Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)
1971-09-26 / nr. 7187
,~L -Я PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, nr. 7187 Duminică, 26 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani I__ ACTIVITATEA CULTURAL-EDUCATIVA ANALIZATA IN SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Ieri s-au desfășurat lucrările celei de-a XI-a sesiuni a Consiliului popular al județului Constanța. Au luat parte deputați, reprezentanți ai instituțiilor de cultură și artă, invitați. Sesiunea a analizat în spirit critic și autocritic, activitatea comitetului executiv, a consiliilor populare orășenești și comunale, a Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, a instituțiilor și așezămintelor culturale din județ, in lumina recentelor documente prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea activității politico-ideologice și de educare a tuturor oamenilor muncii. Atît raportul prezentat de tovarășul Ioan NICOLAESCU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, cât și vorbitorii au apreciat că măsurile înfăptuite sub conducerea Comitetului județean de partid au condus la obținerea unor rezultate mulțumitoare in acest domeniu de mare însemnătate pentru construcția societății socialiste și comuniste. Astfel, organele locale ale puterii și administrației de stat au fost și sunt preocupate pentru crearea și dezvoltarea bazei materiale a activității politice și cultural-educative de masă, pentru promovarea pe baza sarcinilor și indicațiilor partidului a unor forme adecvate de atragere a maselor la activitatea cultural-artistică, de răspindire a politicii partidului nostru ! (Continuare in pag. a II-a) « campania AGRICOLA DE TOAMNĂ La recoltat, timpul nu-i și nici belșugul Timpul a devenit deosebit de prielnic desfășurării în ritm susținut a recoltatului la floarea-soarelui și porumb, in vii și grădini. Pe de altă parte, precipitațiile bogate căzute în ultima perioadă au creat condiții excelente pentru efectuarea arăturilor și lucrărilor de pregătire a patului germinativ pentru semănatul griului, care va începe peste cîteva zile, pentru semănatul orzului și culturilor de masă verde. Cu prilejul raidului întreprins de redacție am constatat că în cele mai multe unități timpul bun de lucru este folosit din plin pentru intensificarea ritmului lucrărilor agricole de sezon. Mecanizatorii, lucrătorii din întrepinderile agricole de stat, cooperatorii, participă cu toate forțele la recuperarea răminerilor în urmă la strînsul recoltei, la pregătirea semănatului. Din păcate, cu prilejul aceluiași raid au ieșit la iveală și o serie de neajunsuri care mai persistă încă în mobilizarea la lucru a tuturor forțelor mecanice și manuale, in organizarea lucrului, ceea ce are consecințe păgubitoare pentru producția agricolă actuală și în strînsă legătură cu aceasta, pentru cea a anului viitor. La Șipote, forțele sînt duble dar dezinteresul întrece orice limită Insuficiența mijloacelor de transport nu scuză deprecierea porumbului lăsat pe cîmp i-am aflat pe cooperatorii din Coba din stringind bogata recoltă de floarea-soarelui de pe ultimele suprafețe. La ora cînd apar aceste rînduri întreaga cantitate de semințe a fost strînsă și transportată la baza de recepție, iar tractoarele au trecut imediat la discuitul tulpinilor și la efectuarea arăturilor de toamnă. Am notat că au avut de recoltat 420 ha de floareasoarelui, că a fost o recoltă bogată — 2.500 kg la ha și că la recoltat s-au folosit doar trei D.F.S.uri. De aceste amănunte deosebit de semnificative aveam să ne aducem aminte la Șipote și la Zorile, unde in ciuda faptului că au fost mobilizate la lucru un număr sporit de combine, suprafețele rămase de recoltat sunt incă mari. Judecind după forțele mecanice de care dispune C.A.P. Șipote, de pildă (6 D.P.S.