Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)

1971-09-26 / nr. 7187

,~L -Я PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7187 Duminică, 26 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani I__ ACTIVITATEA CU­LTURAL-EDU­CATIVA ANALIZATA IN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Ieri s-au desfășurat lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Consi­liului popular al județului Constan­ța. Au luat parte deputați, repre­zentanți ai instituțiilor de cultură­ și artă, invitați. Sesiunea a anali­zat în spirit critic și autocritic, activitatea comitetului executiv, a consiliilor populare orășenești și comunale, a Comitetului jude­țean pentru cultură și educație socialistă, a instituțiilor și așeză­mintelor culturale din județ, in lumina recentelor documente pre­zentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea activității politico-ideologice și de educare a tuturor oamenilor muncii. Atît raportul prezentat de to­varășul Ioan NICOLAESCU, v­ice­președinte al Consiliului popular județean, cât și vorbitorii au a­­preciat că măsurile înfăptuite sub conducerea Comitetului județean de partid au condus la obținerea unor rezultate mulțumitoare in acest domeniu de mare însemnă­tate pentru construcția societății socialiste și comuniste. Astfel, organele locale ale pu­terii și administrației de stat au fost și sunt preocupate pentru crearea și dezvoltarea bazei ma­teriale a activității politice și cul­tural-educative de masă, pentru promovarea pe baza sarcinilor și indicațiilor partidului a unor for­me adecvate de atragere a ma­selor la activitatea cultural-artis­­tică, de răspindire a politicii par­tidului nostru ! (Continuare in pag. a II-a) ­« campania A­GRICOLA DE TOAMNĂ La recoltat, timpul nu-i și nici belșugul Timpul a devenit deosebit de prielnic desfășurării în ritm susținut a recoltatului la floarea-soarelui și porumb, in vii și grădini. Pe de altă parte, precipitațiile bogate căzute în ulti­ma perioadă au creat condiții excelente pentru efectuarea a­­răturilor și lucrărilor de pregătire a patului germinativ pen­tru semănatul griului, care va începe peste cîteva zile, pen­tru semănatul orzului și culturilor de masă verde. Cu prile­jul raidului întreprins de redacție am constatat că în cele mai multe unități timpul bun de lucru este folosit din plin pentru intensificarea ritmului lucrărilor agricole de sezon. Mecanizatorii, lucrătorii din întrepinderile agricole de stat, cooperatorii, participă cu toate forțele la recuperarea rămi­­nerilor în urmă la strînsul recoltei, la pregătirea semănatu­lui. Din păcate, cu prilejul aceluiași raid au ieșit la iveală și o serie de neajunsuri care mai persistă încă în mobilizarea la lucru a tuturor forțelor mecanice și manuale, in organiza­rea lucrului, ceea ce are consecințe păgubitoare pentru pro­ducția agricolă actuală și în strînsă legătură cu aceasta, pen­tru cea a anului viitor. La Șipote, forțele sînt duble dar dezinteresul întrece orice limită Insuficiența mijloacelor de transport nu scuză deprecierea porumbului lăsat pe cîmp i-am aflat pe cooperatorii din Coba din stringind bogata recoltă de floarea-soarelui de pe ultimele su­prafețe. La ora cînd apar aceste rînduri întrea­ga cantitate de se­mințe a fost strînsă și transporta­tă la baza de recepție, iar tractoa­rele au trecut imediat la discuitul tulpinilor și la efectuarea arături­lor de toamnă. Am notat că au a­­vut de recoltat 420 ha de floarea­­soarelui, că a fost o recoltă boga­tă — 2.500 kg la ha și că la recol­tat s-au folosit doar trei D.F.S.­­uri. De aceste amănunte deosebit de semnificative aveam să ne adu­cem aminte la Șipote și la Zorile, unde in ciuda faptului că au fost mobilizate la lucru un număr spo­rit de combine, suprafețele rămase de recoltat sunt incă mari. Jude­cind după forțele mecanice de care dispune C.A.P. Șipote, de pildă (6 D.P.S.