Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)

1971-09-26 / nr. 7187

DOBROGEA NOUĂ nr. 7187 mm CONSILIULUI POPULAR județian (Urmare din pag. 1) Pentru îmbunătățirea bazei ma­teriale a activității culturale comi­tetul executiv a alocat de la buget, în acest an, aproape 24 de milioa­ne lei. Sesiunea a analizat, însă, cu răs­pundere și exigență tot ce a în­semnat nerealizare, deficiență, ra­portul și vorbitorii oprindu-se la lipsurile care au existat pentru ca, pornind de la aceste considerente, să se găsească modalitățile de îm­bunătățire a acestor activități. S-a relevat că principalele carențe în cadrul neajunsurilor care se mani­festă încă in activitatea ideologică, cultural-educativă sunt lipsa de fermitate, de combativitate revolu­ționară, concesiile făcute de con­ducătorii unităților din rețeaua cultural-artistică și educativă unor concepții străine, propagării aces­tora în rîndul maselor. Raportul a subliniat că neajun­­suri serioase au existat și în miș­carea artistică de amatori. Casa județeană a creației populare, m­e­­todiștii săi, nu au reușit să găseas­că cele mai eficiente metode de îndrumare și ajutorare a formații­lor artistice, uneori fiind și ei sa­tisfăcuți doar de rezultatele obți­nute cu prilejul diferitelor concur­suri, manifestînd o atitudine de automulțumire, care a luat locul îndrumării permanente, de zi cu zi, a acestor formații. Multe scăderi au existat și în munca cu filmul la sate. între­prinderea cinematografică va tre­bui să organizeze manifestări edu­cative, ca : prezentări de filme, mai ales cele românești și din ce­lelalte țări socialiste, simpozioane și intîlniri cu creatorii, procese ci­nematografice, editarea unor caie­­te-program etc. Un număr mare de deputați și invitați care au luat cuvîntul în cadrul dezbaterilor pe marginea raportului prezentat sesiunii au a­­nalizat cu simț de răspundere lip­surile ce s-au manifestat în activi­tatea consiliilor populare comunale și orășenești, a instituțiilor profe­sioniste de spectacole, a Comitetu­lui județean pentru cultură și edu­cație socialistă, făcînd numeroase propuneri de îmbunătățire a mun­cii. Astfel, tovarășii Iordan PAN­­DREA, președintele comitetului executiv al Consiliului popular o­­rășenesc Cernavodă, a criticat mo­dul defectuos de îndrumare și spri­jin din partea organelor de cultură județene, dar a subliniat în același timp lipsurile din activitatea pro­prie a casei de cultură care a fă­cut puțin pentru antrenarea poten­țialului intelectual de care dispune orașul, caracterul sporadic al acțiu­nilor educative pentru diferite ca­tegorii de cetățeni — femei, tine­retul școlar, în general pentru e­­ducația socialistă a muncitorilor și altor categorii de salariați. In cuvîntul său, tovarășul Adrian RĂDULESCU, directorul Muzeului de arheologie, a reținut atenția se­siunii prin citeva propuneri care vizează folosirea vestigiilor de ve­che cultură materială și spirituală descoperite în Dobrogea, a valoro­sului material muzeistic, în proce­sul de educare a tineretului, a e­­levilor din școlile municipiului și județului Constanța. Propuneri interesante privind co­laborarea instituțiilor de cultură și artă cu organizațiile U.T.C., O.N.T., au făcut tovarășii Nicu LEONTE, secretar al Comitetului județean al U.T.C., Gheorghe ZANCIU­, șeful serviciului de propagandă al Cen­tralei C.N.T. „Litoral“. Referindu-se la activitatea cu filmul, tovarășul Gheorghe NI­­COLAE, directorul întreprinderii cinematografice, a spus : lipsurile care