Dobrogea Nouă, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7270-7293)

1972-01-28 / nr. 7291

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7291 Vineri, 28 ianuarie 1972 4 pagini, 30 bani La sediul Consiliului popular al municipiului Constanța, în pr­e­­zența tovarășului Ion TUDOR, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular ju­dețean, Nicolae PETRE, președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal, Ion POPPA, prim-vicepreședin­te al Co­mitetului executiv al Consiliului popular municipal, Nicolae ȘER­­BAN și Virgil COICIU, vicepre­ședinți ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, a membrilor comitetului executiv, s-au desfășurat lucrările celei de a XIII-a sesiuni ordinare a Con­ciliului popular al municipiului Constanța. La lucrări au mai par­ticipat conducători ai unor între­prinderi și instituții din raza mu­nicipiului Constanța, numeroși in­vitați. La ordinea de zi au fost dezbătute și aprobate următoarele probleme : aprobarea proiectului de hotărire cu privire la adopta­rea planului economic al munici­piului Constanța pe anul 1972 și aprobarea proiectului de hotărire cu privire la adoptarea bugetului municipiului Constanța pe anul 1972. Sesiunea a aprobat, de ase­menea, răspunsul Consiliului popu­lar al județului Constanța la Che­marea la întrecere lansată de Con­siliul popular al județului Hune­doara. In cadrul lucrărilor sesiunii, de­putatul Nicolae Șerban, vicepreșe­dinte, a prezentat informarea cu privire la activitatea desfășurată de comitetul executiv, de la ulti­ma sesiune și pînă în prezent. In continuare, tovarășul prim-vicepre­­ședinte Ion Poppa a expus în fa­ța participanților la sesiune pro­iectul de hotărire privind adopta­rea planului economic local pe a­­nul 1972. S-a scos în evidență preocu­parea permanentă pe care Comi­tetul executiv al Consiliului popu­lar al municipiului Constanța, de­putații, au avut-o în anul 1971 pen­tru dezvoltarea municipiului Con­stanța atît în sectoarele de gospo­dărie comunală, cit și în cel al desfacerii de mărfuri cu am­ănun­tul din rețeaua comercială locală, creșterea volumului total al inves­tițiilor centralizate pentru unită­țile subordonate Consiliului popu­lar municipal, precum și realiza­rea principalelor obiective avute in plan în sectorul de gospodărie co­munală. Hotărirea stabilește sarci­nile ce stau în fața Consiliului popular al municipiului Constan­ța pentru realizarea planului eco­nomic local pe anul 1972 în toate sectoarele de activitate. Astfel, in sectorul de gospodărie comunală valoarea producției­ prestațiilor va înregistra o creștere însemnată, su­mele importante fiind repartizate sectoarelor de gospodărie comuna­lă, sănătate, învățămînt, cultură și artă, administrației piețelor. In comerțul de stat volumul desface­rilor de mărfuri cu amănuntul din rețeaua comercială locală va în­registra peste 2 miliarde lei, cifră ce reprezintă concret preocuparea permanentă a organelor locale pen­tru asigurarea unui volum mai ma­re de mărfuri destinate populației, creșterii nivelului de trai al aces­teia. Concomitent, la nivelul mu­nicipiului Constanța, se va dezvol­ta și rețeaua comercială prin con­strucția de noi magazine, complexe în cartierele municipiului Constan­ța, în zonele dens populate. Pla­nul economic local pe anul 1972 prevede, de asemenea, realizarea unor investiții însemnate, prin con­strucția de aproape 1.000 aparta­mente, prin creșterea numărului de clase în școlile din mediul urban, prin dezvoltarea rețelei de canali­zare și conducte de aducțiune, ca­nale colectoare