Dobrogea Nouă, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7475-7500)

1972-09-27 / nr. 7497

Pag. a 2-a in in dezbatere Proiectul CODULUI MUNCII REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ u SA FIE CLARA, PRECISA $1 UNITARA Proiectul Codului Muncii, supus dezbaterii publice, reprezintă o realizare pe o treaptă calitativ su­perioară în domeniul legiferării ra­porturilor de muncă în concordan­ță cu stadiul actual de dezvoltare economico-socială a patriei noas­tre, în dorința de a contribui la ui­nele clarificări și completări ale textelor din proiect, fac următoa­rele propuneri : 1. în legătură cu obligația inse­rată în articolul 7 potrivit căreia : „începînd cu vîrsta de 16 ani fiecare persoană aptă de muncă și care nu urmează cursurile unei școli este datoare să desfășoare, pînă la pensionare, o muncă utilă societății“, consider că textul tre­buie completat cu un nou alineat care să reglementeze modalitatea încadrării in muncă a tinerilor în­cepînd cu vîrsta de 16 ani, cu in­dicarea persoanelor juridice însăr­cinate atît cu evidența acestei cat­­egorii de tineri cit și cu stabilirea procedurii angajării acestora. 2. în ultimul alineat al articolu­lui 9 din proiect se prevede că: „la încadrarea, selecționarea și promovarea cadrelor, colectivul de muncă are dreptul să-și spună pă­rerea, astfel nicit să fie repartizat omul potrivit la locul potrivit“. Relev faptul că nici acest text și nici textul similar din Legea 12 1971, care se referă expres la aceeași problemă, nu prevăd modalitatea concretă în care colectivul își dă acordul asupra încadrării, selecțio­nării sau promovării unui cadru. In acest sens propun ca, la arti­colul 9, să se adauge,­ in partea fi­nală, un nou alineat care să cu­prindă modalitatea concretă a con­sultării colectivului, cum se rea­lizează această consultare și cum se materializează ea, astfel nicit să se poată oricind proba că s-a res­pectat acest principiu. 3. Alineatul ultim din articolul 10 prevede reglementarea potrivit căreia colectivul de muz­că este dator să vegheze la respectarea or­dinii și disciplinei în muncă, »iar la nevoie să ceară sancționa­rea și chiar îndepărtarea din rin­­gurile colectivului a acelora care încalcă ordinea și disciplina și nu realizează sarcinile ce le-au fost stabilite“. Propun ca și acest articol să fie completat cu un alineat nou în care să se prevadă, de asemenea, pro­cedura luării măsurilor de mai sus, forma organizată în care colectivul hotărăște sancționarea sau înde­părtarea unui membru din colectiv, cui, în ce termen și sub ce formă se prezintă asemenea propuneri. Apreciem că cele două articole a­­nalizate trebuie neapărat să fie completate cu procedurile concrete în care aceste prevederi, cu pro­fund caracter democratic, se aplică in viață. 4. în capitolul II, articolul 20 li­tera c se prevede că ,­în si­tuații deosebite, cînd interesul uni­tății o cere, fiecare are obligația de a participa — indiferent de funcția sau de postul ce-l ocupă — la exe­cutarea oricăror lucrări și la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unității“. Apreciez că trebuie nominate a­­ceste cazuri deosebite spre a nu se lăsa loc arbitrariului, in sensul că termenul, așa cum este enunțat, poate fi interpretat ca referindu-se de exemplu și la rămînerile în ur­mă față de plan in unele compar­timente, la nerealizarea unor pro­cente la indicatorii de bază etc., si­tuații ce, după părerea mea, nu in­tră în categoria „cazuri deosebite“ la care se referă proiectul. Pentru înlăturarea acestui echi­voc propun înlocuirea termenului „cazuri deosebite“ cu termenul de „cazuri de forță majoră“ a căror sferă este strict limitată de lege. 5. La articolul 69 se prevede că „pentru persoanele care, fiind încadrate în muncă, sunt chemate să-și satisfacă serviciul militar, contractul de muncă se menține...