privesc repertoriul de film ne aparțin nouă, celor care participăm la acțiunea de programare. Dacă am optat pentru pelicule de succes, lăsând pe un plan secundar forța lor educativă, am făcut-o pierind de la calcule strict financiare. Vom reconsidera fundamental acest m­od de a trata și aprecia rolul filmului în procesul de educație comunistă a publicului spectator. Ne vom mări considerabil influența și în­deosebi vom fi mai prezenți în satele județului, acolo unde de ani de zile nu s-a rulat nici un fel de filme. Regizorul Ion MAXIMILIAN, di­rectorul Teatrului de dramă și co­medie, și compozitorul Aurel MA­­NOLACHE, directorul Teatrului de revistă „Fantasio“, apreciind locul teatrului în viața spirituală a oa­menilor, au subliniat hotărîrea co­lectivelor de actori, regizori, sceno­grafi de la aceste instituții pentru a aduce pe scenă omul zilelor noastre, problematica complexă epocii construcției socialiste, valo­a­rile artistice de prestigiu atît cele care aparțin creației noastre dra­matice, a dramaturgiei țărilor so­cialiste, a unor opere cu conținut revoluționar, general-uman, din creația altor popoare. Au asigurat sesiunea că vor face mai mult de­cit pină acum pentru a deplasa spectacolele de pe scena teatrelor in marile întreprinderi industriale și agricole din județ, să creeze spectacole diferențiate pentru tine­ret și pentru sate, să le ancoreze mai mult in tumultul vieții noas­tre socialiste. Din cuvîntuil prof. Vladimír RO­BIT, președintele Comitetului jude­țean pentru cultură și educație so­cialistă, s-a desprins ideea că noul climat în care se desfășoară în­treaga viață cultural-artistică obli­gă pe activiștii salariați ai di­feritelor instituții specializate în domeniul culturii și artei să vadă ca pe o necesitate stringentă antre­narea marelui potențial de peste 5.000 de intelectuali existenți în mediul rural, să determine prin acțiuni organizatorice bine chib­zuite ancorarea acestora la viața­­ spirituală a județului. Referindu-se la metodologia de lucru, vorbitorul a spus : avem cel mai bun model, felul cum procedează conducerea partidului nostru, personal tovară­șul Nicolae Ceaușescu, de a sta de vorbă cu oamenii, de a ne sfătui cu ei, de a le cere părerea. La fel trebuie să procedeze și primarii din comunele noastre, directorii de cămine culturale, prin cuvîntul președintelui, Comitetul județean pentru cultură,­­și educație socia­listă s-a angajat in fața sesiunii de a face din „Pontica ’71“, manifes­tare consacrată zilelor culturii in județul Constanța, o manifestare culturală de prestigiu, de un ma­xim angajament politico-educativ. Analizînd cu toată răspunderea și cu principialitate lipsurile care au existat și mai există în munca de educare a maselor, modul cum­ unitățile de artă și cultură parti­cipă la această acțiune de mare însemnătate in­formarea și dezvol­tarea conștiinței socialiste, cea de-a XI-a sesiune ordinară a Con­siliului popular județean a demon­strat elocvent necesitatea de a se desfășura o susținută muncă pen­tru îmbunătățirea activității unită­ților de cultură și artă din județ, combătîndu-se, fără menajamente, tot ce este străin concepțiilor noas­tre politice și ideologice, a expri­mat totala adeziune față de măsu­rile adoptate de Comitetul Execu­tiv al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, față de propunerile și indicațiile rolui general al partidului, secreta­de planul de măsuri adoptat față de plenara Comitetului județean de partid. In încheiere a luat