Dobrogea Nouă, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7475-7500)
1972-09-27 / nr. 7497
Pag. a 2-a in in dezbatere Proiectul CODULUI MUNCII REGLEMENTAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ u SA FIE CLARA, PRECISA $1 UNITARA Proiectul Codului Muncii, supus dezbaterii publice, reprezintă o realizare pe o treaptă calitativ superioară în domeniul legiferării raporturilor de muncă în concordanță cu stadiul actual de dezvoltare economico-socială a patriei noastre, în dorința de a contribui la uinele clarificări și completări ale textelor din proiect, fac următoarele propuneri : 1. în legătură cu obligația inserată în articolul 7 potrivit căreia : „începînd cu vîrsta de 16 ani fiecare persoană aptă de muncă și care nu urmează cursurile unei școli este datoare să desfășoare, pînă la pensionare, o muncă utilă societății“, consider că textul trebuie completat cu un nou alineat care să reglementeze modalitatea încadrării in muncă a tinerilor începînd cu vîrsta de 16 ani, cu indicarea persoanelor juridice însărcinate atît cu evidența acestei categorii de tineri cit și cu stabilirea procedurii angajării acestora. 2. în ultimul alineat al articolului 9 din proiect se prevede că: „la încadrarea, selecționarea și promovarea cadrelor, colectivul de muncă are dreptul să-și spună părerea, astfel nicit să fie repartizat omul potrivit la locul potrivit“. Relev faptul că nici acest text și nici textul similar din Legea 12 1971, care se referă expres la aceeași problemă, nu prevăd modalitatea concretă în care colectivul își dă acordul asupra încadrării, selecționării sau promovării unui cadru. In acest sens propun ca, la articolul 9, să se adauge, in partea finală, un nou alineat care să cuprindă modalitatea concretă a consultării colectivului, cum se realizează această consultare și cum se materializează ea, astfel nicit să se poată oricind proba că s-a respectat acest principiu. 3. Alineatul ultim din articolul 10 prevede reglementarea potrivit căreia colectivul de muzcă este dator să vegheze la respectarea ordinii și disciplinei în muncă, »iar la nevoie să ceară sancționarea și chiar îndepărtarea din ringurile colectivului a acelora care încalcă ordinea și disciplina și nu realizează sarcinile ce le-au fost stabilite“. Propun ca și acest articol să fie completat cu un alineat nou în care să se prevadă, de asemenea, procedura luării măsurilor de mai sus, forma organizată în care colectivul hotărăște sancționarea sau îndepărtarea unui membru din colectiv, cui, în ce termen și sub ce formă se prezintă asemenea propuneri. Apreciem că cele două articole analizate trebuie neapărat să fie completate cu procedurile concrete în care aceste prevederi, cu profund caracter democratic, se aplică in viață. 4. în capitolul II, articolul 20 litera c se prevede că ,în situații deosebite, cînd interesul unității o cere, fiecare are obligația de a participa — indiferent de funcția sau de postul ce-l ocupă — la executarea oricăror lucrări și la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile unității“. Apreciez că trebuie nominate aceste cazuri deosebite spre a nu se lăsa loc arbitrariului, in sensul că termenul, așa cum este enunțat, poate fi interpretat ca referindu-se de exemplu și la rămînerile în urmă față de plan in unele compartimente, la nerealizarea unor procente la indicatorii de bază etc., situații ce, după părerea mea, nu intră în categoria „cazuri deosebite“ la care se referă proiectul. Pentru înlăturarea acestui echivoc propun înlocuirea termenului „cazuri deosebite“ cu termenul de „cazuri de forță majoră“ a căror sferă este strict limitată de lege. 5. La articolul 69 se prevede că „pentru persoanele care, fiind încadrate în muncă, sunt chemate să-și satisfacă serviciul militar, contractul de muncă se menține...“. Avînd în vedere că sarcinile de producție trebuie realizate integral și în compartimentele de unde personalul a plecat să-și satisfacă stagiul militar, propun să se completeze art. 69 cu un nou alineat care să reglementeze modalitatea ocupării posturilor pe timpul cu titularii satisfac stagiul militar. Consider că aceste posturi pot fi asimilate cu cele rămase vacante ca urmare a spitalizărilor, concediilor medicale, concediilor de maternitate etc., care se ocupă legal prin încheierea de contracte de muncă pe perioade determinate. 