-uri și un C. 12), ar fi trebuit ca recoltatul celor 306 hectare de floarea-soarelui să fi fost practic incheiat de mult. Dar, aici mai sunt de recoltat 150 de hectare, adică aproape jumătate din întreaga suprafață. Chiar luind integral în considerație nemulțumirile manifestate de tovarășul Nicolae VASILENT, președintele C.A.P. Șipote, referitoare la modul cum funcționează cele 6 D.F.S.-uri, decalajul intre capacitatea teoretică de lucru a acestora și viteza cu care se desfășoară practic recoltatul, rămîne totuși prea mare. — Noi nu ne-am bizuit decit intr-o mică măsură pe cele trei D.F.S.-uri, ne spunea tovarășul Sabin EMURLA, președintele C.A.P. Cobadin. Ne-am bizuit și ne bizuim în schimb pe mobilizarea la această lucrare a tuturor forțelor manuale de care dispunem. Iată, dar, că „secretul“ succesului, simplu, de altfel, stămn mobilizarea la lucru a tuturor cooperatorilor, în organizarea eficientă a recoltatului, lucru doar pe jumătate înțeles la Șipote. Și „plătit“ in ultimă instanță cu pierderile prin scuturare, din ce în ce mai mari, care survin o dată cu coacerea excesivă a florii-soarelui încă nerecoltate. Dacă cooperatorii din Șipote sunt restanți la capitolul mobilizare, vecinii lor din Zorile, care mai au la rindu-le de recoltat 90 hectare de floarea-soarelui, deși dispun, așa cum ne-a asigurat tovarășul Gheorghe ORASCU, președintele cooperativei, de suficiente forțe mecanice și manuale sunt însă restanți la folosirea lor eficientă. Altminteri nu s-ar explica faptul că, la o oră încă bună de lucru — ora 17,00 — C.F.S.-ul dus să deschidă drumuri în ultima sală a fost lăsat la capătul lanului pînă a doua zi, pierzîndu-se astfel un timp prețios: așteaptă pe leneși pe risipitori Aducerea, în ultimele zile, a unui „impuls“ de 120 de oameni care lucrează la recoltatul porumbului alături de cooperatorii din Șipote, a condus la intensificarea ritmului culesului, acesta fiind efect ițtic pîuniiî SCiii'și ZiiCi iiC Viile«»pe 150 hectare din totalul de 540. S-au creat astfel condiții nu numai pentru terminarea in timp optim a recoltatului ci și pentru pregătirea celor 112 hectare de teren pe care griul urmează să fie semănat după porumb. Dar, in loc ca pe suprafața recoltată să aflăm tractoarele in brazdă, așa cum ar fi fost normal, aflăm doar glugi de coceni și arioare de știuleți. Conducerea cooperativei agricole se plimteș le lipsa mijloacelor de transport, cele 5 autocamioane ale cooperativei fiind cu totul insuficiente față de sarcinile mari pe care le au : transportul porumbului, a florii-soarelui și strugurilor. Apelul adresat de cooperativă întreprinderii de transporturi auto a rămas deocamdată fără răspuns. Asociindu-ne apelului îndreptățit altem trece insă cu vederea nici faptul că printr-o mai judicioasă folosire a autocamioanelor și căruțelor iit care dispun s-ar putea face totuși mai mult pentru transportul porumbului care continuă să zacă pe timp. După cum mai mult s-ar fi putut face in această privință și la C.A.P. Adamclisi și Zorile, care n-au predat pină in prezent la baza de recepție nici măcar singur știulete și care continuă să aibă pe timp cantități mari de porumb, care cresc pe (Continuare in pag. a III-a) Zile decisive la recoltatul florii-soarelui. DUPĂ TEJGHEA AM DESCOPERIT NECINSTEA EI*, are apartament de 90.000 lei, mașină din care te sfidează, improșcîndu-te cu noroiul rigolei dacă-i stai în față. EL, mai are cîteva zeci de mii de lei depuși la C.E.C. și alți bani dosiți sau investiți în alte afaceri. EL, este cămătar, precupeț, speculant, individ ce nu se dă la o parte să ciupească un leu de la orcine, iar atunci cînd se poate, chiar mai mult. Acesta este individul pe care, din păcate, îl mai întilnim încă aranjîndu-și