizea, președintele cooperativei agricole. Aici nu se poate elibera terenul cu toate forțele pentru a se executa alături din lipsa sîrmei de balotaj. Și au-i singurul caz cînd presele stau din lipsa acestui material. De ce oare nu se face o repartizare mai judicioasă a sîrmei? Știm că sunt unele greutăți cu sîrma, că Direcția agricolă s-a ocupat îndeaproape să rezolve această situație, dar, credem, n-ar fi lipsit de interes să se vadă că unele unități dispun de cantități care se prisosesc, iar altele nu au deloc. Poate ar trebui făcută o redistribuire rapidă. La I.A.S., realizările la arături reprezintă, pînă în prezent, 25 la sută din plan. Și aici s-a vorbit de același flux continuu : recoltat — arat — semănat. Intr-adevăr, s-a vorbit, dar despre modul cum s-a realizat, faptele vorbesc de la sine. Este posibil oare ca în unități ca, de pildă, I.A.S. N. Bălcescu și Cogealac, care au terminat recoltatul griului în urmă cu săptămână, să se execute arături numai pe 1.800 ha și, respectiv, 2.200 ha . Deoarece toate tractoarele au devenit acum disponibile, va trebui să se facă un plan concret, cu viteze zilnice pe om, secție. Pentru acest an s-au prevăzut a fi însămințate cu culturi duble, în județul nostru, 71.000 ha. Dar, sunt condiții a se depăși cu mult prevederile planului. Pînă acum au fost însămințate 35.000 ha, adică jumătate din cît s-a prevăzut inițial. Din suprafața însămințată, 24.000 harc ocupă cultura porumbului. După miriștea de orz și grîu, în condiții de irigare, se poate obține o a doua fermă și brigadă, analizîndu-se amănunțit modul cum sunt îndeplinite sarcinile stabilite. Acordînd prioritate solelor destinări frsămînțării floior și pregătirii în paralel a suprafețelor ce vor fi cultivate în toamnă cu grîu, va trebui să se manifeste mai multă preocupare pentru urgentarea arăturilor, lucrare deosebit de importantă, recoltă de boabe. Numai că, din păcate, nu peste tot a fost înțeles acest lucru. La Bărăganu, de pildă, pînă spre sfirșitul campaniei de recoltare a griului, erau însămânțate... 10 ha cu culturi duble. La fel se petrec la Șt. MIMAI (Continuare in pag. a V-a) I Două recolte de boabe pe suprafețele irigate Constatări și reflecții pe teme sociale Din nou despre salubritatea morală a orașului „MiSifi“ din gara și alții Despre ceea ce reprezintă orașul Constanța pentru constănțeni ca și pentru turiștii din țară și de peste hotare nu mai este nevoie sa amintim. Este suficient să arătăm, cu titlu exemplificativ, că circa doua milioane de turiști români și din peste patruzeci de țari ale lumii vin anual să-și petreacă vacanța pe litoralul românesc. Este lesne de înțeles ce importanță deosebită capătă, în acest sens, asigurarea unui climat civilizat, a unei comportări cît mai conforme cu solicitudinea și respectul, cu bunul simț și responsabilitatea civică. Nu o dată ziarul nostru a semnalat asemenea stări de lucruri îmbucurătoare, nu o dată coloanele noastre au găzduit cu legitimă mindrie impresiile de ■neuitat ale turiștilor români și străini despre modul cum sînt primiți și găzduiți, despre felul cum li se asigură o vacanță cît mai plăcută în stațiunile noastre. In calitatea lor de gazde, constănțenii, în marea lor majoritate, fac totul pentru ca pe fizionomia morală a orașului să nu apară nici o pată, pentru ca prestigioasa carte de vizită a orașului să rămînă imaculată. Totuși, în contextul rîndurilor de față, întrebarea cum ne comportăm ? stăruie. Și asta pentru că sunt unele aspecte de netolerat, pentru că nu putem admite în nici un fel, chiar dacă este vorba de cazuri rare, lipsa de bun simț, manifestările și ieșirile neci- Viorel CHIRILA (Continuare în paga II-a) Azi și mîine — un amplu program cultural-artistic și distractiv în cadrul „SERBĂRILOR MĂRII“ • AZI, „NOCTURNA REVISTEI“, ora 20,30, grădina de vară a cinematografului „Tomis“, țgr „O SEARA LA TOMIS“, divertisment artistic, ora 20,30, în incinta portului de agrement „Tomis“. La restaurantul „Cazinou“, ora 21, bal mascat. g MÎINE, „ZIUA MARINEI“ — tradiționala sărbătoare a marinarilor. 