Dobrogea Nouă, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7191-7217)

1971-10-28 / nr. 7214

n V A j NOTECA I r 15T^VERSITAEA^ ’ b­unEficIT ÎAȘÎ _ ,­­—1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ! Anul XXIV, nr. 7214 Joi, 28 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani CINCINALUL 1971-1975 ETAPA HOTARITOARE PE DRUMUL PROGRESULUI ȘI PROSPERITĂȚII­­­ ROMÂNIEI SOCIALISTE Parcurgem o etapă istorică de ample și profunde semnificații. Dinamismul construcției economice și sociale condensat in prevederile noului cincinal constituie pentru întregul nostru popor un cutezător program de acțiune. Elaborat sub directa îndrumare a partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu participarea largă a oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, expresie elocventă a autenticului democra­tism al societății noastre, cincina­lul 1971—1975 la a cărui înfăptuire am pășit va propulsa România so­cialistă pe o nouă treaptă de pros­peritate. Puterea de lege pe care o are astăzi noul plan cincinal conferită de Marea Adunare Națională re­flectă deplina concordanță a pre­vederilor sale cu Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului care a definit, după cum se știe, acest cincinal ca o etapă hotărî­­toare în procesul istoric de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Ampla analiză și dez­baterile care au precedat funda­mentarea coordonatelor majore ale planului cincinal au avut drept re­zultat identificarea unor importan­te resurse, care puse în valoare pot asigura ritmuri de creștere a producției materiale, a eficienței economice și a nivelului de trai superioare celor avute în vedere cu doi ani în urmă. Această amplă și laborioasă activitate națională, de elaborare a planului de dezvol­tare economică și socială pe peri­oada 1971—1975 se concretizează în primul rând în sporuri cant­itative și calitative față de ceea ce se prevăzuse inițial. Producția industrială va crește în medie anual cu 11 — 12 la sută față de 8,5—9,5 la sută, iar pro­ducția agricolă cu 6—8 la sută față de 5—5,5 la sută cât se prevedea inițial. Aceste creșteri se definesc a fi cele mai mari realizate in pe­rioada de economie planificată. Dinamismul viguros al construc­ției noastre economice și sociale jalonat cu precizie eincipa!­are la bază de noul plan experiența dobindită pînă acum, sintetizată in hotăririle Congresului al X-lea al partidului, care precizează că tre­buie păstrată in continuare o pro­porție justă între fondul de acu­mulare și cel de consum. Politica de acumulare a partidului nostru, o politică de amplă perspectivă și responsabilitate vizează asigurarea viitorului strălucit al națiunii noastre socialiste. Rata acumulării va fi în actualul cincinal de 30—32 la sută. Se înțelege că o asemenea rată a acumulării impune un efort național serios, dar aceasta este singura cale de creștere a avuției naționale, de ridicare a standar­dului de viață al întregului popor, de apropiere rapidă a țării noastre de nivelul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Aceas­tă rată superioară de acumulare își găsește corespondent intr-un vast program de investiții. Din fondurile centralizate ale statului se vor­ investi 470 miliarde lei, cu 180 miliarde lei mai mult decit în cincinalul precedent, cea mai mare parte a acestor fonduri fiind o­­rientate spre dezvoltarea producției materiale. Din multitudinea și complexita­tea prevederilor planului cincinal trebuie să remarcăm prioritar pe acelea care asigură aplicarea și mai consecventă în actuala etapă a politicii partidului și statului nostru de repartizare judicioasă a forțelor de producție pe teritoriul țării. Suflul înnoitor al industriei va pătrunde mai puternic în toate județele țării, determinând prin consecințe binefăcătoare previzibi­le asigurarea egalității sociale a tuturor celor ce muncesc. Județul Constanța va cunoaște in anii actualului cincinal o și mai puternică ramuri ale dezvoltare. Principalele