treburile murdare, necinstite, furînd sau păcălind fără scrupule pe cei ce-i ies în cale fiindcă, în crezul lui, hoția, specula, necinstea au devenit foarte firești. El fură pentru a strînge cu rapacitatea unui adevărat Hagi Tudose tot ce este bun și dacă se poate cu cu mai puțină muncă. Aceștia sunt indivizii pe care noi, cei mulți, covirșitoarea majoritate a oamenilor cinstiti o detestăm, iar legile statului, aspre dar drepte, ii condamnă. Și totuși, acești indivizi, își mai fac loc încă in mijlocul nostru. Despre ei, despre modul in care înțeleg să-și însușească banii, despre tertipurile la care se dedau pentru înavuțire, pentru Am poposit în perimetrul pieței Grivița într-o după-amiază obișnuită. Chiar de la primii pași ne-am întâlnit cu necinstea. Hristu CARACOTA, producător individual din comuna Mihai Viteazu, nu avea prețul expus la marfa prezentată spre desfacere. Cu un minut înainte furase ea la ușa cortului pe o cumpărătoare, sfidînd mercurialul afișat la mai multe puncte ale pieței. Cuînșelătorie, ne-am propus să vorbim in ancheta de față realizată cu sprijinul lt. col. Mustafa Gengel și căpitan Gheorghe Gică, de la Miliția municipiului Constanța, cărora le mulțumim pentru sprijinul acordat. mitru Gh. BOTCA din satul Sinoie, comuna Mihai Viteazu, pe lângă faptul că nu avea afișat prețul la o serie de produse, vindea kilogramul de gogoșari cu 4 tei, deși aceștia erau sub stasul prevăzut de mercurial și mai mult, o mare parte dintre ei, erau stricați. Expunerea mărfurilor și a prețurilor stabilite pe bază de lege, deservirea uniformă, nepnferențială a tuturor cetățenilor, toate aceste atribute ale comerțului legal și civilizat au fost date uitării și de Alexandru BODNARENCO din str. Ghiocel nr. 2 Constanța. Aurică CIOBANU din str. Ion Uran nr. 61, Iordache COMAX din comuna Saraiu, Dimitrie CĂRARE din comuna Bodeuți — Suceava, Zamfira GRIGORE și alții, indivizi care transformaseră piața într-o tarabă personală, permițîndu-și să vîndă mărfurile expuse, la suprapreț, încâlcind astfel cele mai elementare reguli ale comerțului. Dar, să vă prezentăm și alte constatări. In sectorul produse lactate, Constanța MAHU, fără nici un fel de act de producătoare asupra ei, își permitea să vindă kilogramul de telemea cu 24 lei, adică cu 4 lei mai mult decit mercurialul. Abateri de la legile comerțului am mai notat și la Vasile MALESCU din str. Ștefan Mihăileanu nr. 23, care nu afișase prețurile la toate mărfurile expuse spre vinzare. Pe lingă aceasta, autorizația de desfacere a produselor nu se afla asupra sa. Surprinde în raidul întreprins și modul in care salariații din administrația pieței, cei care au obligația, prin sarcinile de serviciu, să intervină cu hotărîre pentru a L. BRUCKNER C. TEODORIC. ION (Continuare în pag", a III-a) Procedee ilicite, pentru venituri ilicite Cuvîntul tovarășului VASILE VILCU Stimați tovarăși deputați și invitați. După Cum vă este cunoscut, in ultimul timp, in întreaga țară se desfășoară o largă și susținută activitate pentru îmbunătățirea muncii politice și cultural-educative, pentru ridicarea acesteia la nivelul cerințelor actuale ale construcției socialiste. Activitatea pentru făurirea premiselor spirituale ale societății socialiste multilateral dezvoltate Constituie una din laturile esențiale ale exercitării rolului partidului ca forță conducătoare a orînduirii noastre social-economice, o condi ție de mare însemnătate pentru mersul înainte, in ritmuri tot mai înalte, a operei de edificare socialistă a României. Sub în Vîîtul necesitat.":, desfășurării unei activități perseverente, permanente pentru ridicarea conștiinței socialiste a maselor, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, arăta că . ..numai așa clasa muncitoare i și va putea îndeplini rolul