6. în articolul 95 se enunță recompensele pe care le pot primi persoanele încadrate in muncă, în mod limitativ, sistemul recompensării consacrat de acest text diferind în mare măsură de cel stabilit de Legea 1/1970 în articolul 12. Față de această situație propun fie înlocuirea textului articolului 95 din proiect, cu unul general, în care să se prevadă că recompensele se acordă potrivit legii și atunci se știe că se face trimitere la articolul 12 din Legea 1/1970, fie să se reia in articolul 95 din proiect întregul sistem de recompense prevăzut de Legea 1/1970. 7. Pentru aceleași motive, propun ca articolul 96 din proiect, cuprinzând sistemul de sancțiuni, să fie înlocuit cu unul general care să prevadă că sancțiunile se aplică potrivit legii, respectiv potrivit articolului 13 din Legea 1/1970, fie, de asemenea, să reia reglementarea completă prevăzut de Legea 1/1970. Apreciez că nu pot fi reglementate diferit în acte normative distincte sistemele de recompense și sancțiuni și nici nu se poate prelua trunchiat, de un act normativ, o reglementare tratată complet dar în alt act normativ deja în vișigoare. 8. în alineatul 2 din articolul 98 se prevăd împrejurările în care persoanele încadrate în muncă sînt absolvite de răspunderea materială, reluîndu-se într-o dezvoltare mai completă reglementarea prevăzută de articolul 67 din Codul Muncii în vigoare. Pentru a se da o interpretare uniformă textului propun ca acesta să fie completat cu un nou alineat in care, fie să se definească expres sensul „riscului normal al serviciului“, fie să se prevadă obligativitatea ministerelor de a stabili, în funcție de specificul activităților ce le desfășoară fiecare, in ce constă acest „risc normal al serviciului“. 9. Pe lingă unele aspecte la care m-am referit, supun analizei propunerea de a se revedea problema structurii proiectului Codului Muncii în ansamblu, în sensul de a se clarifica dacă actualul proiect trebuie să devină o cartă completă a muncii sau să rămână, pe alocuri, un fel de repertuar al actelor normative ce reglementează în prezent, în mod separat, diferite compartimente ale dreptului muncii. Remarc faptul că situația normelor ce alcătuiesc dreptul muncii, la data publicării proiectului, este total diferită de cea existentă la data apariției Legii nr. 3 din 8 iunie 1950, prin care s-a adoptat Codul Muncii în vigoare, care la acea dată, a constituit actul normativ unic care a așezat pe baze calitativ noi raporturile juridice dintre angajați și întreprinderile și instituțiile de stat. Proiectul Codului Muncii apare insă în perioada in care principalele aspecte ale raporturilor dintre persoanele încadrate in muncă și unitățile de stat sunt deja reglementate printr-un important număr de acte normative dintre care este suficient să remarcăm Legea 1/1970, privind organizarea și disciplina muncii în unitățile socialiste de stat, Legea 11/1971, cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, Legea nr. 12/1971, privind încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat, legea remunerării după cantitatea și calitatea muncii (proiect), pentru a ne da seama căte aspecte ale dreptului muncii au fost deja consacrate de alte acte normative. Problema a cărei analiză o propun se referă la faptul dacă noul Cod al Muncii trebuie să reia integral aceste reglementări și să constituie o amplă și completă cartă a muncii sau să enunțe, în cele mai multe cazuri la general, principiile și normele privind relațiile de muncă, făcînd trimitere la lege ori de cite ori se referă la un aspect concret al acestor principii și norme. Consilier juridic principal Mircea TUFIȘ, șef oficiu juridic D.N.M. „Navrom“ Constanță s I « DOBROGEA NOUA nr. 7497 A venit toamna ! Chiar dacă vremea nu ne-o confirmă întrutotul, lucrul acesta se simte din plin în magazinul