cuvîntul to­varășul Vasile VILCU. Cuvîntul tovarășului VASILE VÎLCU (Urmare din pag­­ii gălni­ceanu, Negru Vodă, Băneasa, Ostrov numărul intelectualilor este de ordinul zecilor. Comitetele exe­cutive ale consiliilor populare co­munale și orășenești să manifeste o mai mare preocupare pentru în­cadrarea acestuia în viața spiritua­lă a satului, aceasta constituind o parte a obligațiilor profesionale ale intelectualilor din localități. In lucrările plenarei Comitetului județean de partid s-a vorbit mult despre responsabilitatea fiecăruia la locul său de muncă. Cred că de această indicație va trebui să se țină cont, să ne facem datoria a­­colo unde partidul ne-a pus , să nu se uite că, în primul rînd, suntem­ oameni politici, nu funcționari o­­bișnuiți. Vorbitorul s-a referit pe larg a­­supra sarcinilor care revin institu­țiilor artistice profesioniste. Să întocmim repertorii care să fie inspirate din lupta revoluționa­ră, patriotică a poporului nostru, din construcția socialismului, — a spus tovarășul Vasile Vîlcu — care să contribuie la formarea con­științei socialiste a maselor. Să pro­movăm cu mai multă atenție pie­sele originale de actualitate, în privința activității muzeale, trebuie să se facă mai mult pentru valorificarea mai largă a patrimo­niului muzeistic prin expoziții vo­lante, prin conferințe, prin diafil­mue, pri­nim­iri ale specialiștilor din muzee cu oamenii muncii din județ, cu elevii din școli, cu tine­retul. Realizarea sarcinilor stabilite de conducerea partidului pentru edu­carea marxist-leninistă a oameni­lor muncii, pentru ridicarea con­științei lor la nivelul etapei pe ca­re o parcurge țara noastră, solicită comitetelor executive ale consilii­lor populare, tuturor organelor de specialitate din subordinea acesto­ra, luarea de măsuri concrete pen­tru ca pe toate liniile să se înfăp­tuiască o largă activitate privind educarea moral-cetățenească a oa­menilor muncii. în domeniul muncii cultural­­educative, activitatea funcționă­rească trebuie să fie înlocuită cu muncă vie și mereu mai variată, muncă legată de nevoile, de cerin­țele actuale ale oamenilor muncii. Comitetul nostru de cultură și e­­ducație socialistă trebuie să-și îm­bunătățească stilul și metodele de muncă, să devină organ de îndru­mare și control al unităților subor­donate, de orientare și sprijinire a comitetelor executive ale consi­liilor populare în îndeplinirea obli­gațiilor lor legale. Inspectoratul școlar va trebui să ceară conducătorilor de școli, ca­drelor didactice mai ales de la sa­te, să se ocupe de educarea mase­lor, a tineretului la care să culti­ve dragostea nemărginită față de patrie și poporul nostru, care, cu termnare, sub conducerea partidu­lui nostru comunist, ridică pe culmi tot mai înalte România so­cialistă. Tineretului să i se arate cu fapte, cu documente, că ceea ce am realizat nu a fost dintotdeau­­na, că aceasta a necesitat jertfe în rîndul comuniștilor și al altor pa­trioți, că au trebuit să fie învinse multe greutăți. Cu multă atenție și continuitate va trebui să ne ocupăm de activi­tatea ateist-științifică. Tovarășul Vasile Vîlcu s-a re­ferit apoi la sarcinile de mare în­semnătate, care stau în fața lucră­torilor din agricultură, cerînd ca in aceste zile munca tuturor depu­taților să se desfășoare în teren, în mijlocul cooperatorilor și mecani­zatorilor, in întreprinderile agrico­le de stat, pentru urgentarea strîn­­gerii recoltelor și pregătirea con­dițiilor optime de semănarea griu­lui. Avem convingerea că