“. Avînd în vedere că sarcinile de producție trebuie realizate integral și în compartimentele de unde personalul a plecat să-și satisfacă stagiul militar, propun să se com­pleteze art. 69 cu un nou alineat care să reglementeze modalitatea ocupării posturilor pe timpul cu­ titularii satisfac stagiul militar. Consider că aceste posturi pot fi asimilate cu cele rămase vacante ca urmare a spitalizărilor, conce­diilor medicale, concediilor de ma­ternitate etc., care se ocupă legal prin încheierea de contracte de muncă pe perioade determinate. 6. în articolul 95 se enunță re­compensele pe care le pot primi persoanele încadrate in muncă, în mod limitativ, sistemul recompen­sării consacrat de acest text dife­rind în mare măsură de cel stabilit de Legea 1/1970 în articolul 12. Față de această situație propun fie înlocuirea textului articolului 95 din proiect, cu unul general, în care să se prevadă că recompen­sele se acordă potrivit legii și a­­tunci se știe că se face trimitere la articolul 12 din Legea 1/1970, fie să se reia in articolul 95 din pro­iect întregul sistem de recompense prevăzut de Legea 1/1970. 7. Pentru aceleași motive, pro­pun ca articolul 96 din proiect, cu­prinzând sistemul de sancțiuni, să fie înlocuit cu unul general care să prevadă că sancțiunile se aplică potrivit legii, respectiv potrivit ar­ticolului 13 din Legea 1/1970, fie, de asemenea, să reia reglementarea completă prevăzut de Legea 1/1970. Apreciez că nu pot fi reglemen­tate diferit în acte normative dis­tincte sistemele de recompense și sancțiuni și nici nu se poate prelua trunchiat, de un act normativ, o reglementare tratată complet d­ar în alt act normativ deja în vi­și­goare. 8. în alineatul 2 din articolul 98 se prevăd împrejurările în care persoanele încadrate în muncă sînt absolvite de răspunderea materia­lă, reluîndu-se într-o dezvoltare mai completă reglementarea pre­văzută de articolul 67 din Codul Muncii în vigoare. Pentru­­ a se da o interpretare uniformă textului propun ca aces­ta să fie completat cu un nou ali­neat in care, fie să se definească expres sensul „riscului normal al serviciului“, fie să se prevadă obli­gativitatea ministerelor de a sta­bili, în funcție de specificul activi­tăților ce le desfășoară fiecare, in ce constă acest „risc normal al ser­viciului“. 9. Pe lingă unele aspecte la ca­re m-am referit, supun analizei propunerea de a se revedea pro­blema structurii proiectului Codu­lui Muncii în ansamblu, în sensul de a se clarifica dacă actualul proiect trebuie să devină o cartă completă a muncii sau să rămână, pe alocuri, un fel de repertuar al actelor normative ce reglemen­tează în prezent, în mod separat, diferite compartimente ale dreptu­lui muncii. Remarc faptul că situația norme­lor ce alcătuiesc dreptul muncii, la data publicării proiectului, este to­tal diferită de cea existentă la data apariției Legii nr. 3 din 8 iunie 1950, prin care s-a adoptat Codul Muncii în vigoare, care la acea dată, a constituit actul normativ unic care a așezat pe baze calitativ noi raporturile juridice dintre an­gajați și întreprinderile și institu­țiile de stat. Proiectul Codului Muncii apare insă în perioada in care principa­lele aspecte ale raporturilor dintre persoanele încadrate in muncă și unitățile de stat sunt deja regle­mentate printr-un important număr de acte normative dintre care este