O.C.L. „Textileîncălțâminte“ nr. 65 din Constanța. Foto : Virginia CIOROBEA ACTIVITATEA SPORTIVĂ DE MASĂ intre intenții ți realitate Competitorii non adversari iar comuniile județene raportează... „succesele“ înregistrate Dintr-un plan de măsuri întocmit pe baza raportului și a propunerilor formulate în plenara Consiliului național pentru educație fizică și sportspicuim următoarea sarcină : „Corespunzător planurilor de măsuri întocmite în fiecare județ și măsurilor suplimentare stabilite cu prilejul analizei sportului de masă, consiliile județene pentru educație fizică și sport împreună cu organele județene ale sindicatelor, U.T.C., învățămînt și U.R.S.R., precum și cu celelalte organizații cu atribuții în domeniul educației fizice și sportului vor concretiza o serie de acțiuni privind activitatea sportivă de masă menite să conducă la o dezvoltare substanțială a acestei activități în rîndul tineretului, în timpul verii în toate județele se vor organiza pentru copii centre de învățare a înotului, vor fi sprijinite consiliile populare in acțiunile organizate pentru practicarea pe cont propriu de către populație a tenisului de cimp, de masă, popicelor, iar pentru stimularea participării unui număr sporit de oameni ai muncii din întreprinderi și de la sate in competițiile de masă locale o atenție deosebită va fi acordată etapelor pe asociația sportivă“. Am citat din planul de măsuri numai un singur pasaj care arată că sportul de masă trebuie să se desfășoare la nivelul condițiilor create, atrăgînd zecile și sutele de mii de tineri într-o activitate organizată, utilă, creatoare, în această direcție toți factorii de răspundere și în mod deosebit Consiliul județean pentru educație fizică și sport, secțiile de sport ale Comitetului județean U.T.C. și Consiliului județean al sindicatelor avînd de dus la îndeplinire o serie de sarcini concrete transpuse la scara realității prin desfășurarea tuturor competițiilor cu caracter de masă. De fapt, intr-un trecut nu prea îndepărtat pe agenda de lucru C.J.E.F.S. Constanta, și nu numai a a acestui organism, întrecerile competițiilor sportive de masă ocupau un loc de primă mărime, la startul lor aliniindu-se zeci de mii de tineri din fabrici, uzine, din marile întreprinderi, din S.M.A. și I.A.S. Mai mult, desfășurarea lor pe etape bine stabilite, în condiții excelente de concurs, cu participarea unor specialiști, metodiști, antrenori, profesori de educație fizică, creau de fiecare dată un cadru sărbătoresc specific entuziasmului tineresc. Este bine să amintim, spre exemplu, că duminicile cultural-sportive organizate în satele și comunele județului Constanța se transformau de fiecare dată in adevărate zile dedicate sportului: La Cobadin, M. Kogălniceanu, Negru Vodă, Topraisar, Hîrșova, Horia — pentru a cita doar cîteva din comunele județului Constanța — duminicile cultural-sportive erau activități cuprinse în mod obișnuit pe agenda manifestațiilor și ca rezultat concret în fazele superioare desfășurate la nivelul județului Constanța și participarea concurenților era masivă. Prin sprijinul și cu aportul tinerilor din comunele și satele județului au fost construite nenumărate baze sportive simple, terenuri de volei, handbal, fotbal, piste de atletism, spații pentru sărituri și aruncări. Toate aceste realizări reflectau jost preocuparea organizațiilor sportive către activitatea de educație fizică de mase, făcîndu-se din competiții un scop de atragere a tineretului în număr cit mai mare. Din păcate, în ultimii ani, dezvoltarea educației fizice și sportului în rîndul maselor, în rîndul tuturor tinerilor a încetat să mai fie o preocupare de primă importanță pe agenda de lucru a Consiliului județean pentru educație fizică și sport, a comisiilor județene. Duminicile cultural-sportive au devenit „rara avis“ și tradiția a fost abandonată. O serie de asociații sportive puternice, cu număr mare de tineri înscriși în rîndurile lor, și-au îndreptat atenția doar spre secțiile de performanță, canalizind nu numai o parte mare din fonduri spre echipele divizionare dar și pasiunea și dăruirea unor