-uri și un C. 12), ar fi tre­buit ca recoltatul celor 306 hec­tare de floarea-soarelui să fi fost practic incheiat de mult. Dar, aici mai sunt de recoltat 150 de hecta­re, adică aproape jumătate din în­treaga suprafață. Chiar luind inte­gral în considerație nemulțumirile manifestate de tovarășul Nicolae VASILEN­T, președintele C.A.P. Și­pote, referitoare la modul cum funcționează cele 6 D.F.S.-uri, de­calajul intre capacitatea teoretică de lucru a acestora și viteza cu care se desfășoară practic recolta­tul, rămîne totuși prea mare. — Noi nu ne-am bizuit decit in­tr-o mică măsură pe cele trei D.F.S.-uri, ne spunea tovarășul Sa­­bin EMURLA, președintele C.A.P. Cobadin. Ne-am bizuit și ne bi­zuim în schimb pe mobilizarea la această lucrare a tuturor forțelor manuale de care dispunem. Iată, dar, că „secretul“ succesu­lui, simplu, de altfel, stă­mn mobi­lizarea la lucru a tuturor coope­ratorilor, în organizarea eficientă a recoltatului, lucru doar pe jumă­tate înțeles la Șipote. Și „plătit“ in ultimă instanță cu pierderile prin scuturare, din ce în ce mai mari, care survin o dată cu coace­rea excesivă a florii-soarelui încă nerecoltate. Dacă cooperatorii din Șipote sunt restanți la capitolul mobilizare, ve­cinii lor din Zorile, care mai au la rindu-le de recoltat 90 hectare de floarea-soarelui, deși dispun, așa cum ne-a asigurat tovarășul Gheorghe ORASCU, președintele cooperativei, de suficiente forțe mecanice și manuale sunt însă res­tanți la folosirea lor eficientă. Alt­minteri nu s-ar explica faptul că, la o oră încă bună de lucru — ora 17,00 — C.F.S.-ul dus să deschidă drumuri în ultima sală a fost lă­sat la capătul lanului pînă a doua zi, pierzîndu-se astfel un timp pre­țios: așteaptă pe leneși pe risipitori Aducerea, în ultimele zile, a u­­nui „impuls“ de 120 de oameni ca­re lucrează la recoltatul porumbu­lui alături de cooperatorii din Și­­pote, a condus la intensificarea rit­mului culesului, acesta fiind ef­ec­t ițti­c pîun­­iiî SCiii'și ZiiCi iiC Viile«»­pe 150 hectare din totalul de 540. S-au creat astfel condiții nu nu­mai pentru terminarea in timp op­tim a recoltatului ci și pentru pre­gătirea celor 112 hectare de teren pe care griul urmează să fie semă­nat după porumb. Dar, in loc ca pe suprafața recoltată să aflăm trac­toarele in brazdă, așa cum ar fi fost normal, aflăm doar glugi de coceni și arioare de știuleți. Condu­cerea cooperativei agricole se plim­­te­ș le lipsa mijloacelor de trans­port, cele 5 autocamioane ale coo­perativei fiind cu totul insuficien­te față de sarcinile mari pe care le au : transportul porumbului, a florii-soarelui și strugurilor. Ape­lul adresat de cooperativă între­prinderii de transporturi auto a ră­mas deocamdată fără răspuns. A­­sociindu-ne apelului îndreptățit al­tem trece insă cu vederea nici fap­tul că printr-o mai judicioasă fo­losire a autocamioanelor și căru­țelor iit­ care dispun s-ar putea face totuși mai mult pentru trans­portul porumbului care continuă să zacă pe timp. După cum mai mult s-ar fi putut face in această privință și la C.A.P. Adamclisi și Zorile, care n-au predat pină in prezent la baza de recepție nici măcar­­ singur știulete și care continuă să aibă pe timp cantități mari de porumb, care cresc pe (Continuare in pag. a III-a) Zile decisive la recoltatul florii-soarelui. DUPĂ TEJGHEA AM DESCOPERIT NECINSTEA EI*, are apartament de 90.000 lei, mașină din care te sfidează, improșcîndu-te cu noroiul rigo­lei dacă-i stai în față. EL, mai are cîteva zeci de mii de lei de­puși la C.E.C. și alți bani dosiți sau investiți în alte afaceri. EL, este cămătar, precupeț, speculant, individ ce nu se dă la o parte să ciupească un leu de la orcine, iar atunci cînd se poate, chiar mai mult. Acesta este individul pe care, din păcate, îl mai întil­­nim încă aranjîndu-și treburile murdare, necinstite, furînd