suficient să remarcăm Legea 1/1970, privind organizarea și disciplina muncii în unitățile socialiste de stat, Legea 11/1971, cu privire la organi­zarea și conducerea unităților so­cialiste de stat, Legea nr. 12/1971, privind încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unită­țile socialiste de stat, legea remu­nerării după cantitatea și calitatea muncii (proiect), pentru a ne da seama căte aspecte ale dreptului muncii au fost deja consacrate de alte acte normative. Problema a cărei analiză o pro­pun se referă la faptul dacă noul Cod al Muncii trebuie să reia in­tegral aceste reglementări și să constituie o amplă și completă car­tă a muncii sau să enunțe, în cele mai multe cazuri la general, prin­cipiile și normele privind relațiile de muncă, făcînd trimitere la lege ori de cite ori se referă la un as­pect concret al acestor principii și norme. Consilier juridic principal Mircea TUFIȘ, șef oficiu juridic D.N.M. „N­avrom“ Constanță s I « DOBROGEA NOUA nr. 7497 A venit toamna ! Chiar dacă vremea nu ne-o confirmă întru­­totul, lucrul acesta se simte din plin în magazinul O.C.L. „Textile­­încălțâminte“ nr. 65 din Constanța. Foto : Virginia CIOROBEA ACTIVITATEA SPORTIVĂ DE MASĂ intre intenții ți realitate Competitorii n­on adversari iar comuniile județene raportează... „succesele“ înregistrate Dintr-un plan de măsuri întocmit pe baza raportului și a pro­punerilor formulate în plenara Consiliului național pentru edu­cație fizică și sport­spicuim următoarea sarcină : „Corespun­zător planurilor de măsuri întocmite în fiecare județ și măsu­rilor suplimentare stabilite cu prilejul analizei sportului de masă, consiliile județene pentru educație fizică și sport îm­preună cu organele județene ale sindicatelor, U.T.C., învățămînt și U.R.S.R., precum și cu celelalte organizații cu atribuții în do­meniul educației fizice și sportului vor concretiza o serie de acțiuni privind activitatea sportivă de masă menite să conducă la o dezvoltare substanțială a acestei activități în rîndul tinere­tului, în timpul verii în toate județele se vor organiza pentru copii centre de învățare a înotului, vor fi sprijinite consiliile populare in acțiunile organizate pentru practicarea pe cont pro­priu de către populație a tenisului de cimp, de masă, popicelor, iar pentru stimularea participării unui număr sporit de oameni ai muncii din întreprinderi și de la sate in competițiile de masă locale o atenție deosebită va fi acordată etapelor pe asociația sportivă“. Am citat din planul de măsuri numai un singur pasaj care arată că sportul de masă trebuie să se desfășoare la nivelul condițiilor create, atrăgînd zecile și sutele de mii de tineri într-o activitate or­ganizată, utilă, creatoare, în a­­ceastă direcție toți factorii de răs­pundere și în mod deosebit Consi­liul județean pentru educație fizică și sport, secțiile de sport ale Co­mitetului județean U.T.C. și Consi­liului județean al sindicatelor avînd de dus la îndeplinire o serie de sarcini concrete transpuse la scara realității prin desfășurarea tuturor competițiilor cu caracter de masă. De fapt, intr-un trecut nu prea în­depărtat pe agenda de lucru C.J.E.F.S. Constanta, și nu numai a a acestui organism, întrecerile competițiilor sportive de masă ocu­pau un loc de primă mărime, la startul lor aliniindu-se zeci de mii de tineri din fabrici, uzine, din ma­rile întreprinderi, din S.M.A. și I.A.S. Mai mult, desfășurarea lor pe etape bine stabilite, în con­diții excelente de concurs, cu par­ticiparea unor specialiști, metodiști, antrenori, profesori de educație fi­zică, creau de fiecare dată un