deputații, cadrele noastre cu munci de răs­pundere, unitățile cultural-artis­­tice — a spus în încheiere vorbito­rul — își vor mobiliza toate forțele pentru înfăptuirea măsurilor stabi­lite de conducerea partidului, per­sonal de tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, aducîndu-și contribuția la îmbunătățirea muncii de educare, la înfăptuirea hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al partidului, spre binele patriei și al națiunii noastre socialiste. (Text prescurtat) Pag. a 3-a în campania agricolă de toamnă (Urmare din pag. 1) măsura înaintării recoltatului. Gră­birea transportului se impune cu atît mai umil cu cit ambele con-La C.A.P. Cobadin, stadiul de vegetație al culturii porumbului a permis declanșarea recoltatului doar în ultimele 2—3 zile. Totuși, printr-o masivă mobilizare de for­țe s-a reușit să se atingă o viteză zilnică satisfăcătoare, suprafața re­coltată ridici­ndu-se în prezent la peste 80 hectare. Și cînd­ spunem recoltat includem in noțiune transportarea operativă a porum­bi­bului la baza de recepție, elibera­rea terenului, forarea și insoliza­­rea cocenilor, asigurîndu-se intra­rea tractoarelor în brazdă, pregă­tirea in timp optim a terenului pentru semănat. Așa lucrează ade­vărații gospodari. Numai că, și aici gospodarii și-au dat în petec in fi­nal, neglijînd — de ce ? — risipa de porumb care se face pe timpul transportului, din lan, la baza de recepție. Se impun, deci, de ur­gență măsuri împotriva acelora ca­re, din crasă nepăsare, lasă să se piardă in colbul drumului o parte din roadele pr­opriei lor munci. O pierdere nu mai puțin importan­tă, acceptată ca o fatalitate de către conducerea cooperativei din Conacu, ai cărei membri se aflau chiar la fața locului este provo­cată de un CP 2­R reglat defec­tuos care sparge știuleții, risipind o mare cantitate de boabe. V re­perative au ele efectuat arături și lucrări pregătitoare pe câte 150 de hectare, pe care griul urmează să fie semănat după porumbul recol­tat în prezent. colta nu înseamnă doar a elibera oricum, nu orice condiții teremd de cultura respectivă, ci a face totul pentru ca întreaga cantitate de re­coltă să fie valorificată pe deplin. Tot din dorința de a face ci­ mai grabnic cale liberă tractoarelor, consiliul de conducere al C.A.P. Viișoara (președinte Dumitru SAT­­MARICI) a dispus ca cele două C.S.U.-uri care lucrează la recolta­tul porumbului-siloz in cultură du­blă să fie .,ajutate" prin aducerea vacilor și a oilor, la păscut, in ian. Și astfel, in loc să ajungă un pios substanțial in balanța furajeră cooperativei, porumbul este călcat­a in picioare, distrus fără nici un folos. Tot astfel sînt distruse, de data aceasta prin incendiere, pa­iele balotate de pe miriștea din fața fermelor Pietreni aparținînd I.A.S. Cobadin. Și aici in ideea pregătirii cit mai grabnice a semă­natului se procedează cu ușurință la distrugerea bunurilor actuale. Nu știm ce părere au despre ase­menea practici Direcția generală a agriculturii județului. Uniunea ju­dețeană a cooperativelor agricole de producție. In tot cazul aștep­tăm răspunsul lor cu privire la a­­semenea practici iresponsabile, pă­gubitoare avutului nostru comun­ de stat. In timp ce la Agigea și N. Bălcescu suprafața de floarea­soarelui recoltată reprezintă 80 la sută din total, la l’estera, Cogea­­lac și Amzacea abia se apropie de 40 la sută. Numai este nevoie să repetăm că normal lucrarea ar fi trebuit și aici să fie încheiată pînă acum, dacă avem in vedere