economiei județului, industria, agricultura, transporturi­le, turismul sunt supuse unui om­(Continuare în pag. a II-a) RITMURI DE CREȘTERE . Producția globală industrială . Venitul national 11-12 la sută INVESTIȚII din fondurile statului 1966—1970 290 miliarde lei 1971-1975 470 miliarde lei ATELERELE­ ȘCOALA 9 apropie elevii de realitățile producției Interviu cu Florea LEONIDA, inspector general al Inspectoratului școlar județean Este cunoscută preocuparea1;din ,ultimii­ ani­ a partidului și statului nostru ;■ pentru * perfecționarea și modernizarea­­ învăță­­mîntului de toate vgr&mele. Legarea tot­­ mai strinsă­­,a învățămîn­­tului de practică,de activitatea productivă (mijloc-'eficace de formare a profilului profesional' și a eticii comuniste in muncă a tinerilor încă de pe băncile școlii) este favorizată de prețioa­sele indicații date de conducerea de partid, DE A SE ORGANI­ZA ÎN TOATE ȘCOLILE DE CULTURA GENERALA ȘI LI­CEE ATELIERE-ȘCOALA. Pentru a vedea ce s-a întreprins practic pînă in prezent în județul nostru, în lumina Hotăririi­­ Secretariatului C.C. al P.C.R. din august,­ a.c. ne-am adresat tovarășului Florea LEONIDA, inspector general al Inspectoratului școlar județean.­ ­­ Pe baza Hotăririi Secretaria­tului C.C. al P.C.R. din 4 august 1971, s-a întocmit de către­ biroul Comitetului județean de partid Constanța un program de măsuri, care prevede modalitățile de des­fășurare a muncii de amenajare și construire în așa fel incit, a atelierelor-școala, pînă la sfîrșitul anului 1972 acțiunea să fie înche­iată. In lumina acestui­ program unitățile industriale, cooperativele agricole, întreprinderile agricole de stat, alte unități economice din județ au luat sub patronajul lor una sau mai multe școli. Amintim citeva din realizările de pină a­­cum, la Școala generală nr. 1 din O­vid­iu, se amenajează două ate­liere (de tîmplărie și croitorie) pentru minimum 20 locuri de mun­că fiecare, dotate cu unelte și ma­șini cumpărate din fondurile obți­nute din evaluarea muncii în a­gricultură a elevilor, școlii, și cu sprijinul Termocentralei electrice Ovidiu XI, la Școala generală nr. 5 din Constanța. Trustul de con­strucții locale, care patronează școala, a întocmit un deviz pentru construirea în spatele școlii a unui local cu 3 încăperi, care vor fi des­tinate pentru ateliere de lăcătușe­­rie, tîmplărie și electrotehnică; la Liceul nr. 1 din Constanța s-au a­­menajat trei încăperi corespunză­toare, în care au fost instalate două ateliere de lăcătușerie și un atelier de electrotehnică; la liceele nr. 2 și 3 din Constanța au fost amenajate ateliere de țesătorie, croitorie și tîmplărie; la Medgidia, în clădirea fostului internat s-au amenajat trei ateliere (două de lăcătușerie și unul de tîmplărie), in care se lucrează, încă de la în­ceputul acestui an școlar, și sunt în curs de amenajare, in aceeași clădire, încă trei ateliere (două ateliere de lăcătușerie și unul de tîmplărie), care vor fi terminate in cursul acestei luni. Desigur, exemplele pot continua încă foarte multe. Apreciem că­ avem suficiente resurse ca pină in 1972 să creăm locuri de practică suficiente în toate școlile din ju­deț. In felul acesta urmărim să transformăm școlile și liceele în unități puternice de pregătire pro­fesională, in cadrul cărora să edu­căm tineretul în spiritul prețuirii, al dragostei față de muncă, față de atit de numeroasele activități folositoare construcției societății noastre socialiste. — V-am ruga să evidențiați experiența bună și să criticați acele unități economice care patronează școli și nu au în­treprins încă nimic pentru ajutorarea lor în organizarea atelierelor-școală. — In general indicațiile date in­­ acest sens de Hotărirea Secreta­riatului C.C. al P.C.R. au fost pri­mite de întreprinderi cu multă bunăvoință. Pe baza uno­r planuri întocmite de școli și unitățile eco­nomice se va proceda la dotarea interviu realizat de Dumitru MANDROIU (Continuare in pag. a II-a) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu ș­i a delegației Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, a primit delegația Partidului De­mocrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și e­­nergiei, șeful delegației, Di­aki te Maraady, membru al C.C. al F.D.G. secretar al organizației de partid din Conakry, Lyila Lancine, mem­bru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Munci­torilor din Guineea, Sako Kadia­­tou, membră a Consiliului Națio­nal al Tineretului Revoluționar din­ Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al­ C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul mine­lor, petrolului și geologiei, Con­stantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. în cursul convorbirii, care a avut loc intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost examinate pro­bleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două par­tide și țări, precum și unele aspec­te ale situației internaționale ac­tuale, ale luptei popoarelor împo­triva imperialismului, colonialis­mului și neocolonialismului, pentru libertate și­ independență națională, democrație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate și colaborare prie­tenească, multilaterală dintre­ cele două popoare și state, întemeiate pe principiile respectării indepen­denței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecu­lui în treburile interne și avanta­jului reciproc. S-a reafirmat, tot­odată, părerea comună că este ne­cesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bila­terale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural, în in­teresul celor două popoare, al cau­zei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. URGENȚE î­n~~ AGRICULTURA *» Recoltatul și transportul porumbului BB Onorarea ritmică a sarcinilor contractuale KH Executarea neîntreruptă a arăturilor LEGEA cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și 7 9 aprovizionarea tehnico-materială în paginile 3 și 4 Ședința Comandamentului județean pentru coordonarea campaniei agricole CESTEI ACȚIUNI. In județul nostru mai sunt de re­­BUL SA FIE RECOLTAT IN BILITE MASURI CORESPUNZA­ o suprafață destul de mare mai ales că au mai rămas doar trei zile pînă la data scadentă a încheierii acestei lu­crări. Sunt cooperative agricole, ca cele din Dunăreni, Ciobanu, Co­­chirjeni, Crișan, Văleni și altele, unde porumbul este recoltat pe mai puțin de jumătate din suprafața cultivată. Orice motive ar invocă cei care au asemenea „realizări“, acestea nu au nici o temeinicie. La ședința Comandamentului județean s-a subliniat faptul că în cadrul consiliilor intercooperatiste Ostrov, Băneasa și Hîrșova mai sunt de re­­­coltat peste 1.000 de hectare de po­rumb. De asemenea, suprafețe care depășesc 1.000 de hectare există și în întreprinderile agricole de stat Dorobanțu, Hîrșova și Peștera. Va trebui ca în aceste unități, ca de altfel și în altele rămase in urmă, SA FIE MOBILIZATE TOATE FORȚELE ȘI SA SE ORGANIZE­ZE ACȚIUNI DE INTR­AJUTO­RARE PENTRU CA TOT PORUM­O problemă deosebit de impor­tantă ce nu va trebui neglijată în această perioadă este transportul din cîmp al porumbului. Din cele 300.000 tone porumb recoltate pînă acum au fost transportate doar 50.000 tone. Așadar, 150.000 tone știuleți stau pe cîmp in grămezi mai mari sau mai mici, supuși in­temperiilor și sustragerilor. Este nevoie ca LA TRANSPORT SA FIE FOLOSITE TOATE AUTOCA­MIOANELE, REMORCILE ȘI CĂ­RUȚELE DISPONIBILE. Pentru realizarea acestui lucru organele competente să manifeste mai mul­tă preocupare privind dirijarea mașinilor solicitate de unități, a­­provizionarea cooperativelor agri­cole cu carburanți și folosirea efi­cientă a tuturor căruțelor și remor­cilor. O mare atenție va trebui să se acorde onorării sarcinilor contrac­tuale. In acest scop toate calculele pe care le fac unitățile agricole să pornească de la faptul că în primul rând trebuie să fie onorate în în­tregime obligațiile față de stat. Pâ­nă acum unitățile de stat și