sau păcălind fără scrupule pe cei ce-i­ ies în cale fiindcă, în crezul lui, hoția, specula, necinstea au de­venit foarte firești. El fură pen­tru a strînge cu rapacitatea unui adevărat Hagi Tudose tot ce este bun și dacă se poate cu cu­ mai puțină muncă. Aceștia sunt indi­vizii pe care noi, cei mulți, co­­virșitoarea majoritate a oameni­lor cinstiti o detestăm, iar legile statului, aspre dar drepte, ii con­damnă. Și totuși, acești indivizi, își mai fac loc încă in mijlocul nostru. Despre ei, despre modul in care înțeleg să-și însușească banii, despre tertipurile la care se dedau pentru înavuțire, pentru Am poposit în perimetrul pie­ței Grivița într-o după-amiază obișnuită. Chiar de la primii pași ne-am întâlnit cu necinstea. Hris­­tu CARACOTA, producător indi­vidual din comuna Mih­ai Vitea­­zu, nu avea prețul expus la mar­fa prezentată spre desfacere. Cu un minut înainte furase ea la ușa cortului pe o cumpărătoa­re, sfidînd mercurialul afișat la mai multe puncte ale pieței. Cu­înșelătorie, ne-am propus să vor­bim in ancheta de față realizată cu sprijinul lt. col. Mustafa Gen­­gel și căpitan Gheorghe Gică, de la Miliția municipiului Constanța, cărora le mulțumim pentru spri­jinul acordat. mitru Gh. BOTCA din satul­ Sinoie, comuna Mih­ai Viteazu, pe lângă faptul că nu avea afișat prețul la o serie de produse, vindea ki­logramul de gogoșari cu 4 tei, deși aceștia erau sub stasul pre­văzut de mercurial și mai mult, o mare parte dintre ei, erau stri­cați. Expunerea mărfurilor și a prețurilor stabilite pe bază de lege, deservirea uniformă, nepn­ferențială a tuturor cetățenilor, toate aceste atribute ale comer­țului legal și civilizat au fost date uitării și de Alexandru BODNA­­RENC­O din str. Ghiocel nr. 2 Constanța. Aurică CIOBANU­ din str. Ion Uran nr. 61, Iordache COM­AX din comuna Saraiu, Di­­mitrie CĂRARE din comuna Bo­­deuți — Suceava, Zamfira GRI­­GORE și alții, indivizi care­ trans­formaseră piața într-o tarabă personală, permițîndu-­și să vîn­­dă mărfurile expuse, la supra­­preț, încâlcind astfel cele mai e­­lementare reguli ale comerțului. Dar, să vă prezentăm și alte con­statări. In sectorul produse lac­tate, Constanța MAHU, fără nici un fel de act de producătoare a­­supra ei, își permitea să vindă kilogramul de telemea cu 24 lei, adică cu 4 lei mai mult decit mercurialul. Abateri de la legile comerțului am mai notat și la Vasile MALESCU din str. Ștefan Mihăileanu nr. 23, care nu afișase prețurile la toate mărfurile expu­se spre vinzare. Pe lingă aceasta, autorizația de desfacere a produ­selor nu se afla asupra sa. Sur­prinde în raidul întreprins și mo­dul in care salariații din adminis­trația pieței, cei care au obliga­ția, prin sarcinile de serviciu, să intervină cu hotărîre pentru a­ L. BRUCKNER C. TEODORI­C. ION (Continuare în pag", a III-a) Procedee ilicite, pentru venituri ilicite Cuvîntul tovarășului VASILE VILCU Stimați tovarăși deputați și invitați. După Cum vă este cunoscut, in ultimul timp, in întreaga țară se desfășoară o largă și susținută ac­tivitate pentru îmbunătățirea mun­cii politice și cultural-educative, pentru ridicarea acesteia la nivelul cerințelor actuale ale construcției socialiste. Activitatea pentru făurirea pre­miselor spirituale ale societății so­cialiste multilateral dezvoltate Con­stituie una din laturile esențiale ale exercitării rolului partidului ca forță conducătoare a orînduirii noastre social-economice, o condi­ ție de mare însemnătate pentru mersul înainte, in ritmuri tot mai înalte, a operei de edificare socia­listă a României. Sub în­ Vîîtul­ necesitat.":­, desfășură­rii unei activități perseverente, per­manente pentru ridicarea conștiin­ței socialiste a maselor, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La Consfătuirea­­ de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, arăta că . ..numai așa clasa muncitoare