faptul că griul — o suprafață apreciabilă — urmează a fi insămînțat după floarea-soarelui. în ceea ce privește cultura po­rumbului, recoltatul decurge și mai greoi. Din cele aproape 10O.pOO ha porumb cultivat în unitățile a­­gricole de stat și cooperatiste, au fost recoltate abia o pătrime. Intr­­adevăr, după ploile căzute au fost mobilizații mai milte forțe ma­nuale la recoltatul strugurilor și a legumelor in vederea evitării pierderilor, dar de ce nu sunt folo­site peste tot mijloacele mecanice? Tovarășul Traian Muralu­, ingine­rul șef al I.M.A. Constanța ne-a relatat că din cele 200 combine C.T. 2 R. doar 101 suni Restul stau prin secțiile­ de folosire, me­canizare deoarece s-a creat con­vingerea greșită din partea bene­ficiarilor — cooperativele agricole de producție — că aceste utilaje n-ar fi economice. Este pare mai economic să folosești combinele C.S.U. pentru a toca cocenii pe so­sele de porumb recoltate manual, find combina C.T. 2 , concomitent toate lucrările execută, (recol­tat, eliberatul terenului, tocarul co­­ceritor) ? în întreprinderile agri­cole de stat, ex­ceptînd pe cea din Hirșova suprafețele de porumb recoltate ocupă 400—700 ha ! ! ! Și aici după porumb urmează să se iasă fiînțeze o parte din gria­ la I.A.S. se pune problema că Dar mare parte din porumbul recoltat o este ..depozitat“ in timp. predispus deprecierilor ! Din buzunarul cui se vor suporta oare pagubele ? N. FATA ȘT. MIHAI A zori, nu înseamnă a păgubi! Pe județ, situația lucrărilor indică rămîneri în urmă Doar citeva zile au mai rămas și se încheie și luna septembrie. Practic, pină acum, recoltatul florii-soarelui a­r fi trebuit să fie încheiat ; de asemenea, culesul porumbului, trebuia să fie pe sfîrșit. Dar, de la ceea ce trebuia să fie și pină la ceea ce este, di­­ferența-i izbitoa­re, în cooperati­vele agricole de producție mai sînt de recoltat­, de acum încolo, aproape 20.000 ba floarea-soarelui iar in întreprinderile agricole de stat, recolta este­ strînsă abia pe jumătate din suprafața cultivată. La Albești, Oltani, Vîrtop, Toprai­­sar, Mereni, Dulcești, Țepeș Vodă și Gălbiori, unda munca a fost bine organizată, recoltatul florii-soarelui a fost încheiat. Acum în aceste unități tractoarele disponibile e­­xecută din plin arături pentru în­­sămînțarea griu­lui. In alte unități ca de pildă la Ostrov, Carvăn, Do­­bromir se lucrează, însă destul de lent la recoltatul­ florii-soarelui. Diferențe mari privind reali­zările se semnalează și in sectorul Dacă eforturile constructorilor vor atinge cota maximei intensificări, TOATE APARTAMENTELE VOR FI GATA LA TIMP... In 1971 e prevăzut, după cum se știe, să se realizeze un număr im­portant de apartamente, atît pro­prietate de stat cît și personală. Ținind seama că în aceste ultime luni ale anului urmează să fie date în folosință cea mai mare parte a blocurilor nou construite, am efec­tuat o anchetă la beneficiarii lu­crărilor precum și la cei ce se e­­xecută, in scopul formării unei concluzii de ansamblu a stadiului actual de realizare a acestor lu­crări. — Primul nostru interlocutor a fost tovarășul ing. Ion BOBE, di­rectorul OFICIULUI DE CON­STRUCȚII DE LOCUINȚE .PRO­PRIETATE PERSONALĂ.