Dobrogea Nouă, aprilie 1972 (Anul 25, nr. 7346-7371)

1972-04-08 / nr. 7352

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7352 Sîmbăta, 8 aprilie 1972 6 pagini, 30 bani ANUL II AL CINCINALULUI — O NOUA COTĂ DE PROGRES ECONOMIC încheind cu succes primul trimestru. INDUSTRIA JUDEȚULUI trebuie să-și perfecționeze neîncetat mecanismul producției In amplul proces de edificare a societății socialiste multi­lateral dezvoltate, pe care-l înfăptuiește poporul nostru sub conducerea și îndeplinind neabătut politica științifică, marxist­­leninistă­ a partidului, succesele economice reprezintă funda­mentul solid al tuturor celorlalte cuceriri revoluționare. Ampli­ în­treprinderea minieră „Dobrogea“ în avans față­­ de plan Colectivul de muncă de la în­treprinderea minieră „Dobrogea“ raportează depășirea planului producției globale pe trimestrul I al acestui an cu 12,2 la sută, iar al producției marfă cu 15,5 la sută. Așa cum ne informează to­varășul ing. Grigore Stana, direc­torul întreprinderii, paralel cu realizarea și depășirea acestor in­dicatori s-au luat măsuri de pre­gătire a zăcămintelor in cariere și în subteran la toate exploată­rile, pentru asigurarea continuită­ții procesului de extracție. Ast­fel, în primele zile ale trimestru­lui II s-a reușit să se depășească planul de producție cu 17 la sută la cretă măcinată, 14 la sută la argilă caolinoasă măcinată și 12 la sută la diatomită măcinată. Planul anual de investiții (in primul trimestru s-a realizat in proporție de 25 la sută) cuprinde obiective la toate exploatările, a­­tît pentru menținerea capacită­ților actuale, cit și pentru dezvol­tarea lor, întreprinderea textilă „Dobrogeana“ Numai produse de calitate! Aceasta este deviza sub care colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea textilă „Dobrogeana“ a început trimestrul II al acestui an. In pri­mele zile ale noului trimestru s-au obținut, peste prevederile planului, printre altele, 51 mp fi­re groase, 900 mp țesături groase și 372 saci. Este, fără îndoială, un demaraj bun, chezășia faptu­lui că salariații de la „Dobrogea­na" vor încununa cu noi succese eforturile depuse in munca pro­ductivă. U.F.R.M.A. Năvodari Utilaje și piese de schimb livra­te la timp Primele zile ale noului trimes­­tru au coincis la Uzina de fabri­cații, reparații și montaje in a­­gricultură din Năvodari cu înre­gistrarea primelor succese. In pri­mele zile ale trimestrului s-au realizat 22 conducte (8 m lungime și 2 m diametru), 18 agregate de pompe prin aspersiune, utilaje pentru aerisirea și conductelor, necesare dezaerisirea sistemelor de irigații, 5 rezervoare de com­bustibil, mașini de stropit și pră­fuit, piese de schimb pentru trac­toare și combine. Conștient de mărețele sarcini ce le stau în față, de a livra can­tități sporite de utilaje, agregate și piese de schimb necesare a­­griculturii județului și­­ aici, co­lectivul din Năvodari depune e­­forturi pentru realizarea unor produse de calitate, la un preț de cost cu­ mai scăzut. ficarea acestor succese­ in 1972, cel de al doilea an al actualului cincinal, permite intensificarea ritmului de realizare a obiecti­velor majore stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., pentru ca țara noastră ,să pășească in și mai scurtă vreme în rândul țărilor celor mai înaintate din lume. Conștienți de aceste înalte înda­toriri patriotice, oamenii muncii din industria județului Constanța au pus în centrul preocupărilor lor, încă de la începutul anului, sarcina perfecționării întregului angrenaj tehnico-organizatoric ai activității de producție, pentru a îndeplini și depăși indicatorii can­titativi și calitativi ai planului eco­nomic, precum și angajamentele pe care ei și le-au luat in întrece­rea socialistă. Se poate spune că, în majorita­tea unităților, comitetele oamenilor muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, spriji­nite de comitetele sindicatelor și organizațiile U.T.C., în mobilizarea tuturor celor ce muncesc, au ur­mărit ducerea la îndeplinire a programelor de măsuri stabilite in scopul mai deplinei folosiri a in­stalațiilor și utilajelor, a capacită­ților de producție și forței de mun­că, pentru ridicarea