Dobrogea Nouă, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7191-7217)
1971-10-28 / nr. 7214
n V A j NOTECA I r 15T^VERSITAEA^ ’ bunEficIT ÎAȘÎ _ ,—1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ! Anul XXIV, nr. 7214 Joi, 28 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani CINCINALUL 1971-1975 ETAPA HOTARITOARE PE DRUMUL PROGRESULUI ȘI PROSPERITĂȚII ROMÂNIEI SOCIALISTE Parcurgem o etapă istorică de ample și profunde semnificații. Dinamismul construcției economice și sociale condensat in prevederile noului cincinal constituie pentru întregul nostru popor un cutezător program de acțiune. Elaborat sub directa îndrumare a partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu participarea largă a oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, expresie elocventă a autenticului democratism al societății noastre, cincinalul 1971—1975 la a cărui înfăptuire am pășit va propulsa România socialistă pe o nouă treaptă de prosperitate. Puterea de lege pe care o are astăzi noul plan cincinal conferită de Marea Adunare Națională reflectă deplina concordanță a prevederilor sale cu Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului care a definit, după cum se știe, acest cincinal ca o etapă hotărîtoare în procesul istoric de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Ampla analiză și dezbaterile care au precedat fundamentarea coordonatelor majore ale planului cincinal au avut drept rezultat identificarea unor importante resurse, care puse în valoare pot asigura ritmuri de creștere a producției materiale, a eficienței economice și a nivelului de trai superioare celor avute în vedere cu doi ani în urmă. Această amplă și laborioasă activitate națională, de elaborare a planului de dezvoltare economică și socială pe perioada 1971—1975 se concretizează în primul rând în sporuri cantitative și calitative față de ceea ce se prevăzuse inițial. Producția industrială va crește în medie anual cu 11 — 12 la sută față de 8,5—9,5 la sută, iar producția agricolă cu 6—8 la sută față de 5—5,5 la sută cât se prevedea inițial. Aceste creșteri se definesc a fi cele mai mari realizate in perioada de economie planificată. Dinamismul viguros al construcției noastre economice și sociale jalonat cu precizie eincipa!are la bază de noul plan experiența dobindită pînă acum, sintetizată in hotăririle Congresului al X-lea al partidului, care precizează că trebuie păstrată in continuare o proporție justă între fondul de acumulare și cel de consum. Politica de acumulare a partidului nostru, o politică de amplă perspectivă și responsabilitate vizează asigurarea viitorului strălucit al națiunii noastre socialiste. Rata acumulării va fi în actualul cincinal de 30—32 la sută. Se înțelege că o asemenea rată a acumulării impune un efort național serios, dar aceasta este singura cale de creștere a avuției naționale, de ridicare a standardului de viață al întregului popor, de apropiere rapidă a țării noastre de nivelul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic. Această rată superioară de acumulare își găsește corespondent intr-un vast program de investiții. Din fondurile centralizate ale statului se vor investi 470 miliarde lei, cu 180 miliarde lei mai mult decit în cincinalul precedent, cea mai mare parte a acestor fonduri fiind orientate spre dezvoltarea producției materiale. Din multitudinea și complexitatea prevederilor planului cincinal trebuie să remarcăm prioritar pe acelea care asigură aplicarea și mai consecventă în actuala etapă a politicii partidului și statului nostru de repartizare judicioasă a forțelor de producție pe teritoriul țării. Suflul înnoitor al industriei va pătrunde mai puternic în toate județele țării, determinând prin consecințe binefăcătoare previzibile asigurarea egalității sociale a tuturor celor ce muncesc. Județul Constanța va cunoaște in anii actualului cincinal o și mai puternică ramuri ale dezvoltare. Principalele economiei județului, industria, agricultura, transporturile, turismul sunt supuse unui om(Continuare în pag. a II-a) RITMURI DE CREȘTERE . Producția globală industrială . Venitul national 11-12 la sută INVESTIȚII din fondurile statului 1966—1970 290 miliarde lei 1971-1975 470 miliarde lei ATELERELE ȘCOALA 9 apropie elevii de realitățile producției Interviu cu Florea LEONIDA, inspector general al Inspectoratului școlar județean Este cunoscută preocuparea1;din ,ultimii ani a partidului și statului nostru ;■ pentru * perfecționarea și modernizarea învățămîntului de toate vgr&mele. Legarea tot mai strinsă,a învățămîntului de practică,de activitatea productivă (mijloc-'eficace de formare a profilului profesional' și a eticii comuniste in muncă a tinerilor încă de pe băncile școlii) este favorizată de prețioasele indicații date de conducerea de partid, DE A SE ORGANIZA ÎN TOATE ȘCOLILE DE CULTURA GENERALA ȘI LICEE ATELIERE-ȘCOALA. Pentru a vedea ce s-a întreprins practic pînă in prezent în județul nostru, în lumina Hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. din august, a.c. ne-am adresat tovarășului Florea LEONIDA, inspector general al Inspectoratului școlar județean. Pe baza Hotăririi Secretariatului C.C. al P.C.R. din 4 august 1971, s-a întocmit de către biroul Comitetului județean de partid Constanța un program de măsuri, care prevede modalitățile de desfășurare a muncii de amenajare și construire în așa fel incit, a atelierelor-școala, pînă la sfîrșitul anului 1972 acțiunea să fie încheiată. In lumina acestui program unitățile industriale, cooperativele agricole, întreprinderile agricole de stat, alte unități economice din județ au luat sub patronajul lor una sau mai multe școli. Amintim citeva din realizările de pină acum, la Școala generală nr. 1 din Ovidiu, se amenajează două ateliere (de tîmplărie și croitorie) pentru minimum 20 locuri de muncă fiecare, dotate cu unelte și mașini cumpărate din fondurile obținute din evaluarea muncii în agricultură a elevilor, școlii, și cu sprijinul Termocentralei electrice Ovidiu XI, la Școala generală nr. 5 din Constanța. Trustul de construcții locale, care patronează școala, a întocmit un deviz pentru construirea în spatele școlii a unui local cu 3 încăperi, care vor fi destinate pentru ateliere de lăcătușerie, tîmplărie și electrotehnică; la Liceul nr. 1 din Constanța s-au amenajat trei încăperi corespunzătoare, în care au fost instalate două ateliere de lăcătușerie și un atelier de electrotehnică; la liceele nr. 2 și 3 din Constanța au fost amenajate ateliere de țesătorie, croitorie și tîmplărie; la Medgidia, în clădirea fostului internat s-au amenajat trei ateliere (două de lăcătușerie și unul de tîmplărie), in care se lucrează, încă de la începutul acestui an școlar, și sunt în curs de amenajare, in aceeași clădire, încă trei ateliere (două ateliere de lăcătușerie și unul de tîmplărie), care vor fi terminate in cursul acestei luni. Desigur, exemplele pot continua încă foarte multe. Apreciem că avem suficiente resurse ca pină in 1972 să creăm locuri de practică suficiente în toate școlile din județ. In felul acesta urmărim să transformăm școlile și liceele în unități puternice de pregătire profesională, in cadrul cărora să educăm tineretul în spiritul prețuirii, al dragostei față de muncă, față de atit de numeroasele activități folositoare construcției societății noastre socialiste. — V-am ruga să evidențiați experiența bună și să criticați acele unități economice care patronează școli și nu au întreprins încă nimic pentru ajutorarea lor în organizarea atelierelor-școală. — In general indicațiile date in acest sens de Hotărirea Secretariatului C.C. al P.C.R. au fost primite de întreprinderi cu multă bunăvoință. Pe baza unor planuri întocmite de școli și unitățile economice se va proceda la dotarea interviu realizat de Dumitru MANDROIU (Continuare in pag. a II-a) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu și a delegației Partidului Democrat din Guineea Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, șeful delegației, Diaki te Maraady, membru al C.C. al F.D.G. secretar al organizației de partid din Conakry, Lyila Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Guineea, Sako Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretului Revoluționar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului și geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. în cursul convorbirii, care a avut loc intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru libertate și independență națională, democrație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale raporturilor de solidaritate și colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare și state, întemeiate pe principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. URGENȚE în~~ AGRICULTURA *» Recoltatul și transportul porumbului BB Onorarea ritmică a sarcinilor contractuale KH Executarea neîntreruptă a arăturilor LEGEA cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale și 7 9 aprovizionarea tehnico-materială în paginile 3 și 4 Ședința Comandamentului județean pentru coordonarea campaniei agricole CESTEI ACȚIUNI. In județul nostru mai sunt de reBUL SA FIE RECOLTAT IN BILITE MASURI CORESPUNZA o suprafață destul de mare mai ales că au mai rămas doar trei zile pînă la data scadentă a încheierii acestei lucrări. Sunt cooperative agricole, ca cele din Dunăreni, Ciobanu, Cochirjeni, Crișan, Văleni și altele, unde porumbul este recoltat pe mai puțin de jumătate din suprafața cultivată. Orice motive ar invocă cei care au asemenea „realizări“, acestea nu au nici o temeinicie. La ședința Comandamentului județean s-a subliniat faptul că în cadrul consiliilor intercooperatiste Ostrov, Băneasa și Hîrșova mai sunt de recoltat peste 1.000 de hectare de porumb. De asemenea, suprafețe care depășesc 1.000 de hectare există și în întreprinderile agricole de stat Dorobanțu, Hîrșova și Peștera. Va trebui ca în aceste unități, ca de altfel și în