Dobrogea Nouă, aprilie 1972 (Anul 25, nr. 7346-7371)
1972-04-08 / nr. 7352
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7352 Sîmbăta, 8 aprilie 1972 6 pagini, 30 bani ANUL II AL CINCINALULUI — O NOUA COTĂ DE PROGRES ECONOMIC încheind cu succes primul trimestru. INDUSTRIA JUDEȚULUI trebuie să-și perfecționeze neîncetat mecanismul producției In amplul proces de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, pe care-l înfăptuiește poporul nostru sub conducerea și îndeplinind neabătut politica științifică, marxistleninistă a partidului, succesele economice reprezintă fundamentul solid al tuturor celorlalte cuceriri revoluționare. Ampli întreprinderea minieră „Dobrogea“ în avans față de plan Colectivul de muncă de la întreprinderea minieră „Dobrogea“ raportează depășirea planului producției globale pe trimestrul I al acestui an cu 12,2 la sută, iar al producției marfă cu 15,5 la sută. Așa cum ne informează tovarășul ing. Grigore Stana, directorul întreprinderii, paralel cu realizarea și depășirea acestor indicatori s-au luat măsuri de pregătire a zăcămintelor in cariere și în subteran la toate exploatările, pentru asigurarea continuității procesului de extracție. Astfel, în primele zile ale trimestrului II s-a reușit să se depășească planul de producție cu 17 la sută la cretă măcinată, 14 la sută la argilă caolinoasă măcinată și 12 la sută la diatomită măcinată. Planul anual de investiții (in primul trimestru s-a realizat in proporție de 25 la sută) cuprinde obiective la toate exploatările, atît pentru menținerea capacităților actuale, cit și pentru dezvoltarea lor, întreprinderea textilă „Dobrogeana“ Numai produse de calitate! Aceasta este deviza sub care colectivul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la întreprinderea textilă „Dobrogeana“ a început trimestrul II al acestui an. In primele zile ale noului trimestru s-au obținut, peste prevederile planului, printre altele, 51 mp fire groase, 900 mp țesături groase și 372 saci. Este, fără îndoială, un demaraj bun, chezășia faptului că salariații de la „Dobrogeana" vor încununa cu noi succese eforturile depuse in munca productivă. U.F.R.M.A. Năvodari Utilaje și piese de schimb livrate la timp Primele zile ale noului trimestru au coincis la Uzina de fabricații, reparații și montaje in agricultură din Năvodari cu înregistrarea primelor succese. In primele zile ale trimestrului s-au realizat 22 conducte (8 m lungime și 2 m diametru), 18 agregate de pompe prin aspersiune, utilaje pentru aerisirea și conductelor, necesare dezaerisirea sistemelor de irigații, 5 rezervoare de combustibil, mașini de stropit și prăfuit, piese de schimb pentru tractoare și combine. Conștient de mărețele sarcini ce le stau în față, de a livra cantități sporite de utilaje, agregate și piese de schimb necesare agriculturii județului și aici, colectivul din Năvodari depune eforturi pentru realizarea unor produse de calitate, la un preț de cost cu mai scăzut. ficarea acestor succese in 1972, cel de al doilea an al actualului cincinal, permite intensificarea ritmului de realizare a obiectivelor majore stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., pentru ca țara noastră ,să pășească in și mai scurtă vreme în rândul țărilor celor mai înaintate din lume. Conștienți de aceste înalte îndatoriri patriotice, oamenii muncii din industria județului Constanța au pus în centrul preocupărilor lor, încă de la începutul anului, sarcina perfecționării întregului angrenaj tehnico-organizatoric ai activității de producție, pentru a îndeplini și depăși indicatorii cantitativi și calitativi ai planului economic, precum și angajamentele pe care ei și le-au luat in întrecerea socialistă. Se poate spune că, în majoritatea unităților, comitetele oamenilor muncii, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sprijinite de comitetele sindicatelor și organizațiile U.T.C., în mobilizarea tuturor celor ce muncesc, au urmărit ducerea la îndeplinire a programelor de măsuri stabilite in scopul mai deplinei folosiri a instalațiilor și utilajelor, a capacităților de producție și forței de