eficienței pro­ducției, prin realizarea unor pro­duse superioare calitativ, solicitate de beneficiari, obținute cu chel­tuieli cel mai mici. O dată cu încheierea primului trimestru, se pot face cele dinții bilanțuri — care atestă aceste bune rezultate. Pe ansamblul județului planul­ producției globale indus­triale a fost îndeplinit in proporție de 101,­6 lă sută. La producția mar­fă vindută și încasată, s-a înregis­­tat un spor în valoare de fn­.361.000 lei. Sarcinile la export au fost de asemenea depășite, realizările situ­­îndu-se cu 6,5 procente peste m­­ C. GHEORGHE (Continuare in pag. a V-a) Litoral cultural ’72 și cultural va fi mai al litoralului în stagiunea bogat, mai divers, plin de Repertori; estivală 1972 noutăți. • Teantil­ele dramă și comedie Constanța va evolua cu piesele din repertoriul actual, care au în­trunit cele mai mari succese, dar și cu premiere a­­decvate vacanței. • Teatrul liric va prezenta spectacole in toate stațiunile și pentru toate vârstele. • Constanța — orașul premierelor cinematogra­fice. • Numeroase teatre din țară vor evolua cu cele mai bune spectacole din repertoriul propriu. ® Difuzarea cărții își va extinde rețeaua pe litoral.­­ Sălile de expoziții vor găzdui numeroase ma­nifestări de arta plastică. (Citiți în pag. a III-a relatările noastre informative). I \ BILANȚ BOGAT al vizitei în Africa a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Algeria, Republica Africa Cen­trală, Congo, Zair, Zambia, Tan­zania, Sudan, Egipt — opt țări, trei arabe și cinci aparținând Afri­cii Negre — constituie tot at­lea etape ale călătoriei efectuate timp de aproape o lună (11 martie — S aprilie) de secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășa Elena Ceaușescu pe continentul a­­frican. Poziția României socialiste față de aceste țări se înscrie in con­textul politicii sale externe, care acordă relațiilor­­ cu statele in curs de dezvoltare o atenție deosebită, fundamentată pe convingerea că aceste state constituie un factor important în lupta pentru progres, pentru promovarea păcii și înțe­legerii internaționale,­­ împotriva colonialismului și neocolonialis­­mului. Considerind că colaborarea economică, tehnică, științifică, cul­turală și in toate celelalte dome­nii dintre state, dintre țările so­cialiste și­ țările care doresc să se dezvolte independent este esen­țială pentru progresul fiecărui stat in parte, pentru cauza păcii in ge­neral, România urmărește in ra­porturile sale cu țările in curs de­ dezvoltare,­ cărora le aparțin și cele opt state vizitate, tocmai a­­­­sigurarea avansării lor pe calea progresului economic și social, ser­vind în același timp cauza luptei antiimperialiste. Analele raporturilor dintre Re­publica Socialistă România și ță­rile Africii (România întreține în prezent relații diplomatice cu 32 de state africane) consemnează peste 80 de acorduri comerciale, de cooperare, industrială, tehnico-ști­­ințifică etc. In baza unor aseme­­­menea aranjamente, de natură să asigure cadrul juridic cel mai a­­decvat unei extinderi in perspec­tivă, a schimburilor bilaterale, Ro­mânia livrează statelor africane, în condiții competitive, instalații complexe de­ înalt nivel tehnic din domeniile petrolier și minier,­ li­nii de montaj pentru tractoare și autocamioane, mașini și utilaje­ pentru sectoarele chimic și petro­chimic, tractoare și utilaj agricol, autocamioane, utilaje și materiale de construcții, bunuri de consum industriale și alimentare. Schim­burile economice ale României cu țările in curs de dezvoltare iau tot mai accentuat forme moderne, avantajoase tuturor părților, de co­operare directă in producție. Con­comitent, România furnizează a­­cestora licențe, documentații teh­nice­, know-how, asistență tehni­că, pregătește personal tehnic pen­tru exploatarea obiectivelor con­struite, participă cu specialiști la executarea de studii, prospecțiuni și explorări geologice­ etc. Un rol de seamă in extinderea cooperării dintre România și sta­tele de pe continentul african au avut­ contactele la diferite­­ nive­luri intre reprezentanții vieții po­litice, economice și sociale, Bucu­­reștiul fiind de nenumărate ori gazda unor delegații africane prin­tre care unele la cel mai înalt­ ni­vel.. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost marcată in acest context tocmai de dorința conti­nuării contactelor stabilite sau re­­­alizarea unor asemenea contacte, pentru a imprimă noi, valențe co­laborării. Analiza Convorbirilor purtate, ale căror rezultate sunt sintetizate in declarațiile comune, conduce la concluzia că a fost i­­naugurat un nou stadiu, calitativ superior, in relațiile dintre Româ­nia și țările, vizitate..­­ Documentele semnate la Alger, Bangui, Brazzaville, Kinshasa, Lu­saka, Dar Es Salaam, Khartum și Cairo înscriu principiile ce trebuie" să guverneze relațiile interstatale, principii ce găsesc in România so­cialistă un promotor și un apără­tor consecvent : respectarea inde­pendenței și suveranității națio­nale, neamestecul, in treburile al­tor țări, egalității in drepturi și avantajului reciproc. Corolarul lo­gic al acestor norme il constituie principiul — promovat neabătut de România — al excluderii folo­sirii forței sau amenințării cu for­ța în relațiile internaționale și re­glementarea problemelor interna­ționale, — care nu este de conee­ (Contiuuare in pag, a Vl-a) r La rampă, pionieri—actori Incepînd de astăzi, în mai multe orașe din țară se des­fășoară ediția 1972 a concursu­lui pionieresc de teatru, orga­nizat de Consiliul Național al Organizației pionierilor, in co­laborare cu Ministerul Educa­ției și Invățămintului, compe­tiție la care participă cei mai buni soli ai artei teatrale pio­nierești din țara noastră. După întrecerea din cadrul județului nostru, care a reunit în fața rampei peste 7.000 de mici ar­tiști, au plecat să reprezinte județul Constanța formațiile Școlii generale nr. 12 Constan­ța (brigada artistică de agita­ție) ; Școlii generale nr. 13 din Constanța (montaj literar-mu­­zical) ; Școlii generale nr. 2 din Cernavodă (estradă) și pio­niera Consuela Roibu (recita­toare) — toți la București. La Brașov, în competiția tea­trelor de păpuși, județul nos­­tru va fi reprezentat de for­mația Școlii generale din co­muna Rasova, iar la Piatra Neamț, în concursul formați­ilor de teatru, de către pionie­rii de la Școala generală nr. 1 din Constanța. AGRICULTURA DOBROGEI , agricultură intensivi MODERNA, EFICIENTA Pentru mecanizatorii de la Castelu campania agricolă este continuă TIMPUL SE MĂSOARĂ ÎN CALITATE Cînd mașina a intrat pe poar­ta secției nr. 2 de la S.M.A. Cas­telu, acele ceasornicului indicau începutul unei noi zile de­ april­lie. Ne așteptam să auzim, incă de departe, buduitul motoarelor, dar — mirare! —­ o liniște aproa­pe neverosimilă stăpinea peste îm­prejurimi. Doar niște ciocănituri ce răzbateau dinspre atelierul de reparații, prin a­______________ la largă deschisă razelor soarelui, dovedeau că, to­tuși, cineva se a­­r____ fia prin apropie­re. Nedumeririi noastre avea să-i răspundă insă, cîteva minute mai tirziu, zimbetul plin de subînțe­lesuri al șefului secției, Nicolae Chiru : — Unde-s băieții? Păi, unde să fie ? Pe câmp ! Ca in fiecare din ultimele zile, cind a fost mult de lucru, pentru noi ziua începe o­­dată cu revărsatul zorilor, cinci și jumătate. Cind se termi­na nă ? Numai atunci cînd conside­răm că ne-am făcut datoria in în­tregime. Căci, să nu uităm, sun­tem in campanie și timpul se măsoară acum mai puțin în ore de program, ci­ în hectare lucra­te. Ci­ mai multe și de cea mai bună calitate. Și apoi noi suntem­ într-o nesfirșită campanie. Explicația, atit de plauzibilă pentru oricare dintre lucrătorii o­­goarelor dobrogene, cuprindea in sine și „cheia" succesului cu ca­re mecanizatorii acestei secții în­chegaseră o importantă lucrare : cele 240 ha ale C.A.P. Castelu ce trebuiau semănate cu floarea­­soarelui primiseră la timp sămin­­ța roditoare de viitor belșug. O primă, și frumoasă izbîndă, pe care cei de la secția a doua și-o ________ adăugau la o pres­tigioasă carte de vizită ce-i reco­mandă ca frun­tași — de ani, consecutiv patru­­— ai unui S.M.A. de tot atita timp fruntaș pe țară ! Nu e greu de aflat — și Ni­colae Chiru o mărturisește cu o mindrie lesne de înțeles — cum de a fost posibil ca o asemenea tradiție să fie, pe cale de a se sta­bili in secția pe care o conduce de mai mulți ani de zile. Este vorba, mai iutin, de atenția a­­cordată in iarnă reparării tuturor mașinilor, de pregătirea lor pen­tru a fi gata să „atace“ cu toate miile lor de cai-putere lucrările din prezenta campanie de­ pri­măvară. Iar acum, cînd această preocupare și-a dovedit ,din plin justețea, exploatarea rațională și întreținerea în perfectă stare de A­rcad­ie STRAHILEVICI (Continuare in pag. a V-a) însemnări 1 CONCURS „FILE DIN ISTORIA U. T. C.