altele rămase in urmă, SA FIE MOBILIZATE TOATE FORȚELE ȘI SA SE ORGANIZEZE ACȚIUNI DE INTRAJUTORARE PENTRU CA TOT PORUMO problemă deosebit de importantă ce nu va trebui neglijată în această perioadă este transportul din cîmp al porumbului. Din cele 300.000 tone porumb recoltate pînă acum au fost transportate doar 50.000 tone. Așadar, 150.000 tone știuleți stau pe cîmp in grămezi mai mari sau mai mici, supuși intemperiilor și sustragerilor. Este nevoie ca LA TRANSPORT SA FIE FOLOSITE TOATE AUTOCAMIOANELE, REMORCILE ȘI CĂRUȚELE DISPONIBILE. Pentru realizarea acestui lucru organele competente să manifeste mai multă preocupare privind dirijarea mașinilor solicitate de unități, aprovizionarea cooperativelor agricole cu carburanți și folosirea eficientă a tuturor căruțelor și remorcilor. O mare atenție va trebui să se acorde onorării sarcinilor contractuale. In acest scop toate calculele pe care le fac unitățile agricole să pornească de la faptul că în primul rând trebuie să fie onorate în întregime obligațiile față de stat. Până acum unitățile de stat și cooperatiste au predat, în afara celorlalte produse agricole, 86.000 tone porumb, ceea ce este cu totul insuficient. Bazele de recepție din cadrul județului nostru dispun de suficiente spații pentru a putea primi permanent cantitățile de porumb pe care le au de adus unitățile agricole. Va trebui ca ÎN FIECARE COMUNA, IN FIECARE SAT ȘI UNITATE AGRICOLĂ SA FIE ANALIZAT IMEDIAT MODUL DE ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR CONTRACTUALE, SA FIE STAAcum, după ce întreaga suprăfaață de cereale păioase a fost insămînțată, o mare parte din mijloacele mecanice au devenit disponibile. PRINCIPALA LUCRARE A MECANIZATORILOR ESTE IN PREZENT EXECUTAREA ARATURILOR ADÎNCI. Experiența de pînă acum a demonstrat că suprafețele de teren arate din toamnă au produs cu 800—1.000 kg porumb la hectar mai mult, comparativ cu cele arate în primăvară. Deși se cunoaște acest lucru, totuși în cooperativele agricole, din 169.800 ha prevăzute în plan au fost executate alături pe numai 62.000 ha, adică 39 la sută. La nivelul întregului județ, întreprinderile agricole de stat și cooperatiste mai au de efectuat arături pe aproape 150.000 hectare ! In raza consiliilor intercooperatiste Mircea Vodă, Chirnogeni, Negru Vodă și Adamclisi, arăturile ocupă 27—32 la sută din prevederile planului. De asemenea, în întreprinderea agricolă de stat Nicolae Bălcescu s-au executat alături pe numai 12 la sută din plan ; aici mai sunt de arat de acum înainte 4.700 de hectare. Pe baza sarcinilor ce stau în fața unităților agricole de stat și cooperatiste, Direcția generală județeană a agriculturii a stabilit un plan» Șt. MIHAI (Continuare în pag. a II-a) Toate tractoarele la arături I FIECARE COMUNIST, exemplu în muncă, în activitatea obștească, în familie și societate Avem în față o scrisoare adresată comitetului de partid al Șantierului naval Constanța. O scrisoare simplă, dar plină de semnificații, de năzuințe, ea exprimind, în esență, hotărirea fiecărui comunist din organizația de bază a schimbului 2 din secția navală de a fi un model exemplar în muncă, în activitatea obștească, în familie și societate. Este o inițiativă izvorîtă firesc din preocupările comuniștilor de a da viață, prin diverse căi și forme, amplului program de educație comunistă inițiat de secretarul general al partidului... ☆ Adunarea generală deschisă organizației de bază a constituit unul dintre acele momente pe care ne-am obișnuit să le definim ca fiind de cotitură. Exprimîndu-și totala și deplina adeziune la măsurile stabilite de conducerea partidului, membrii de partid au cumpănit matur asupra propriilor succese și neajunsuri, au desprins cauzele lipsurilor, au conturat măsuri pentru eliminarea lor, pentru perfecționarea întregului proces de educație marxist-leninistă, comunistă a membrilor de partid, a celorlalți angajați. Așa cum subliniau însă unii participanți, pentru realizarea măsurilor preconizate era necesar aportul fiecărui comunist. Ideea, desprinsă din n-a putut primi imediat dezbateri, suportul durabil al unor măsuri concrete. A rămas să se mai cugete asupra ei, să se găsească, prin efortul comun, cele mai viabile mijloace de materializare. Biroul organizației de bază a elaborat in acest scop citeva puncte de reper. Pe baza lor s-a început o amplă consultare a comuniștilor. Biroul, avînd sprijinul nemijlocit și permanent al tovarășului Ion MANOLE, locțiitor al secretarului comitetului de partid pe secție, a stat de vorbă cu fiecare membru de partid în parte. Confruntările de opinii au dat roade. Programul inițial s-a îmbogățit, a căpătat noi atribute. Comunistul Ion MILITARU, spre exemplu, s-a referit la tineret, la responsabilitatea ce revine comuniștilor pentru îndrumarea și educarea lui. Ce-ar fi ca fiecare membru de partid să se ocupe de unul sau doi tineri ? Nicolae GHEORGHIU (Continuare in pag. a II-a) O valoroasa inițiativa a constructorilor de nave % ‘ 4L '