etc. Tot din a­­ceste fonduri se va construi o fa­brică de pîine de mare capacitate la Mangalia, precum și două cen­tre comerciale în cartierele Fili­­mon Sîrbu și Tomis Nord. Urmare a producțiilor medii ce se vor realiza și a creșterii efecti­velor de animale, cooperativele a­­gricole de pe raza municipiului vor livra la fondul de stat importante cantități de produse agroalimen­­tare — grîu, porumb, floarea-soa­­relui, legume, carne, lapte. In ceea ce privește legumele, lină, de pildă, în anul 1972, se va cultiva de către C.A.P. o suprafață de pes­te 1.200 ha cu astfel de culturi. In vederea realizării la timp și în condiții corespunzătoare a pre­vederilor din planul economic pe anul 1972, Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiu­lui Constanța va sprijini activita­tea tuturor sectoarelor, stabilind, în limita competențelor acordate, măsuri care să ducă la îndeplini­rea indicatorilor de pian, la creș­terea eficienței economice și a ca­lității producției, la ridicarea ni­velului de deservire a populației. Liviu BRUCKNER (Continuare in pag. a II-a) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL CONSTANTA 9 MAI FRUMOASĂ, MAI BINE GOSPODĂRITĂ Adunările generale ale oamenilor muncii - înalte foruri democratice de conducere a economiei TEXTILIȘTII DE LA „DOBROGEANA“ amplifică tradiția bunelor rezultate in munca "„în dubla lor calitate de pro­prietari și producători ai bunurilor materiale, oamenii muncii din in­­­treprinderea noastră participă cu un înalt spirit partinic, cu com­petență­­ și răspundere, la conduce­rea și organizarea activității și, pe baza bogatei, experiențe acumula­te, propun numeroase măsuri pen­tru înlăturarea neajunsurilor și greutăților, pentru soluționarea complexelor probleme ale fismului producției“... Ne-am mecn­o­­prit asupra acestui pasaj din da­rea de seamă, prezentată in adu­narea generală a oamenilor mun­­cii de la INTREPRIN­DEREA TEX­TILA „DOBROGEANA“, fiindcă el definește caracterul constructiv, de profundă analiză, în spirit critic și autocritic, a modului în care s-a desfășurat activitatea din anul trecut și mai cu seamă a mijloa­celor ce trebuie folosite pentru ca, în cel de-al doilea an al actua­lului cincinal, munca acestui har­nic colectiv să se înscrie pe coor­donate superioare. In 1971, planul producției globale a fost depășit cu 4,2 la sută, rezultate la fel de bune fiind înregistrate și în ceea ce privește ceilalți indicatori pla­nificați. Prin obținerea unei pro­ducții suplimentare de 7,8 tone fi­re groase și 14.000 mp de țesături, colectivul de la „Dobrogeana“ și-a depășit angajamentele asumate în trecerea socialistă pe anul tre­în­cut. De altfel, abnegația cu care fie­a­care muncitor, maistru sau inginer participat, sub conducerea or­ganizației de partid, mobilizați de comitetul sindicatului și organi­zația U.T.C., la îndeplinirea sarci­nilor de producție constituie prin­cipala explicație a succeselor înre­gistrate. In același timp, comite­tul oamenilor muncii a urmărit în­deaproape înfăptuirea acțiunilor cuprinse în planul de măsuri teh­­nico-organizatorice, cum ar fi : realizarea unei rețete optime de fibră și folosirea într-un procentaj mai mare a cînepii de calitate in­ferioară ; asigurarea necesarului de valțuri de presiune pentru la­minoare și fluiere ; înlocuirea flan­­șelor uzate de la sulurile de ur­zeală, ca și a pastilelor furcilor de la mașinile de tors ; organizarea unui curs de calificare cu partici­parea în producție , școlarizarea ucenicilor la secția țesătorie etc. Dar, cum spuneam la început, a­­tenția principală