­­ „Pină la 1 septembrie, am recepționat 200 de apartamente în Tomis Nord și 140 în noul cartier Filimon Sîrbu. Ne-am încadrat, astfel, în graficul de primiri stabilit. In cursul aces­tei luni, efectuăm mai multe re­cepții la blocuri în cartierele amin­tite, precum și la Eforie Nord. Du­pă părerea mea, unitățile de con­strucții trebuie să-și intensifice e­­forturile fiindcă în trimestrul IV urmează să fie gata peste 900 de apartamente. Sunt unele lucrări ră­mase in urmă — de exemplu, blo­cul din Piața Ahile Mihail, unde s-a schimbat tehnologia de execu­ție, trecîndu-se la betoane glisate în locul cofrajelor metalice. Putem­­ spune că am asigurat front de lu­cru și pentru imobilele ce urmea­ză să fie gata în anul viitor, înche­­indu-se contracte pentru un mare număr de apartamente, 7 blocuri fiind deja „atacate“. In legătură cu aceasta, trebuie să sesizez că încă nu s-au definitivat construcțiile ce urmează a fi realizate la anul în "microraionul E 20, din Tomis Nord, precum și pe strada Ștefan cel Mare“. La serviciul de investiții al ÎN­TREPRINDERII DE GOSPODĂ­RIE COMUNALĂ am reținut că, pină acum, au fost recepționate mai bine de jumătate din numărul de apartamente prevăzut, alte 298 de apartamente urmând a fi gata pină la sfârșitul anului, atît în Con­stanța cit și la Năvodari și Man­galia. Tovarășul C. VAMVU, di­rectorul I.G.L., remarca că, față de termenele stabilite, T.C.L. Constan­ța trebuie să impulsioneze ritmul execuției mai cu seamă la Năvo­dari și Mangalia. De asemenea, se impune urgentarea lucrărilor exte­rioare în ansamblurile Tomis Nord (microraionul E 18) și Abator, din Constanța. Lucrări asemănătoare mai trebuie făcute și în microraio­nul E 19 concomitent cu darea în folosință a blocurilor de acolo. Un alt deziderat al beneficiarului se referă la necesitatea îmbunătățirii calității lucrărilor de instalații, la care, după intrarea în exploatare a blocurilor, apar numeroase defi­ciențe. Legat de aceasta, e necesar să semnalăm și că trenează nejus­tificat lucrările de remedieri la construcțiile ce trebuie pregătite pentru recepția finală, precum și efectuarea recepției definitive la cele 39 de blocuri de locuințe al căror termen legal de garanție a expirat. Dacă acestea sunt punctele de ve­dere ale beneficiarilor (sau ale re­prezentanților acestora) să vedem care este situația de pe șantiere și ce asigurări dau constructorii, în vederea îndeplinirii integrale a planului de construcții de locuințe, în TOMIS NORD, am stat de vorbă cu tovarășul ing. Nicolae BĂLUȚ, care de aproximativ două luni de zile conduce marele șan­tier de acolo : „Până acum, sintem­ în­ grafie cu predările de aparta­mente, dar la blocurile care ur­mează să fie gata avem unele si­tuații diferite. Blocul 17 B, de e­­xemplu, pe care urmează să-l pre­dăm la 15 octombrie e oarecum ră­mas în urmă și numai intensifi­­cînd lucrul va fi posibil Să recu­perăm întîrzierea. Blocul 17 C, ca­re trebuie să fie gata la 30 noiem­brie și pe care îl executăm din panouri prefabricate și cu betoane turnate în cofraje metalice este în­­tîrziat și ne străduim ca pină la 15 octombrie să-l acoperim. Am luat măsura să începem finisajele de la parter și etajul I, fără a mai aștepta ridicarea definitivă a tu­turor etajelor. Blocul 15 A se află în același stadiu și aș spune că I.P.M.C. nu ne aprovizionează la timp și cu cantități îndestulătoare de panouri prefabricate pentru pe­reți. La blocul 15 B, vom obține un avans de 15 zile, dar e nevoie ca grupul II, din cadrul trustului nostru, să intensifice amenajarea drumurilor. La sfîrșitul acestei luni, trebuie să predăm în întregime blocul 24 C, unde trei scări sînt deja finisate dar celelalte două presupun o amînare de aproxima­tiv 10 zile față de termen. Intr-un stadiu înaintat se află și blocul nr. 10 care ar trebui