său de clasă’ conducătoare, numai așa poporul, stăpin pe destinele sale. iși va putea construi în mod conștient viitorul, numai așa participarea maselor largi la conducerea socii sale de secretarul general al partidului. in județul nostru sunt create toate premisele — dispunem de o bază materială, de cadre capabile in aparatul de partid și de stat. Astfel, in județul Constanța funcționează un număr de peste 300 unități culturale, circa 160 cinematografe sătești, 4 teatre. I1 unități muzeale cu o valoroasă dotație. In sistemul cultural lucrează un însemnat număr de activiști, actori, regizori, muzeografi, critici de artă, oameni de literatură etc. Sunt realizări însemnate, dar in activitatea politică și culturală de educare socialistă a maselor, in județul nostru s-au manifestat și o serie de lipsuri. în primul rind, m-aș referi la grija pe care trebuie să o purtăm tuturor edificiilor culturale pe care le avem (cămine culturale rase de cultură, biblioteci), la întreaga dotație materială de care dispunem și care valorează mulți bani. Trebuie să spun că unele cămine culturale nu sunt suficient de atrăgătoare atât prin fațadele pe care le au, prin amenajările exerioare, prin agitația vizuală interioară, prin condițiile de încălzire și iluminat pe care le oferă. Dacă cele de la centrele de comună sunt ceva mai îngrijite, mai bine întreținute, multe cămine de la sate nu numai că nu au activitate, dar sunt lăsate să se degradeze. Comitetele executive ale unor consilii populare, consiliile de conducere ale unor C.A.P.-uri au uitat cu altă greutate au fost realizate și cu ce scop. Ce ar putea spune președinții comitetelor executive ale consiliilor populare despre starea în care se află și cum sunt întreținute căminele culturale din Istria, Nuntași, Dorobanții, Cerchezii, Chirnogeni, Negrești ș.a. ? Se impune imediat ca tovarășii primari, directorii de cămine, deputații, toți cei ce pot ajuta această activitate, să ia cele mai corespunzătoare măsuri pentru lichidarea acestei stări de lucruri. In continuare, tovarășul Vasile Vilcu s-a referit la sarcinile care revin comitetelor executive ale consiliilor populare, activiștilor culturali, tuturor factorilor chemați să sprijine munca politico-ideologică și cultural-educativă in vederea creșterii conștiinței socialiste a oamenilor muncii, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce ne revin. Trebuie să arăt — a spus vorbitorul — că nu suntem mulțumiți de felul cum unele comitete executive ale consiliilor populare se ocupă și răspund de această activitate. Decretul Consiliului de Stat cu privire la înființarea Consiliului Culturii și al Educației Socialiste stipulează că instituțiile de cultură funcționează pe lângă comitetele executive ale consiliilor populare. Munca cultural-educativă este, deci, de competența consiliilor populare și a comitetelor lor executive. Dacă este așa, atunci să ne ocupăm cu răspundere de îmbunătățirea acesteia, de conținutul ei. Președinții comitetelor executive ale consiliilor populare, ca membri ai comitetelor comunale de partid, au datoria legală și de partid, de a se ocupa în mod permanent de această activitate, de a sprijini consiliile de conducere ale căminelor culturale in organizarea muncii, îmbunătățirea acestei munci cade și în sarcina președinților de C.A.P., a directorilor de S.M.A. și I.A.S., care trebuie să înțeleagă că oamenii au nevoie și de hrană spirituală, că conștiința are un mare rol în înfăptuirea sarcinilorrasate de partid. In ceea ce privește conținutul activității cultural-educative, de la început trebuie să spun că in această activitate se manifestă mult formalism, activitate șablon in mo dul de organizare și conducere a acestor activități. Munca vie cu masele, continuitatea sunt înlocuite