“ După cum ne informează co­respondentul nostru Constări­­­tin Berezosebi, in continuarea manifestărilor ce marcheaza in acest an aniversarea semicen­tenarului creării organizației revoluționare de tineret din România, la I.I.L. Medgidia a avut loc un concurs intitulat „File din istoria U.T.C.“, la ca­re s-au prezentat, câțiva tineri muncitori din această între­prindere. Dovedind o bună pregătire, locul I a fost ocupat de utecis­­tul Adrian Ungureanu, care s-a impus in fata celorlalți colegi de întrecere și a unui numeros public spectator ca un bun cu­noscător al istoriei U.T.C. 3.000 ha semănate cu porumb TOATĂ ATENȚIA: Pregătirii patului germinativ Vitezei de semănat densității optime de însămînțare unor rînduri drepte Asigurării Adîncimii Realizării Deși la început părea un mare curaj pentru conducerile unor coo­perative agricole care au declan­șat, in urmă cu 3 zile, semănatul porumbului, iată că la scurtă vre­me, în foarte multe zone ale ju­dețului, s-a trecut din plin la a­­ceastă acțiune. In numai 3 zile su­prafața însămințată ocupă mai bi­ne de 3.000 ha. Cel mai mult insă­­mințaseră pină ieri dimineața me­canizatorii și cooperatorii de la Ol­­tina. De fapt, așa cum ne-au asi­gurat Florian Vlad, inginerul șef, și Marin ( Ostea, președintele coo­perativei agricole, forța de care dispune această cooperativă le per­mite să încheie lucrarea în 7—8 zile. La Viișoara, in numai două zile a fost însămiințată o treime din suprafața prevăzută în plan, întrecerea care a cuprins pe toți mecanizatorii secției de mecaniza­re are la bază executarea unor lu­crări de bună calitate și la timp. Anton Dăduianu, inginerul șef, fer­mierii nu mai sunt de data aceas­ta singurii care urmăresc calitatea semănatului în cîmp. Cooperatorii, care ajută la semănat, sunt primii care veghează la respectarea teh­nologiei stabilite, avind în vedere faptul că succesul acțiunii acordu­lui global in care s-au angajat ce­re, in primul r­nd, CALITATE. Și de același lucru sunt convinși și mecanizatorii­­ însoțiți de ing. Alexandru Chi­­riacescu urmărim modul cum ac­ționează mecanizatorii din secția de la Negru Vodă, condusă de Ma­rin Stamatov. După prima sută de hectare însămințată cu porumb, nu s-a „descoperit“ nici o abatere. ..Avem de insămințat cu porumb in acest an suprafața de 600 ha — ne spunea inginerul șef. Mergem în medie cu 100 de hectare pe zi. Am putea realiza mai mult, dar nu ne grăbim in detrimentul calității. Mergem cu viteză mică pentru a putea asigura densitatea stabilită“. Intr-adevăr, incepînd cu asigura­rea densității și continuing cu în­groparea boabelor la adîncime mai mare (așa cum s-au dat ultimele indicații), realizarea unor rinduri drepte, totul se face „ca la carte“. Exemplul vecinilor lor de la Coma­­na, care obțin an de an peste 5.000 kg boabe la hectar in cultură ne­irigată, i-a mobilizat. De fapt, pe o sală vecină cu ce­a a cooperato­rilor de la Negru Vodă, inginerul Onesim Cuciureanu a primit de­seori vizita celor din jur. Expe­riența pozitivă a fruntașilor este preluată din mers. Am intilnit in aceste zile de în­ceput al unei noi etape de muncă pe ogoare o acțiune intensă la Al­­malău, Ostrov, Băneasa, Moșneni, Rimnic și Saraii. Sunt și unități cooperatiste, multe vecine cu cele in care se lucrează din plin la se­mănatul porumbului, unde acțiu­nea nu începuse ieri dimineață ! La Gîrlița, Canlia, Dobromir, Les­pezi, Văleni, Pietreni, Pecineaga, Negrești, Cogealac, Fîntinele și în alte cooperative agricole, sem­ănă­­torile n-au intrat încă în brazdă. Se așteaptă vreme mai călduroa­să ! Cind vezi că vecinii din jur seamănă, mai este oare timp de așteptat ? Și apoi, rezerva mică de Șt. MIHAI (Continuare in pag. a Il-a) i

Next