ca­dru sărbătoresc specific entuzias­mului tineresc. Este bine să amin­tim, spre exemplu, că duminicile cultural-sportive organizate în sa­tele și comunele județului Constan­ța se transformau de fiecare dată in adevărate zile dedicate sportului: La Cobadin, M. Kogălniceanu, Ne­gru Vodă, Topraisar, Hîrșova, Ho­ria — pentru a cita doar cîteva din comunele județului Constanța — duminicile cultural-sportive erau activități cuprinse în mod obișnuit pe agenda manifestațiilor și ca re­zultat concret în fazele superioare desfășurate la nivelul județului Constanța și participarea concu­renților era masivă. Prin sprijinul și cu aportul tinerilor din comu­nele și satele județului au fost con­struite nenumărate baze sportive simple, terenuri de volei, handbal, fotbal, piste de atletism, spații pentru sărituri și aruncări. Toate aceste realizări reflectau jost preo­cuparea organizațiilor sportive că­tre activitatea de educație fizică de mase, făcîndu-se din competiții un scop de atragere a tineretului în număr cit mai mare. Din păcate, în ultimii ani, dez­voltarea educației fizice și sportu­lui în rîndul maselor, în rîndul tu­turor tinerilor a încetat să mai fie o preocupare de primă importanță pe agenda de lucru a Consiliului județean pentru educație fizică și sport, a comisiilor județene. Dumi­nicile cultural-sportive au devenit „rara avis“ și tradiția a fost aban­donată. O serie de asociații spor­tive puternice, cu număr mare de tineri înscriși în rîndurile lor, și-au îndreptat atenția doar spre secțiile de performanță, canalizind nu numai o parte mare din fon­duri spre echipele divizionare dar și pasiunea și dăruirea unor acti­viști voluntari, în felul acesta la Portul, spre exemplu, încet, încet o serie de secții (volei, baschet, tir, atletism, handbal) au fost desfiin­țate sau lăsate intr-un anonimat total. Mai mult, întrecerile sportive intre secții, în alți ani prilej de impulsionare a sportului de masă, au fost uitate, cum uitată a fost și activitatea sportivă in întregul ei ansamblu de către comitetul U.T.C. port. Deși în portul Constanța muncesc sute de tineri, acestora nu li s-a organizat un an întreg nici o competiție. Sunt discipline ce ar atrage spre stadioane mulți, foarte mulți tineri din port dar, din pă­cate, sunt trecute pe planul doi. Adevărul este că nu numai aso­ciația Portul se află într-o situație de provizorat in activitatea de masă. La C.F.R., la Petrolul, Elec­trica, Comerțul, tineretul este atras foarte rar pe stadioane. mă Am asistat cu cîtva timp in ur­ma desfășurarea întrecerilor sportive în cadrul „Cupei tineretu­lui de la sate", competiție de mase inițiată de către C.C. al U.T.C. și C.N.E.F.S. tocmai pentru a atrage tineretul sătesc spre practicarea sportului. Este drept, faza finală a avut un cadru sărbătoresc, dar nu este mai puțin adevărat că partici­parea a lăsat de dorit. Au venit la Medgidia tineri ce practic nu s-au întrecut în asociațiile sportive din lipsă de adversari, întrecerile pe sale și organizații nu au avut loc peste tot. Practic, competiția a în­ceput de la faza pe comune. Desi­gur, după finale s-au tras concluzii și s-a raportat cifric bilanțul par­ticipanților. Trebuie să spunem însă deschis că multe din aceste cifre erau mărite, nu corespun­deau realității. Chiar și la nivelul secției de sport a Consiliului jude­țean al sindicatelor există tendința deplasării interesului unor activiști spre sportul de performanță, ui­­tindu-se elementarul , performan­țele nu se pot realiza decit numai acolo unde există o bază solidă de activitate. La Olimpiadă, țara noas­tră a înregistrat cele mai