a participanților la adunarea oamenilor muncii de la „Dobrogeana“ s-a îndreptat mai cu seamă spre măsurile ce trebuie luate în scopul îndeplinirii și depă­șirii sarcinilor pe anul în curs. în acest sens, comitetul oamenilor muncii din întreprindere a supus spre dezbatere adunării generale un amplu program de măsuri, vi­­zînd creșterea producției și pro­ductivității muncii și îmbunătățirea calității produselor, acțiuni îndrep­tate spre reducerea cheltuielilor de producție și ridicarea eficienței ac­tivității economice. Au fost pro­puse, de asemenea, măsuri pentru pregătirea și perfecționarea cadre­lor, prin organizarea unor cursuri de calificare, recrutarea de ucenici pentru școlile profesionale ale in­dustriei ușoare și mai cu seamă organizarea participării la formele de reciclare a cadrelor. Constituind o scurtă bază de discuții, darea de seamă — prezentată de tovarășul M. MACARIE (Continuare în pag. a IlI-a) ÎNSEMNATE LIVRĂRI LA EXPORT Din datele comunicate de către Direcția județeană de statistică reiese că unități­le industriale ale județului au livrat, pînă în prezent, la export, peste sarcinile la zi, o serie de produse. Bunăoa­ră, a fost livrată cu circa 23 la sută mai multă cretă de­cit prevedeau obligațiile con­tractuale, cu 9,2 la sută mai mult lemn de celuloză și cu 196 la sută mai mult suc de roșii către beneficiarii externi. CU 4 ZILE MAI DEVREME Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni al Fa­bricii de ciment din Cerna­vodă a reușit, printr-o su­perioară organizare a mun­cii, să termine reparația ge­nerală efectuată la una din morile de măcinat cu 4 zile mai devreme. Datorită aces­tui lucru, ei vor reuși ca pi­na la sfîrșitul acestei luni să realizeze, peste plan, cir­ca 300 tone ciment. RESPONSA­BILITATEA SOCIALĂ A TINEREI GENERAȚII Din cronica județului ■ Din cronica județului Instruire la Comitetul județean U.T.C. Zilele acestea se desfășoară la Constanța instruirea secretarilor comitetelor comunale U.T.C., ac­țiune de o mare importanță pen­tru activitatea organizațiilor din mediul rural. Timp de patru zi­le, un program deosebit de bo­gat — axat pe prezentarea de către activiști de partid și U.T.C. a unor expuneri, pe informări ale secretarilor comitetelor comuna­le U.T.C., pe dezbateri și discu­ții — va urmări intensificarea ac­tivității profesionale a uteciști­­lor, educația politico-ideologică și moral-cetățenească, organizarea unor acțiuni voluntar-patriotice, sport, turism și pregătirea tine­retului pentru apărarea patriei. Ambalaje metalice moderne Eforturile salariaților de ambalaje metalice s-au Fabricii ma­terializat în primele 3 săptămâni ale acestui an într-un plus de 270.000 lei față de planul pro­ducției globale. Pentru exportul de lacuri și vopsele aici s-au produs circa 100.000 de cutii peste plan. De asemenea, pe linia pre­ocupărilor pentru sporirea pro­ducției se înscrie și asimilarea u­­nor noi produse, în aceste zile punîndu-se accent pe confecțio­narea unor bidoane zincate de tip tronconic care vor înmagazi­na un volum mai mare de la­curi și vopsele, se vor încadra mai bine în paletele de transport și vor putea fi containerizate. în premieră: „HOBORONC FANTASIO“ . Aseară, Teatrul de revistă „Fanta­sio“ din Constan­ța a prezentat, în premieră, noul său spectacol „Hodo­­ronc Fantasio“ rea­lizat de Alexan­dru Bocăneț — re­gia artistică, Cor­nel Patrichi — coregrafia, Manolache și Aurel Ion Cristinoiu — mu­zica, Petre Bărbu­­lescu, Ovidiu Du­mitru și Gelu Ma­nolache — textul, Dan Sachelarie — scenografia. Din distribuție fac parte : Gelu Manolache, Jean