9 Ora 9,00 la Mangalia : Ridicarea marelui pavoaz, care consemnează deschiderea festivităților „Zilei marinei“, 21 de salve de artilerie, salutul aviației, demonstrații și jocuri sportive marinărești. 9 In portul „Tomis“ din Constanța, începând de la ora 9.00, întreceri marinărești, demonstrații și jocuri sportive, spectacole artistice, tradiționale jocuri de artificii. A CONDUCE ȘTIINȚIFIC TREBURILE ÎNTREPRINDERII MIA CONDUSE IN SPIRITUL CLASEI MUNCITOARE Definindu-se cu claritate principalele trăsături ale societății socialiste multilateral dezvoltate, în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, din 9 iulie a..c., se pune un deosebit accent pe rezolvarea de către popor, de către toți oamenii muncii a tuturor problemelor ce se ridică in procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, ceea ce impune luarea măsurilor necesare pentru participarea tot mai activă a clasei muncitoare și a întregului popor la conducerea societății. Este și firesc, dacă ținem seama de faptul că avem o puternică clasă muncitoare, care se dezvoltă continuu, clasă muncitoare care — împreună cu celelalte categorii de oameni ai muncii ce lucrează în alte sectoare ale producției materiale — reprezintă majoritatea populației active din țara noastră. * Munca colectivă — viguros principiu teoretic și practic Se știe că, pe baza hotăririlor Conferinței Naționale a partidului și ale Congresului al X-lea al P.C.R., au fost aplicate o serie de măsuri referitoare la îmbunătățirea conducerii vieții economice și sociale, a activității întregii societăți. A fost promovat în toate domeniile de activitate și la toate nivelurile principiul muncii colective. Concomitent, s-a pus și se pune un puternic accent pe creșterea rolului clasei muncitoare, pe participarea reprezentanților acesteia la conducerea organelor economice, sociale și de stat, la conducerea societății noastre. Au fost create comitetele de direcție și consiliile de administrație, s-au instituționalizat adunările generale ale salariaților, în care oamenii muncii, clasa muncitoare au Ui» Cu Vilitîiotrtîîtor. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru prezența mai puternică în conducerile sindicatelor a clasei muncitoare, a oamenilor care lucrează nemijlocit în producție. Măsurile luate de partid în toate aceste domenii au dat și dau in continuare roadele scontate: înțelepciunea colectivă a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor — tuturor salariaților — este valorificată mai bine, în interesul realizării planului și angajamentelor, dezvoltării curente și de perspectivă a producției. Organele de conducere colectivă își îndeplinesc mai bine rolul și funcțiile pentru care au create, evitîndu-se arbitrariul fost practica bunului plac în luarea deșiciziilor economice care angajează patrimoniul tehnic, material și liman al unităților productive. De unde această vitalitate a muncii și conducerii colective ? Mai iutii, din însăși componența comitetelor de direcție și a consiliilor de administrație, generalizate la scara întregii sfere a producției materiale, în cuprinsul activității lor se împletește experiența practică din „focul“ producției, a reprezentanților muncitorilor și salariaților cu viziunea de mai largă perspectivă a factorilor de conducere specializați, nemijlocit și direct (directori, ingineri șefi și alții), se confruntă punctele de vedere ale practicienilor, dacă se poate spune așa, cu cele ale oamenilor