muncă, pentru ridicarea eficienței producției, prin realizarea unor produse superioare calitativ, solicitate de beneficiari, obținute cu cheltuieli cel mai mici. O dată cu încheierea primului trimestru, se pot face cele dinții bilanțuri — care atestă aceste bune rezultate. Pe ansamblul județului planul producției globale industriale a fost îndeplinit in proporție de 101,6 lă sută. La producția marfă vindută și încasată, s-a înregistat un spor în valoare de fn.361.000 lei. Sarcinile la export au fost de asemenea depășite, realizările situîndu-se cu 6,5 procente peste m C. GHEORGHE (Continuare in pag. a V-a) Litoral cultural ’72 și cultural va fi mai al litoralului în stagiunea bogat, mai divers, plin de Repertori; estivală 1972 noutăți. • Teantilele dramă și comedie Constanța va evolua cu piesele din repertoriul actual, care au întrunit cele mai mari succese, dar și cu premiere adecvate vacanței. • Teatrul liric va prezenta spectacole in toate stațiunile și pentru toate vârstele. • Constanța — orașul premierelor cinematografice. • Numeroase teatre din țară vor evolua cu cele mai bune spectacole din repertoriul propriu. ® Difuzarea cărții își va extinde rețeaua pe litoral. Sălile de expoziții vor găzdui numeroase manifestări de arta plastică. (Citiți în pag. a III-a relatările noastre informative). I \ BILANȚ BOGAT al vizitei în Africa a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Algeria, Republica Africa Centrală, Congo, Zair, Zambia, Tanzania, Sudan, Egipt — opt țări, trei arabe și cinci aparținând Africii Negre — constituie tot atlea etape ale călătoriei efectuate timp de aproape o lună (11 martie — S aprilie) de secretarul general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășa Elena Ceaușescu pe continentul african. Poziția României socialiste față de aceste țări se înscrie in contextul politicii sale externe, care acordă relațiilor cu statele in curs de dezvoltare o atenție deosebită, fundamentată pe convingerea că aceste state constituie un factor important în lupta pentru progres, pentru promovarea păcii și înțelegerii internaționale, împotriva colonialismului și neocolonialismului. Considerind că colaborarea economică, tehnică, științifică, culturală și in toate celelalte domenii dintre state, dintre țările socialiste și țările care doresc să se dezvolte independent este esențială pentru progresul fiecărui stat in parte, pentru cauza păcii in general, România urmărește in raporturile sale cu țările in curs de dezvoltare, cărora le aparțin și cele opt state vizitate, tocmai asigurarea avansării lor pe calea progresului economic și social, servind în același timp cauza luptei antiimperialiste. Analele raporturilor dintre Republica Socialistă România și țările Africii (România întreține în prezent relații diplomatice cu 32 de state africane) consemnează peste 80 de acorduri comerciale, de cooperare, industrială, tehnico-științifică etc. In baza unor asememenea aranjamente, de natură să asigure cadrul juridic cel mai adecvat unei extinderi in perspectivă, a schimburilor bilaterale, România livrează statelor africane, în condiții competitive, instalații complexe de înalt nivel tehnic din domeniile petrolier și minier, linii de montaj pentru tractoare și autocamioane, mașini și utilaje pentru sectoarele chimic și petrochimic, tractoare și utilaj agricol, autocamioane, utilaje și materiale de construcții, bunuri de consum industriale și alimentare. Schimburile economice ale României cu țările in curs de dezvoltare iau tot mai accentuat forme moderne, avantajoase tuturor părților, de cooperare directă in producție. Concomitent, România furnizează acestora licențe, documentații tehnice, know-how, asistență tehnică, pregătește personal tehnic pentru exploatarea obiectivelor construite, participă cu specialiști la executarea de studii, prospecțiuni și explorări geologice etc. Un rol de seamă in extinderea cooperării dintre România și statele de pe continentul african au avut contactele la diferite niveluri intre reprezentanții vieții politice, economice și sociale, Bucureștiul fiind de nenumărate ori gazda unor delegații africane printre care unele la cel mai înalt nivel.. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu a fost marcată in acest context tocmai de dorința continuării contactelor stabilite sau realizarea unor asemenea contacte, pentru a imprimă noi, valențe colaborării. Analiza Convorbirilor purtate, ale căror rezultate sunt sintetizate in declarațiile comune, conduce la concluzia că a fost inaugurat un nou stadiu, calitativ superior, in relațiile dintre România și țările, vizitate.. Documentele semnate la Alger, Bangui, Brazzaville, Kinshasa, Lusaka, Dar Es Salaam, Khartum și Cairo înscriu principiile ce trebuie" să guverneze relațiile interstatale, principii ce găsesc in România socialistă un promotor și un apărător consecvent : respectarea independenței și suveranității naționale, neamestecul, in treburile altor țări, egalității in drepturi și avantajului reciproc. Corolarul logic al acestor norme il constituie principiul — promovat neabătut de România — al excluderii folosirii forței sau amenințării cu forța în relațiile internaționale și reglementarea problemelor internaționale, — care nu este de conee (Contiuuare in pag, a Vl-a) r La rampă, pionieri—actori Incepînd de astăzi, în mai multe orașe din țară se desfășoară ediția 1972 a concursului pionieresc de teatru, organizat de Consiliul Național al Organizației pionierilor, in colaborare cu Ministerul Educației și Invățămintului, competiție la care participă cei mai buni soli ai artei teatrale pionierești din țara noastră. După întrecerea din cadrul județului nostru, care a reunit în fața rampei peste 7.000 de mici artiști, au plecat să reprezinte județul Constanța formațiile Școlii generale nr. 12 Constanța (brigada artistică de agitație) ; Școlii generale nr. 13 din Constanța (montaj literar-muzical) ; Școlii generale nr. 2 din Cernavodă (estradă) și pioniera Consuela Roibu (recitatoare) — toți la București. La Brașov, în competiția teatrelor de păpuși, județul nostru va fi reprezentat de formația Școlii generale din comuna Rasova, iar la Piatra Neamț, în concursul formațiilor de teatru, de către pionierii de la Școala generală nr. 1 din Constanța. AGRICULTURA DOBROGEI , agricultură intensivi MODERNA, EFICIENTA Pentru mecanizatorii de la Castelu campania agricolă este continuă TIMPUL SE MĂSOARĂ ÎN CALITATE Cînd mașina a intrat pe poarta secției nr. 2 de la S.M.A. Castelu, acele ceasornicului indicau începutul unei noi zile de aprillie. Ne așteptam să auzim, incă de departe, buduitul motoarelor, dar — mirare! — o liniște aproape neverosimilă stăpinea peste împrejurimi. Doar niște ciocănituri ce răzbateau dinspre atelierul de reparații, prin a______________ la largă deschisă razelor soarelui, dovedeau că, totuși, cineva se ar____ fia prin apropiere. Nedumeririi noastre avea să-i răspundă insă, cîteva minute mai tirziu, zimbetul plin de subînțelesuri al șefului secției, Nicolae Chiru : — Unde-s băieții? Păi, unde să fie ? Pe câmp ! Ca in fiecare din ultimele zile, cind a fost mult de lucru, pentru noi ziua începe odată cu revărsatul zorilor, cinci și jumătate. Cind se termina nă ? Numai atunci cînd considerăm că ne-am făcut datoria in întregime. Căci, să nu uităm, suntem in campanie și timpul se măsoară acum mai puțin în ore de program, ci în hectare lucrate. Ci mai multe și de cea mai bună calitate. Și apoi noi suntem într-o nesfirșită campanie. Explicația, atit de plauzibilă pentru oricare dintre lucrătorii ogoarelor dobrogene, cuprindea in sine și „cheia" succesului cu care mecanizatorii acestei secții închegaseră o importantă lucrare : cele 240 ha ale C.A.P. Castelu ce trebuiau semănate cu floareasoarelui primiseră la timp sămința roditoare de viitor belșug. O primă, și frumoasă izbîndă, pe care cei de la secția a doua și-o ________ adăugau la o prestigioasă carte de vizită ce-i recomandă ca fruntași — de ani, consecutiv patru— ai unui S.M.A. de tot atita timp fruntaș pe țară ! Nu e greu de aflat — și Nicolae Chiru o mărturisește cu o mindrie lesne de înțeles — cum de a fost posibil ca o asemenea tradiție să fie, pe cale de a se stabili in secția pe care o conduce de mai mulți ani de zile. Este vorba, mai iutin, de atenția acordată in iarnă reparării tuturor mașinilor, de pregătirea lor pentru a fi gata să „atace“ cu toate miile lor de cai-putere lucrările din prezenta campanie de primăvară. Iar acum, cînd această preocupare și-a dovedit ,din plin justețea, exploatarea rațională și întreținerea în perfectă stare de Arcadie STRAHILEVICI (Continuare in pag. a V-a) însemnări 1 CONCURS „FILE DIN ISTORIA U. T. C.