bune re­zultate la disciplinele (lupte și ca­notaj) unde numărul participanților este mare. Or, aceasta nu se poate realiza decit numai printr-o perma­nentă dezvoltare a sportului de mase, printr-un număr tot mai ma­re de competiții organizate pe tot parcursul anului și nu pe etape sau la date fixe. Tineretul trebuie să fie într-un contact strins cu ac­tivitatea de educație fizică. Avem nevoie de un tineret sănătos, a­­vem nevoie de un tineret căruia să-i placă sportul, să-i placă să muncească. Iată de ce este absolut necesar ca toți factorii ce concură la dezvoltarea educației fizice să-și unească forțele pentru a transpune in fapt hotărirea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea educației fi­zice și sportului Liviu BRUCKNER CINEMA CONSTANȚA TOORA ! TORA ! TORA ! — 2 serii —„Republica“ (orele­­ 8,30 — 11 — 14 — 17,15 — 20,15) și grădina „Tomis“ (ora 19,00); DRAGOSTE ȘI AMENZI — „Popular“ (orele : 9, în continua­re, 18,00 — 20,30) ; BANUIALA — grădina „Victoria“ (ora 19,30); 20.000 LEGHE SUB MARI — „Progresul“ (orele 9,30 — 12,30 — 15,00 — 17,30 — 20,00) ; O SU­TA DE DOLARI PENTRU ȘE­RIF — „23 August“ (orele : 14 — 16 — 18 — 20,30); ALARMA IN MUNȚI — „Tineretului“ (orele : 15, în continuare, 18 — 20,30). LITORAL PROCESUL UNEI STELE — „Farul“ Mangalia ; BINECUVIN­­TATI ANIMALELE ȘI COPIII — Mamaia ; AVENTURI LA MA­REA NEAGRA — 2 serii — Te­­chirghiol ; SFÎNTA­­ TEREZA ȘI DIAVOLII — (sală) și TOAMNA CHEYENNILOR — 2 serii — gră­dina Eforie Sud; JOCUL CU MOARTEA — grădina „Perla" Eforie Nord ; FANFAN LA TU­­LIPE — Eforie Nord, grădina „Neon"; DACA E MARȚI, E BELGIA ! — grădina „Jupiter“ ; CREIERUL — grădina „Venus“ ora 19,30. TELEVIZIUNE 9,00 : Deschiderea emisiunii. Telex . 9,05 : Moment folcloric ; 9.15 Film documentar. Sturio­nii se pescuiesc pe furtună; 9,25 : O viați pentru o idee : (II) ; 10,30 : Telecinemateca Nansen pen­tru tineret. Istoria unei capodo­pere : „Parisul care doarme“ ; 12.00 : Reportajul săptămînii : „Trepte pe Cîmpul Frumos“ ; 12,20 : Telejurnal ; 15,30 : Deschi­derea emisiunii de după-amiază. Fotbal : F. C. Argeș — Arris Bo­naweg (Luxemburg) — meci re­tur in „Cupa campionilor euro­peni". Transmisiune directă de la Pitești ; 17,15 : Publicitate ; 17,30 : Curs de limba germană ; 18,00 : Moment folcloric ; 18,10 : Caleidoscop cultural-artistic ; 18,40 : Tragerea pronoexpres ; 18,50 : Timp și anotimp în agri­cultură ; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal ; 20,00 : Tele­obiectiv ; 29,20 : Telecinemateca . „Al 41-lea“ ; 22,10 . Ipostaze core­grafice ; 22,30 : „24 de ore“. MUZEUL DE ARTA din Con­stanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis zilnic între orele 9 — 21. CETATEA HISTRIA — zilnic între orele 8—18. EDIFICIUL ROMAN CU MO­ZAIC din Constanța, Piața Ovi­­diu nr. 1 — deschis zilnic intre orele 9 — 21. EXPOZIȚIA DE CURIOZITĂȚI „MERCURIUS" (aflată la Edifi­ciul roman cu mozaic), deschisă zilnic, între orele 9—21. MONUMENTUL ȘI CETATEA ■ ADAMCLISI — zilnic intre orele 8—18. MUZEUL MANGALIA — zilnic,­­ intre orele 9,00—17,00. Luni, închis. PLANETARIUL (piața Soveja)­­ deschis zilnic între orele 14,00— a 22. Luni, închis. VREMEA Pentru următoarele trei vreme răcoroasă și variabilă zile, început. Cerul va fi mai mult se­la­nin noaptea și dimineața. Vintul­­ va sufla potrivit, predominînd din sectorul nord-vestic. Tempera­­­­tura aerului, in ușoară creștere­­ spre sfîrșitul intervalului, va fi­­ cuprinsă noaptea între 5 și 10­­ grade, iar ziua între 16 și 20 de­­ grade. Marea, ondulată. Local, 1 ceață. \ CRONICA a T­TTKul HB Petrecere cu... spital Stancu