de știință, din afara întreprinderii sau instituției, cuprinși în comitetele de direcție și consiliile de administrație ; se afirmă tot mai mult „pulsul“ puternic al maselor, interesele generale ale clasei muncitoare — prin prezența președintelui de sindicat în organismele de muncă colectivă, iar cooptarea secretarului de partid în comitetele de direcție și consiliile de administrație este de natură să asigure ca partidul, prin organele și organizațiile sale, să-și întărească rolul conducător și să îndrume necontenit toate sectoarele activității de construcție socialistă. Apoi, vitalitatea muncii și conducerii colective își are izvorul în participarea tot mai complexă, tot mai plină de răspundere a adunărilor generale ale salariaților — adevărate forumuri muncitorești — expresie a adâncirii democrației noastre socialiste, a lărgirii participării maselor de oameni ai muncii la rezolvarea treburilor de stat și obștești, ale vieții noastre economice și sociale. In majoritatea întreprinderilor și instituțiilor așa acționează și se manifestă adunările generale ale salariaților. Rezultatul ? Mijloacele tehnice sunt utilizate în mai bune condițiuni, cu randamente superioare , materiile prime și materialele sunt gospodărite cu grijă, fiind transformate în cantități tot mai mari de valori de întrebuințare ; timpul de lucru și forța de muncă sunt folosite cu productivitate în continuă creștere. Dar, dincolo de aceste certe avantaje tehnice și materiale, trebuie subliniat că prin adunările generale ale salariaților se fac tot mai mult simțite opinia colectivă, munca și conducerea colectivă, participarea clasei muncitoare la conducerea economiei naționale. Și aceasta are o maximă însemnătate politică și socială. Activitatea adunărilor generale ale salariaților, a comitetelor de direcție și consiliilor de administrație trebuie perfecționată continuare — și acum este un monument prielnic în acest sens, dacă ținem seama de faptul că are loc, în întreprinderi și instituții, o nouă „rundă“ a adunărilor generale ale salariaților. Munca lor trebuie întărită, combătindu-se birocratismul, tendințele de formalism, care și-au făcut loc în activitatea unor adunări generale ale salariaților, pentru a fi transformate, în totalitate, Petre SLATIOREANU (Continuare în pag. a V-a) I?' rr ' i:w vi .*! Tu!h ahLkii wim in junctul nostru a delegației P. C. din Danemarca Delegația Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarășa Breddy Madsen, secretar al C.C. al P. C. din Danemarca, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a întreprins o călătorie în țara noastră, a făcut zilele acestea o vizită in județul Constanța. în cursul vizitei în județul nostru, delegația a fost însoțită de tovarășul Gheorghe Trandafir, secretar al Comitetului județean de partid. Au fost vizitate obiective turistice și social-culturale din Constanța și de pe litoral, portul Constanța, precum și întreprinderea agricolă de stat Murfatlar. In cursul zilei de ieri delegația a părăsit județul. Escala navei militare poloneze „Kopernik“ la Constanța Ieri dimineață a sosit în portul Constanța, intr-o escală de 3 zile, nava militară (hidrografică) poloneză „Kopernik“, aflată într-un marș-școală. Comandantul marșului este comandorul Witold Glinski, comandantul școlii superioare de marină poloneze, iar comandantul navei, căpitanul de rangul II, Frantișek Vrubel. Oaspeții au fost întîmpinați de contraamiralul Ilie Ștefan, comandantul școlii de ofițeri de marină „Mircea cel Bătrîn“, și alți ofițeri superiori de marină. în onoarea oaspeților a fost aliniată o gardă de onoare, iar fanfara a intonat imnurile de stat ale R.P. Polone și Republicii Socialiste România. Oaspeții polonezi, însoțiți de contraamiralul Ilie Ștefan și alți