să fie terminat abia la 15 decembrie, iar blocul 7 e deja în recepție. Trebuie să spun că întîmpinăm greutăți în ceea ce privește aprovizionarea cu betoane, achiziționarea căzilor pentru baie și a parchetului“. In CARTIERUL FILIMON SIR­­BU, un mare număr de blocuri (chiar, prea multe!...) se află, în momentul de față, in stadiul fini­sajelor. Aceasta presupune o su­praveghere permanentă a lucrări­lor, pentru a se prelimina defec­tele de calitate. Tovarășul Gheor­ghe IONESCU, șeful șantierului, ne dă asigurări că, pină cel mai tîrziu la 20 decembrie, toate blocu­rile prevăzute vor fi gata. Se mai fac ultimele lucrări și la centrala termică, astfel că noii locatari vor beneficia în curînd de căldură și apă caldă. „Mai avem nevoie de o echipă de tîmplari — ne spune ■tovarășul Gheorghe IONESCU — și îi vom primi de la Eforie Nord. Se pare insă că nu vom primi la timp lăzile de baie, astfel că unele blocuri.. . deși sunt gata, nu pot fi date în folosință. Sunt afectate de această întîrziere un mare număr de apartamente dintre care unele trebuie predate chiar pînă la sfâr­șitul acestei luni“. Tot în cartierul Filimon Sîrbu, grupul IV al T.CIL.C. a primit sar­cina să construiască două blocuri fum, cu 11 nivele, folosind metoda cofrajelor metalice plane încălzite. Tovarășul C. STANCA, însărcinat să conducă aceste lucrări, ne în­­cunoștiințează că deși la unul din blocuri, care trebuie să fie gata pină la sfîrșitul anului, lucrările au început cu aproape trei luni în urmă, turnarea be­toanelor n-a a­­juns decit la cel de-al IV-lea ni­vel. La început, nu s-au potrivit cofrajele metalice și a durat mult pînă ce ele au fost ajustate ; apoi, a lipsit betonul. Există o locomo­­bilă instalată pe șantier, cu scopul de a asigura aburi pentru încălzi­rea betoanelor atunci cînd timpul va fi mai răcoros. Dar locomobila respectivă (ce încă n-a fost folosi­tă) va lua din nou drumul litora­lului, de unde a și venit, de altfel. Aceasta înseamnă un ritm de lu­cru și mai scăzut, înseamnă prac­tic că noul bloc, in care așteaptă să se mute 44 de familii, nu va mai fi gata în acest an. ☆ După cum se vede situația din teren nu justifică întru totul con­vingerea unor factori responsabili cu care am stat de vorbă în ceea ce privește respectarea integrală a programului construcțiilor de lo­cuințe din acest an. Mai bine zis, blocurile vor fi gata numai cu condiția ca eforturile constructori­lor să atingă un cit mai scurtă vreme cota maximei, intensificări. Este ceea ce așteaptă, de altfel, și constănțenii care urmează să se mute în casă nouă. Mihai MALARIE După tejghea am descoperit necinstea (Urmare din pag. 1) bara astfel de practici și cum își duc la îndeplinire responsabilită­țile profesionale. Un control per­Ne-am continuat raidul și prin citeva unități de textile-încălță­­min­te, magazine de sticlărie, me­­talo-chimice, confecții etc., acolo unde, în mod normal, clientul trebuie să intre, să privească în rafturi, în vitrine și să-și aleagă obiectul de care are nevoie. Așa ar trebui să se întîmple dacă, re­lația vînzător-cumpărător ar a­­vea la bază cinstea și corectitu­dinea. Dar, realitatea ne-a pus în față cu totul alte aspecte. Unii dintre responsabilii de unități do­sesc cantități importante de măr­imi cu scopul vădit de a se vin­de pe sub mină și la un preț mai mare. La unitatea de confecții nr. 28 (responsabilă Aneta GLAVEA­­NU), din 30 de scurte de reten, introduse cu nota nr. 310857 din 28 august­­­, au fost puse la dis­poziția cumpărătorilor