coo­peratiste au predat, în afara celor­lalte produse agricole, 86.000 tone porumb, ceea ce este cu totul insu­ficient. Bazele de recepție din ca­drul județului nostru dispun de su­ficiente spații pentru a putea primi permanent cantitățile de porumb pe care le au de adus unitățile a­­gricole. Va trebui ca ÎN FIECARE COMUNA, IN FIECARE SAT ȘI UNITATE AGRICOLĂ SA FIE A­­NALIZAT IMEDIAT MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR CONTRACTUALE, SA FIE STA­Acum, după ce întreaga suprăfaa­ță de cereale păioase a fost insă­­mînțată, o mare parte din mijloa­cele mecanice au devenit disponi­bile. PRINCIPALA LUCRARE A MECANIZATORILOR ESTE IN PREZENT EXECUTAREA ARA­TURILOR ADÎNCI. Experiența de pînă acum a demonstrat că supra­fețele de teren arate din toamnă au produs cu 800—1.000 kg porumb la hectar mai mult, comparativ cu cele arate în primăvară. Deși se cunoaș­te acest lucru, totuși în cooperati­vele agricole, din 169.800 ha prevă­zute în plan au fost executate ală­turi pe numai 62.000 ha, adică 39 la sută. La nivelul întregului județ, întreprinderile agricole de stat și cooperatiste mai au de efectuat a­­rături pe aproape 150.000 hectare ! In raza consiliilor intercooperatiste Mircea Vodă, Chirnogeni, Negru Vodă și Adamclisi, arăturile ocupă 27—32 la sută din prevederile pla­nului. De asemenea, în întreprin­derea agricolă de stat Nicolae Băl­­cescu s-au executat alături pe nu­mai 12 la sută din plan ; aici mai sunt de arat de acum înainte 4.700 de hectare. Pe baza sarcinilor ce stau în fața unităților agricole de stat și coope­ratiste, Direcția generală județeană a agriculturii a stabilit un plan» Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) Toate tractoarele la arături I FIECARE COMUNIST, exemplu în muncă, în activitatea obștească, în familie și societate Avem în față o scrisoare adresa­tă comitetului de partid al Șantie­rului naval Constanța. O scrisoare simplă, dar plină de semnificații, de năzuințe, ea exprimind, în esen­ță, hotărirea fiecărui comunist din organizația de bază a schimbului 2 din secția navală de a fi un model exemplar în muncă, în activitatea obștească, în familie și societate. Este o inițiativă izvorîtă firesc din preocupările comuniștilor de a da viață, prin diverse căi și forme, amplului program de educație co­munistă inițiat de secretarul gene­ral al partidului... ☆ Adunarea generală deschisă organizației de bază a constituit u­­­­nul dintre acele momente pe care ne-am obișnuit să le definim ca fiind de cotitură. Exprimîndu-și to­tala și deplina adeziune la măsu­rile stabilite de conducerea parti­dului, membrii de partid au cum­pănit matur asupra propriilor suc­cese și neajunsuri, au desprins cauzele lipsurilor, au conturat mă­suri pentru eliminarea lor, pentru perfecționarea întregului proces de educație marxi­st-leninistă, comu­nistă a membrilor de partid, a ce­lorlalți angajați. Așa cum subliniau însă unii participanți, pentru reali­zarea măsurilor preconizate era ne­cesar aportul fiecărui comunist. Ideea, desprinsă din n-a putut primi imediat dezbateri, suportul durabil al unor măsuri concrete. A rămas să se mai cugete asupra ei, să se găsească, prin efortul comun, cele mai viabile mijloace de mate­rializare. Biroul organizației de ba­ză a elaborat in acest scop citeva puncte de reper. Pe baza lor s-a început o amplă consultare a co­muniștilor. Biroul, avînd sprijinul nemijlocit și permanent al tovară­șului Ion MANOLE, locțiitor al se­cretarului comitetului de partid pe secție, a stat de vorbă cu fiecare membru de partid în parte. Con­fruntările de opinii au dat roade. Programul inițial s-a îmbogățit, a căpătat noi atribute. Comunistul Ion MILITARU, spre exemplu, s-a referit la tineret, la responsabilita­tea ce revine comuniștilor pentru îndrumarea și educarea lui. Ce-ar fi ca fiecare membru de partid să se ocupe de unul sau doi tineri ? Nicolae GHEORGHIU (Continuare in pag. a II-a) O valoroasa inițiativa a constructorilor de nave % ‘ 4L '

Next