ofițeri superiori de marină, au făcut apoi o vizită protocolară la primăria municipiului Constanța, unde au fost întîmpinați de tovarășii Nicolae Petre, primarul municipiului Constanța, și viceamiralul ing. Grigore Marteș, comandantul Marinei militare a Republicii Socialiste România. Au participat, de asemenea,la» romir Ocieduszko, ambasadorul R. P. Polone la București, și colonel Jozef Pietrzykowski, atașat militar. Intîlnirea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, tovărășească. In timpul escalei la Constanța marinarii polonezi vor vizita instituții de cultură și artă din localitate, locuri istorice din județul nostru și stațiunile turistice de pe litoral, vor avea întîlniri cu profesorii și elevii școlii de ofițeri de marină „Mircea cel Bătrîn“, vor participa la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Marinei Republicii Socialiste România, PREMISE CERTE Litoral ’71 pentru o reușită totală După cum am mai anunțat, timp de 10 zile, pe litoral s-a desfășurat o vastă acțiune de îndrumare și control, inițiată de Consiliul economic, în scopul îmbunătățirii activității de deservire a turiștilor și a populației. Au fost vizitate, cu această ocazie, nu mai puțin de 761 de unități (unele de mai multe ori), din sectorul comercial, turistic, de prestări de servicii etc., atît din stațiuni și din orașul Constanța, cît și de pe principalele trasee turistice. Ca o trăsătură generală, trebuie arătat, de la bun început, că în mai bine de două treimi din aceste unități brigăzile de control au notat numai lucruri bune, acestea trecînd „cu brio" examenele la care au fost supuse. Numai în cîteva locuri au fost înregistrate deficiențe mai grave, în fiecare situație luîndu-se măsuri operative de remediere a deficiențelor. Constatările acestea nu sînt nicidecum surprinzătoare, ci ele reprezintă rodul aplicării unui întreg ansamblu de măsuri, inițiate la indicația biroului Comitetului județean de partid, care a analizat în permanență stadiul îndeplinirii lor, pentru buna pregătire, din toate punctele de vedere, a sezonului turistic 1971. Spre deosebire de alți ani, programul de investiții a fost realizat la termen, intrând în exploatare importante capacități turistice și diverse amenajări de agrement. Rețeaua comercială a înregistrat un spor de 316 unități mobile și permanente, bazare comerciale, chioșcuri etc. (în 1970 numărul acestora a fost de numai 70), din acest punct de vedere remarcindu-se în special comerțul local și cooperația de consum. Au fost achiziționate mijloace suplimentare de transport al mărfurilor, s-au dat in folosință instalații de alimentare cu apă, noi rețele de canalizare, drumuri, spații verzi etc. în ceea ce privește aprovizionarea cu mărfuri, e de remarcat că, în acest an, gama sortimentală a produselor s-a îmbogățit cu aproximativ 250 de articole noi, atît în sectorul alimentar, cit și în cel al produselor artizanale, de încălțăminte, metalo-chimice textileetc. Datorită măsurilor luate, au fost achiziționate sau sunt în curs să sosească de la furnizori cantități mult sporite de mărfuri, în comparație cu anii trecuți, fie că e vorba de carne și preparate de carne, pește proaspăt, pepsi-cola și alte băuturi răcoritoare, înghețată, apă minerală, produse de panificație etc., fie de costume de baie, papuci și sandale de plajă, tricotaje, confecții, articole pneumatice, baterii, cosmetice și alte produse. Se constată, în același timp, o aprovizionare din abundență în sectorul legumelor și fructelor, atît în comparație cu anii trecuți, cît și ținînd seamă de cantitățile repartizate inițial pentru litoral. O atenție deosebită a fost acordată recrutării, instruirii și școlarizării personalului de deservire, in Mihai MACARIE (Continuare în pag. a V-a)