numai 15. Restul stăteau dosite in beciul magazinului. Afirmația responsa­bilei : „Cele 15 scurte erau opri­te pentru cunoștințe și ne-a surprins și ne-a făcut rude“ să gîndim că procedeul devenise o practică, mai ales că, tot aici, o haină de piele era „păstrată" de aceeași responsabilă încă din pri­măvară, Oare să nu fi trecut pe la acest magazin nici unul dintre cadrele de conducere ale între­prinderii, nici o brigadă de con­trol, nici un revizor contabil ca­re să-și pună întrebarea cum de este posibil ca astfel de mărfuri, mult solicitate de către cumpă­rători să nu fie încă vândute ? La magazinul nr. 4 „Textila“, 30 de prosoape plușate erau do­site, chipurile, pentru o salariată a unității, care avea absolută ne­voie de ele. Ne-am oprit și la magazinul nr. 26 al O.C.L. „Me­ta­lo-chimice“, situat pe strada Ștefan cel Mare. Dezordinea se afla ca la ea acasă. Mărfurile e­­rau aruncate care pe unde se ni­mereau, supuse degradării, nedes­­pachetate cu grijă, intr-un cuvint domnea Iresponsabilitatea res­ponsabilei Valeria SIVA. La ma­gazinul nr. 37 al O.C.L. „Metalo­­chimice“ responsabila Maria STOICA „angajase“ o persoană străină de întreprindere, căreia ii încredințase ținerea evidenței manent, eficient, in spiritul legi­lor ar stopa din momentul inițial practicile sus arătate, ar bara ca­lea acestor amatori de cîștiguri ilicite, contabile. Acest „salariat“ trebă­luia prin actele gestionarei, hotă­rând ce era bine și ce era rău in mersul unității. In acest caz apare firesc întrebarea: care este sala­riul responsabilei, care sunt veni­turile ei din moment ce își per­mite să angajeze pentru rezolva­rea sarcinilor de serviciu ce-i re­veneau o persoană străină ? Facem o escală și intr-o unitate de încălțăminte, unitatea nr. 60 (responsabil Gheorghe DAVID). In magazie am găsit 8 perechi de pantofi opriți pentru... cunoștin­țe, încălțăminte care, in prezen­ța noastră, fiind pusă în vânzare a fost solicitată in citeva minute. Abateri și încălcări ale legii co­merțului, ale raporturilor vînză­tor-cumpărător acte de neciste și incorectitudine am întîlnit și la unitatea nr. 19 „Confecții copii“ unde, în beciul magazinului, se aflau aruncate cantități impor­tante de pardesie, rochițe din sto­fă, produse de care cumpărătorii întrebau dar despre care vânză­torii dădeau din omeni, o „ne­știință“ ! Așadar, iată numai citeva din aspectele surprinse intr-un raid în care am urmărit, cu precădere, modul în care cinstea, corectitu­dinea, devin atribute în relațiile pe care societatea noastră le cul­tivă. Din păcate, exceptând co­vârșitoarea majoritate a salaria­ților, a producătorilor, a celor ce și-au făcut din comerț o profesie pe care o respectă, am intîlnit in dosul tejghelei și necinstea, cău­tători de cîștiguri îi emunerle, fa­ță de care, opinia publică, pe bu­nă dreptate, ia o poziție hotărîtă. Iată în legătură cu acest aspect și opinia procurorului Dumitru LYNCU din procuratura munici­piului Constanța : Legile statului nostru socialist au la baza for­mulării tot­ spiritul de dreptate, ele garantează munca cinstită a fiecărui cetățean. Cei ce le în­calcă premeditat, suportă însă as­primea lor și orice faptă antiso­cială este pedepsită. Este timpul ca cei vizați să reflecteze, iar conducerile între­prinderilor comerciale vizate să ia în consecință măsurile cuveni­te pentru­­ a curăța magazinele de astfel de... gunoaie. în vitrine și rafturi mărfuri nevandabile; in locuri dosite mărfurile mult solicitate de clienți! »

Next