i­ și va putea îndeplini rolul său de clasă’ conducătoare, numai așa po­porul, stăpin pe destinele sale. iși va putea construi în mod conștient viitorul, numai așa participarea maselor largi la conducerea socii­­ sale de secretarul general al parti­dului. in județul nostru sunt create toate premisele — dispunem de o bază materială, de cadre capabile in aparatul de partid și­­ de stat. Astfel, in județul Constanța func­ționează un număr de peste 300 u­­nități culturale, circa 160 cinema­tografe sătești, 4 teatre. I1 unități muzeale cu o valoroasă dotație. In sistemul cultural lucrează un în­semnat număr de activiști, actori, regizori, muzeografi, critici de artă, oameni de literatură etc. Sunt realizări însemnate, dar in activitatea politică și culturală de educare socialistă a maselor, in ju­dețul nostru s-au manifestat și o serie de lipsuri. în primul rind, m-aș referi la grija pe care trebuie să o purtăm tuturor edificiilor cul­turale pe care le avem (cămine culturale rase de cultură, biblio­teci), la întreaga dotație materială de care dispunem și care valorea­ză mulți bani. Trebuie să spun că unele cămi­ne culturale nu sunt suficient de a­­trăgătoare atât prin fațadele pe ca­re le au, prin amenajările exerioa­­re, prin agitația vizuală interioa­ră, prin condițiile de încălzire și iluminat pe care le oferă. Dacă ce­le de la centrele de comună sunt ceva mai îngrijite, mai bine între­ținute, multe cămine de la sate nu numai că nu au activitate, dar sunt lăsate să se degradeze. Comitetele executive ale unor consilii popu­lare, consiliile de conducere ale u­­nor C.A.P.-uri au uitat cu altă greutate au fost realizate și cu ce scop. Ce ar putea spune președinții comitetelor executive ale consilii­lor populare despre starea în care se află și cum sunt întreținute că­minele culturale din Istria, Nun­tași, Dorobanții, Cerchezii, Chirno­­geni, Negrești ș.a. ? Se impune imediat ca tovarășii primari, directorii de cămine, de­putații, toți cei ce pot ajuta aceas­tă activitate, să ia cele mai cores­punzătoare măsuri pentru lichida­rea acestei stări de lucruri. In continuare, tovarășul Vasile Vilcu s-a referit la sarcinile care revin comitetelor executive ale consiliilor populare, activiștilor culturali, tuturor factorilor chemați să sprijine munca politico-ideolo­­gică și cultural-educativă in vede­rea creșterii conștiinței socialiste a oamenilor muncii, pentru îndepli­nirea cu succes a sarcinilor ce ne revin. Trebuie să arăt — a spus vorbi­torul — că nu suntem­ mulțumiți de felul cum unele comitete executive ale consiliilor populare se ocupă și răspund de această activitate. Decretul Consiliului de Stat cu pri­vire la înființarea Consiliului Cul­turii și al Educației Socialiste stipulează că instituțiile de cultu­ră funcționează pe lângă comitete­le executive ale consiliilor popu­lare. Munca cultural-educativă es­te, deci, de competența consiliilor populare și a comitetelor lor exe­cutive. Dacă este așa, atunci să ne ocupăm cu răspundere de îmbună­tățirea acesteia, de conținutul ei. Președinții comitetelor executive ale consiliilor populare, ca membri ai comitetelor comunale de partid, au datoria legală și de partid, de a se ocupa în mod permanent de a­­ceastă activitate, de a sprijini con­siliile de conducere ale căminelor culturale in organizarea muncii, îmbunătățirea acestei munci cade și în sarcina președinților de C.A.P., a directorilor de S.M.A. și I.A.S., care trebuie­ să înțeleagă că oamenii au nevoie și de­ hrană spi­rituală, că conștiința are un mare rol în înfăptuirea sarcinilor­­rasa­te de partid. In ceea ce privește conținutul activității cultural-educative, de la început trebuie să spun că in a­­ceastă activitate se manifestă mult formalism, activitate șablon in mo­ dul de organizare și conducere a acestor activități. Munca vie cu masele, continuitatea sunt înlocui­te