“ După cum ne informează corespondentul nostru Constăritin Berezosebi, in continuarea manifestărilor ce marcheaza in acest an aniversarea semicentenarului creării organizației revoluționare de tineret din România, la I.I.L. Medgidia a avut loc un concurs intitulat „File din istoria U.T.C.“, la care s-au prezentat, câțiva tineri muncitori din această întreprindere. Dovedind o bună pregătire, locul I a fost ocupat de utecistul Adrian Ungureanu, care s-a impus in fata celorlalți colegi de întrecere și a unui numeros public spectator ca un bun cunoscător al istoriei U.T.C. 3.000 ha semănate cu porumb TOATĂ ATENȚIA: Pregătirii patului germinativ Vitezei de semănat densității optime de însămînțare unor rînduri drepte Asigurării Adîncimii Realizării Deși la început părea un mare curaj pentru conducerile unor cooperative agricole care au declanșat, in urmă cu 3 zile, semănatul porumbului, iată că la scurtă vreme, în foarte multe zone ale județului, s-a trecut din plin la această acțiune. In numai 3 zile suprafața însămințată ocupă mai bine de 3.000 ha. Cel mai mult insămințaseră pină ieri dimineața mecanizatorii și cooperatorii de la Oltina. De fapt, așa cum ne-au asigurat Florian Vlad, inginerul șef, și Marin ( Ostea, președintele cooperativei agricole, forța de care dispune această cooperativă le permite să încheie lucrarea în 7—8 zile. La Viișoara, in numai două zile a fost însămiințată o treime din suprafața prevăzută în plan, întrecerea care a cuprins pe toți mecanizatorii secției de mecanizare are la bază executarea unor lucrări de bună calitate și la timp. Anton Dăduianu, inginerul șef, fermierii nu mai sunt de data aceasta singurii care urmăresc calitatea semănatului în cîmp. Cooperatorii, care ajută la semănat, sunt primii care veghează la respectarea tehnologiei stabilite, avind în vedere faptul că succesul acțiunii acordului global in care s-au angajat cere, in primul rnd, CALITATE. Și de același lucru sunt convinși și mecanizatorii însoțiți de ing. Alexandru Chiriacescu urmărim modul cum acționează mecanizatorii din secția de la Negru Vodă, condusă de Marin Stamatov. După prima sută de hectare însămințată cu porumb, nu s-a „descoperit“ nici o abatere. ..Avem de insămințat cu porumb in acest an suprafața de 600 ha — ne spunea inginerul șef. Mergem în medie cu 100 de hectare pe zi. Am putea realiza mai mult, dar nu ne grăbim in detrimentul calității. Mergem cu viteză mică pentru a putea asigura densitatea stabilită“. Intr-adevăr, incepînd cu asigurarea densității și continuing cu îngroparea boabelor la adîncime mai mare (așa cum s-au dat ultimele indicații), realizarea unor rinduri drepte, totul se face „ca la carte“. Exemplul vecinilor lor de la Comana, care obțin an de an peste 5.000 kg boabe la hectar in cultură neirigată, i-a mobilizat. De fapt, pe o sală vecină cu cea a cooperatorilor de la Negru Vodă, inginerul Onesim Cuciureanu a primit deseori vizita celor din jur. Experiența pozitivă a fruntașilor este preluată din mers. Am intilnit in aceste zile de început al unei noi etape de muncă pe ogoare o acțiune intensă la Almalău, Ostrov, Băneasa, Moșneni, Rimnic și Saraii. Sunt și unități cooperatiste, multe vecine cu cele in care se lucrează din plin la semănatul porumbului, unde acțiunea nu începuse ieri dimineață ! La Gîrlița, Canlia, Dobromir, Lespezi, Văleni, Pietreni, Pecineaga, Negrești, Cogealac, Fîntinele și în alte cooperative agricole, semănătorile n-au intrat încă în brazdă. Se așteaptă vreme mai călduroasă ! Cind vezi că vecinii din jur seamănă, mai este oare timp de așteptat ? Și apoi, rezerva mică de Șt. MIHAI (Continuare in pag. a Il-a) i