cu o activitate de dispecerat, pompieristică, cu activitate de sezon. Să se înțeleagă că munca politică de educare este o muncă cu caracter permanent și foarte variată , varietatea și noul asigură interesul tuturor cetățenilor, participarea acestora un număr mai mare la manifestări educative Programele căminelor culturale, ale caselor de cultură și ale bibliotecilor, fie ele lunare sau săptămânile, sunt seci neinteresante, neatrative. Comitetul executiv al Consiliului popular județean, organul său de specialitate, va trebui sa inițieze, neintirziat, brigăzi complexe de activiști care să ajute consiliile de conducere ale unităților culturale, la fața locului, cunostind realitățile, nevoile spirituale ale satului și să stabilească măsuri de îmbunătățire a activității cultural-educative. Manifestările culturale, in primul rînd, să fie prilejuri de educație partinică, patriotică, socialistă și numai după aceea de divertisment. Rețeaua bibliotecilor dispune de o dezvoltată bază materială, in fiecare comună avem bibliotecari salariați, fonduri de cărți, totuși, in munca cu cartea se mai manifestă lipsuri serioase. In primul rind, comitetele executive ale consiliilor populare, unitățile de specialitate ale comitetului de cultură și educație socialistă nu au reușit să imprime in rindul lucrătorilor din biblioteci atitudinea de a prezenta valorile literaturii noastre clasice și contemporane sau alte valori universale masei de cetățeni. Literatura cu conținut politico-educativ nu a fost popularizată suficient. De aci numărul destul de scăzut al cititorilor maturi, al țăranilor, al mecanizatorilor, îngrijitorilor de animale, al femeilor, al tineretului. Comitetul executiv al Consiliului popular județean s-a gîndit să organizeze la nivel de județ un grup metodic cu specialiști în munca cu cartea, care să ajute la organizarea unor astfel de acțiuni , cadre care să coordoneze, să îndrume munca,cu cartea. Faptul că biblioteca municipală a fost izolată de problemele curente ale muncii cu cartea din județ, de nevoile și de sprijinul pe care trebuie să-l acorde, consider că a fost o greșeală. In munca de răspindire a cunoștințelor cultural-științifice principala lipsă a fost aceea că s-au neglijat formele și metodele ce și-au dovedit eficiența în cursul anilor. In insuficientă măsură sunt dezbătute cu masa documentele de partid, explicarea conținutului acestora, a scopului urmărit , prea puțin se face pentru propagarea realizărilor din țara noastră și din județ. Insuficient s-a făcut pe linia tratării în propagandă a trecutului de luptă al poporului nostru, a luptei sale pentru neatîrnare și independență, a prezentării politicii externe a partidului, a rolului conducător al partidului și statului. In județ avem un puternic front intelectual. In comune ca: Topraisar, Cogealac, Cobadin, Mihail Ko(Com inn are în pag. a III-a) mocrația o forță noastre" Pentru socialista se o dinamizatoare afirma ca societății realizarea sarcinilor tr. Vizitele delegației Partidului Comunist din Guadelupa In cadrul vizitei pe care o face in țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R., delegația Partidului Comunist din Guadelupa, condusă de tovarășa Gerry Archimede, membru al Biroului Politic al partidului, a fost oaspetele județelor Prahova, Brașov și Constanța. La Constanța, oaspeții guadelupezi s-au intilnit cu tovarășul Vasile Vilcu, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., și cu alți membri ai biroului, au vizitat spitalul din localitate, portul Constanța. I.A.S. Murfatlar, C.A.P. Palazu Mare și stațiunile de pe litoralul Mării Negre, n județele Prahova și Brașov,selecția P.C din Guadelupa a vizitat unități industriale și agricole, s-a intilnit cu activiști ai organelor locale de partid și de stat.