Constantin, Ilona Moțica, Valy Ma­nolache, Coca An­­dronic, Caramitru, Dumitru Trio Co-Re-Mi, Fritz Braun, Victor I­­moșanu, Sarina Braun, Mariana Cerconi și alții. Spectacolul s-a bucurat de un fru­mos succes de pu­blic. Ciclu de cultura cinematografică In cadrul ciclului de cultură cinematografică, inițiat de către clubul S.N.C., ieri seară a avut loc prezentarea maeștrilor cinema­tografiei japoneze. In vederea u­­nei cet mai valoroase prezentări, a fost invitat actorul bucureș­tean Șerban Cantacuzino, prota­gonist al cîtorva filme românești de prestigiu. In încheiere a fost prezentat filmul artistic „Barbă roșie“, capodoperă a cinemato­grafiei nipone. Școală nouă la Saraiu In comuna Saraiu au început... lucrările de construire a unei școli cu 8 clase și laborator. Această nouă construcție este pla­nificată a fi dată în folosință la data de 15 septembrie a.c. De­vizul estimativ se ridică la suma de 934.000 de fei. Suma va fi realizată, în mare parte, din contribuția voluntară în bani a ce­tățenilor. Tot aici a început construcția unei centrale termice la care să fie racordate toate sediile unităților socialiste din co­mună, inclusiv școala generală. GÎRICIU: An bogat în construcții Recent, în comuna Gîrliciu, au fost date în folosință noi edificii social-culturale. Pentru genera­lizarea învățămîntului de 10 ani s-au construit și dat în folosință 2 săli de clasă realizate din con­tribuție voluntară bănească. asemenea, s-a mai construit De și dat în folosință un atelier-școală cu numeroase secții cum sînt : electrotehnică, tîmplărie, dulghe­­rie, rotărie, menaj și croitorie. La realizarea acestui obiectiv au participat și elevii cu suma de 20.000 lei, obținută în urma ac­­țiuniilor desfășurate în C.A.P. In anul acesta, in comună, se va construi un bloc cu 16 aparta­mente și parter afectat unor u­­nități comerciale. De asemenea, a început construcția unei brutării și a unei clădiri cu etaj destina­tă grădiniței și creșei pentru copii. Totodată, rețeaua de apă potabilă din comună se va extin­de cu încă un km. * In contul 45 In contul 45, constituit la su­cursala Constanța a Băncii Na­ționale, s-au făcut primele depu­neri pentru constituirea fondu­lui de solidaritate internațională — 1.390 lei proveniți din vînza­­rea de timbre și din diferite ma­nifestări artistice organizate de Casa creației populare. După cum ne informează tovarășul Gheor­­ghe Filișan, secretarul consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, au fost stabilite ac­țiuni concrete pe plan pentru constituirea acestui județean fond. Este vorba de aproape 100 spec­tacole prezentate de teatrele pro­fesioniste, formațiile artistice de amatori ale cluburilor și cămine­lor culturale, încasări estimate la circa 100.000 lei ce vor fi virate în contul 45. Din competiții spor­tive vor fi depuși peste 25.000 lei. Organizațiile județene U.T.C. și de pionieri vor contribui prin diferite manifestări cultural-ar­­tistice și donații cu 30.000 lei. De asemenea, cooperativele agricole de producție, meșteșugărești și de consum s-au angajat prin U­­niunile județene să facă diferite donații în valoare de 500.000 lei. Pînă la sfîrșitul anului, în cu­prinsul județului vor fi vîndute 120.000 de timbre în valoare de 600.000 lei. Se estimează că oa­menii muncii din județul Con­stanța vor contribui la constitui­rea fondului de solidaritate in­ternațională cu peste 1.300.000 lei. In întîmpinarea congresului țărănimii cooperatiste RODNICE EFORTURI PENTRU DEZVOLTAREA MULTILATERALA A AGRICULTURII Muncă însuflețită pe șantierele 1 ■ 5 de