Nedelcu­ din Satu Nou ca să se dovedească un proprietar de treabă și­ a in­vitat chiriașii la un pahar cu vin. Pahare, ce-i drept, s-au băut mai multe și pe­trecerea s-a prelungit. La un moment însă discuțiile, nu se știe din ce pricină, s-au cam incins și cum fiecăruia i se urcase băutura sa de la ceartă s-a ajuns cap, la pumni. Vasile Costel, unul dintre chiriași, nu s-a mul­țumit nici cu astfel de „ar­gumente“, așa că a pus mina pe o sapă și­ a lovit-o în cap pe Aurica Costea. Astfel, pe­trecerea S-a încheiat la spi­tal, iar despre ea se va vorbi — dar de astă dată pe bază de argumente penale — la tribunal. Profitîn­d de înghesuială în stația de troleibuz „Spic de griu“, de pe b-dul Tomis, era aglomerație. Constantin Stan din satul Vîrtop, co­muna Cotu Văii, și-a zis că asta era tocmai ceea ce ii trebuia. Cînd a oprit trolei­buzul în stație a început să se înghesuie intre ceilalți pasageri, dar nu pentru a-și face loc să urce mai repede un troleibuz, ci pentru a-și putea strecura neobservat — credea el — mina prin bu­zunarele călătorilor. A avut insă „ghinion“, căci abia reușise să „subtilizeze“ port­­moneul unui cetățean când s-a trezit înșfăcat de mâini zdravene. La miliție s-a con­statat că era vorba de un cunoscut hoț de buzunare ca­re cu ajutorul cetățenilor și-a încheiat, cel puțin pen­tru un timp, rușinoasa-i „ca­rieră“. La volan, în stare de ebrietate Am avertizat de nenumă­rate ori asupra gravității și periculozității conducerii stare de ebrietate a autove­­n­hiculelor pe drumurile pu­blice. Nicolae Tilincă din co­muna Ovidiu n-a ținut cont­insă nici de avertisment, nici de prevederea legii care sancționează aspru asemenea fapte. După ce a băut zdra­văn, s-a urcat la volanul tractorului rutier nr. 41-CT- 4119 și a pornit cu toată vi­teza pe șosea, spre satul Lu­mina, în dreptul fabricii „Munca“, nemaifiind în stare să stăpînească volanul, a in­trat cu tractorul într-un au­tocamion staționat reglemen­tat pe partea dreaptă, onsu­­rîndu-l pe șofer, care verifica luminile de poziție ale ma­șinii sale. N. T. va suporta acum asprimea legii penale in astfel de cazuri. Se pune însă întrebarea : cine i-a permis să se urce la volan în stare de ebrietate, că doar există obligația certă pentru toți șefii de garaje, parcuri de tractoare etc., să verifice dacă conducătorii de auto­vehicule sunt apți de a con­duce pe drumurile publice " Pe bucățele... Pe strada T. Burada din Constanța s-au construit niște ateliere și cum era și normal s-au făcut și racor­dări subterane la rețeaua e­­lectrică. Fină aici totul bine și absolut normal. Numai că cei ce au făcut racordul elec­tric au uitat, vreo două luni de zile, să ridice pămintul rămas de prisos pe trotuare. După asta, e drept, au re­venit și au asfaltat o „bucă­țică“, trotuarele rămînînd însă tot cu mormane de pă­­mînt pe ele. Pe cînd vor re­veni și pentru celelalte... bu­cățele de care au uitat ? Demolați neglijența! Pe str. Ștefan cel Mare, lingă magazinul „Plafar“, au existat cîteva depozite ale cooperației de consum. Con­­siderîndu-se improprii pen­tru un atare scop, depozitele au fost evacuate, iar con­strucțiile au început a fi de­molate. I.G.L., proprietarul construcțiilor, a început să facă acest lucru, dar a uitat să-l mai și termine. Așa că, de cîteva luni de zile, fostele depozite au „îmbogățit“ pei­sajul străzii cu un aspect dezolant, de paragină. Și cum suntem­ convinși că la mijloc este vorba doar de neglijență sugerăm conduce­rii I.G.L. să înceapă prin a demola chiar neglijența, dar din temelii. Va avea de câș­tigat și întreprinderea și pei­sajul străzii. *

Next