cu o activitate de dispecerat, pompieristică, cu activitate de se­zon. Să se înțeleagă că munca po­litică­ de educare este o muncă cu­ caracter permanent și foarte varia­tă , varietatea și noul asigură inte­resul tuturor cetățenilor, partici­parea acestora un număr mai mare la manifestări educative Progra­mele căminelor culturale, ale case­lor­­ de cultură și ale bibliotecilor, fie ele lunare sau săptămânile, sunt seci­­­ neinteresante, neatrative. Comitetul executiv al Consiliului popular județean, organul său de specialitate, va trebui sa inițieze, neintirziat, brigăzi complexe de ac­tiviști care să ajute consiliile de conducere ale unităților culturale, la fața locului, cunostind realități­le, nevoile spirituale ale satului și să stabilească măsuri de îmbună­tățire a activității cultural-educati­­ve. Manifestările culturale, in pri­mul rînd, să fie prilejuri de educa­ție partinică, patriotică, socialistă și numai după aceea de divertis­ment. Rețeaua bibliotecilor dispune de o dezvoltată bază materială, in fie­care comună avem bibliotecari sala­riați, fonduri de cărți, totuși, in munca cu cartea se mai manifes­tă lipsuri serioase. In primul rind, comitetele exe­cutive ale consiliilor populare, uni­tățile d­e specialitate ale comitetu­lui de cultură și educație socialistă nu au reușit să imprime in rin­­dul lucrătorilor din biblioteci ati­tudinea de a prezenta valorile li­teraturii noastre clasice și contem­porane sau alte valori universale masei de cetățeni. Literatura cu conținut politico-educativ nu a fost popularizată suficient. De aci nu­mărul destul de scăzut al cititorilor maturi, al țăranilor, al mecanizato­rilor, îngrijitorilor de animale, al femeilor, al tineretului. Comitetul executiv al Consiliului popular județean s-a gîndit să organizeze la nivel de județ un grup metodic cu specialiști în mun­ca cu cartea, care să ajute la or­ganizarea unor astfel de acțiuni , cadre care să coordoneze, să în­drume munca,cu cartea. Faptul că biblioteca municipală a fost izola­tă de problemele curente ale mun­cii cu cartea din județ, de nevoile și de sprijinul pe care trebuie să-l acorde, consider că a fost o gre­șeală. In munca de răspindire a cunoș­tințelor cultural-științifice princi­pala lipsă a fost aceea că s-au ne­glijat formele și metodele ce și-au dovedit eficiența în cursul anilor. In insuficientă măsură sunt dezbă­tute cu masa documentele de par­tid, explicarea conținutului a­­cestora, a scopului urmărit , prea puțin se face pentru propagarea realizărilor din țara noastră și din județ. Insuficient s-a făcut pe li­nia tratării în propagandă a trecu­tului de luptă al poporului nostru, a luptei sale pentru neatîrnare și independență, a prezentării politi­cii externe a partidului, a rolului conducător al partidului și statului. In județ avem un puternic front intelectual. In comune ca: Toprai­­sar, Cogealac, Cobadin, Mihail Ko­(Com inn a­re în pag. a III-a) mocrația o forță noastre" Pentru socialista se o dinamizatoare afirma ca societății realizarea sarcinilor tr. Vizitele delegației Partidului Comunist din Guadelupa In cadrul vizitei pe care o face in țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R., delegația Partidului Co­munist din Guadelupa, condusă de tovarășa Gerry Archimede, mem­bru al Biroului Politic al partidu­lui, a fost oaspetele județelor Pra­hova, Brașov și Constanța. La Constanța, oaspeții guadelu­­pezi s-au intilnit cu tovarășul Va­sile Vilcu, prim-secretar al Comi­tetului județean Constanța al P.C.R., și­­ cu alți membri ai birou­lui, au vizitat spitalul din loca­litate, portul Constanța. I.A.S. Mur­­fatlar, C.A.P. Palazu Mare și sta­țiunile de pe litoralul Mării Negre, n județele Prahova și Brașov,­­sele­­­cția P.C din Guadelupa a vizitat unități industriale și agricole, s-a intilnit cu activiști ai organelor lo­cale de partid și de stat.

Next