îmbunătățiri funciare . Mai bine de 2.000 de oameni participă la acțiunile organizate pe plan local . Primele realizări sînt îmbucurătoare : 31.480 mc te­­rasamente ; 25,9 km săpături de canale și rigole; 23,5 km canale curățate . Cooperatorii și mecanizatorii de la Gîrliciu dau viață propriilor planuri. Au fost și alte perioade, nu prea îndepărtate, cînd, la chemarea partidului, oamenii muncii din ju­dețul nostru au răspuns cu însu­flețire la acțiunile de redare circuitul agricol a unor noi supra­în­fețe de teren. Construirea digului în zona Hîrșova — Dăeni, dăltui­­rea dealurilor în terase la Oltina, Viile ori Băneasa, prevenirea ero­ziunii prin folosirea valurilor de pămînt sau a benzilor înierbate, acțiuni inițiate în anii din urmă de Comitetul județean de partid, au atras mii de oameni, tineri bătrîni. în prezent, răspunzînd d­e­și­mării lucrătorilor de pe ogoarele argeșene, în județul nostru se mun­cește intens. Obiectivele stabilite de Comitetul județean de partid au început a prinde viață. Mai bine de 2.000 de oameni — cooperatori și mecanizatori din zonele Cochir­­leni — Ivrinezu, Viile — Dună­reni, Ciobanu — Gîrliciu și în alte puncte ale județului, sunt angre­nați într-o însuflețitoare întrecere. Este întrecerea pentru mai mult belșug smuls pămînturilor supuse pînă acum efectelor dăunătoare ale eroziunii, inundațiilor ori secetei. Ne aflăm la Gîrliciu intr-una din zilele cînd gerul nu mai era așa de aspru. In baltă, liniștea a fost curmată de larma oamenilor și a mașinilor care muncesc la lucrările de îmbunătățiri funciare. Brigăzile conduse de Petre Potlog și Niță Burlăcelu sunt de mulți ani în întrecere. Faptul că brigada fruntașă se schimbă de la un an la altul îndirjește și mai mult pe oameni. La punctul „Ceair“ au fost săpate canale pe 1.500 m. Coope­ratorii au folosit, alături de caz­male, și un plug de la sistemul de irigații. Acum 60 ha teren inun­dabil vor putea fi cultivate cu Șt. MIHAI (Continuare in pag. a IlI-a) OBIECTIVELE PREVĂZUTE A FI REALIZATE ÎN ANUL 1972 • Executarea unor lucrări de desecare pentru eliminarea excesului de apă pe 1.100 ha. • Ridicarea unor diguri împotriva inundațiilor pe 6 km, care să protejeze 550 ha. • Nivelarea suprafeței de 5.000 ha pentru ca irigarea culturilor să se facă prin brazde. • Curățirea și decolmatarea a 40 km canale în vederea irigării în condiții bune a 70.000 ha. • Participarea cooperatorilor cu 5 milioane lei și excavarea a 120.000 mc pămînt la amenajarea unei suprafețe de teren pentru irigat de 13.700 ha. • Combaterea eroziunii solului pe suprafața de 5.300 ha, în acest scop se vor însămînța culturi în benzi pe 1.600 km și vor fi terasate 100 ha. ȘI GRIUL ȘI-A RUTRAT­II TIPARELE VERZI... Totul începuse firesc, poate chiar prea firesc pentru pămînturi în care oamenii, aceste pă­­mîntul, apele și vegetația se a­­flă sub imperiul capricioasei suc­cesiuni a anotimpurilor. Peste o toamnă care vindecase cu ploi limpezi și dulci pămîntul bătă­torit de dogorite verii, oamenii au ÎNSEMNĂRI părut, pentru o vreme, sudați pe ciuduitul cald al „Universalelor“, pe scrîșnetul alb al oțelului poli­­brăzdarelor. Și sămînța a a­­lergat citeva săptămîni în șir sub revănul brazdelor, pecetluind întemeierea unei noi generații de holde cu aur în spicul sponatic. S-au consumat atunci, în acel timp comprimat, care nu suferă amînare ori înce­tinire de ritmuri, nenumărate ac­te de eroism cotidian. I-am în­­tîlnit în citeva nopți de septem­brie pe inginerul Florian Vintiles­­cu, președintele cooperativei agri­ Nicolae FATU (Continuare in peg. a IlI-a)

Next