activiști voluntari, în felul acesta la Portul, spre exemplu, încet, încet o serie de secții (volei, baschet, tir, atletism, handbal) au fost desființate sau lăsate intr-un anonimat total. Mai mult, întrecerile sportive intre secții, în alți ani prilej de impulsionare a sportului de masă, au fost uitate, cum uitată a fost și activitatea sportivă in întregul ei ansamblu de către comitetul U.T.C. port. Deși în portul Constanța muncesc sute de tineri, acestora nu li s-a organizat un an întreg nici o competiție. Sunt discipline ce ar atrage spre stadioane mulți, foarte mulți tineri din port dar, din păcate, sunt trecute pe planul doi. Adevărul este că nu numai asociația Portul se află într-o situație de provizorat in activitatea de masă. La C.F.R., la Petrolul, Electrica, Comerțul, tineretul este atras foarte rar pe stadioane. mă Am asistat cu cîtva timp in urma desfășurarea întrecerilor sportive în cadrul „Cupei tineretului de la sate", competiție de mase inițiată de către C.C. al U.T.C. și C.N.E.F.S. tocmai pentru a atrage tineretul sătesc spre practicarea sportului. Este drept, faza finală a avut un cadru sărbătoresc, dar nu este mai puțin adevărat că participarea a lăsat de dorit. Au venit la Medgidia tineri ce practic nu s-au întrecut în asociațiile sportive din lipsă de adversari, întrecerile pe sale și organizații nu au avut loc peste tot. Practic, competiția a început de la faza pe comune. Desigur, după finale s-au tras concluzii și s-a raportat cifric bilanțul participanților. Trebuie să spunem însă deschis că multe din aceste cifre erau mărite, nu corespundeau realității. Chiar și la nivelul secției de sport a Consiliului județean al sindicatelor există tendința deplasării interesului unor activiști spre sportul de performanță, uitindu-se elementarul , performanțele nu se pot realiza decit numai acolo unde există o bază solidă de activitate. La Olimpiadă, țara noastră a înregistrat cele mai bune rezultate la disciplinele (lupte și canotaj) unde numărul participanților este mare. Or, aceasta nu se poate realiza decit numai printr-o permanentă dezvoltare a sportului de mase, printr-un număr tot mai mare de competiții organizate pe tot parcursul anului și nu pe etape sau la date fixe. Tineretul trebuie să fie într-un contact strins cu activitatea de educație fizică. Avem nevoie de un tineret sănătos, avem nevoie de un tineret căruia să-i placă sportul, să-i placă să muncească. Iată de ce este absolut necesar ca toți factorii ce concură la dezvoltarea educației fizice să-și unească forțele pentru a transpune in fapt hotărirea C.C. al P.C.R. cu privire la dezvoltarea educației fizice și sportului Liviu BRUCKNER CINEMA CONSTANȚA TOORA ! TORA ! TORA ! — 2 serii —„Republica“ (orele 8,30 — 11 — 14 — 17,15 — 20,15) și grădina „Tomis“ (ora 19,00); DRAGOSTE ȘI AMENZI — „Popular“ (orele : 9, în continuare, 18,00 — 20,30) ; BANUIALA — grădina „Victoria“ (ora 19,30); 20.000 LEGHE SUB MARI — „Progresul“ (orele 9,30 — 12,30 — 15,00 — 17,30 — 20,00) ; O SUTA DE DOLARI PENTRU ȘERIF — „23 August“ (orele : 14 — 16 — 18 — 20,30); ALARMA IN MUNȚI — „Tineretului“ (orele : 15, în continuare, 18 — 20,30). LITORAL PROCESUL UNEI STELE — „Farul“ Mangalia ; BINECUVINTATI ANIMALELE ȘI COPIII — Mamaia ; AVENTURI LA MAREA NEAGRA — 2 serii — Techirghiol ; SFÎNTA TEREZA ȘI DIAVOLII — (sală) și TOAMNA CHEYENNILOR — 2 serii — grădina Eforie Sud; JOCUL CU MOARTEA — grădina „Perla" Eforie Nord ; FANFAN LA TULIPE — Eforie Nord, grădina „Neon"; DACA E MARȚI, E BELGIA ! — grădina „Jupiter“ ; CREIERUL — grădina „Venus“ ora 19,30. TELEVIZIUNE 9,00 : Deschiderea emisiunii. Telex . 9,05 : Moment folcloric ; 9.15 Film documentar. Sturionii se pescuiesc pe furtună; 9,25 : O viați pentru o idee : (II) ; 10,30 : Telecinemateca Nansen pentru tineret. Istoria unei capodopere : „Parisul care doarme“ ; 12.00 : Reportajul săptămînii : „Trepte pe Cîmpul Frumos“ ; 12,20 : Telejurnal ; 15,30 : Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal : F. C. Argeș — Arris Bonaweg (Luxemburg) — meci retur in „Cupa campionilor europeni". Transmisiune directă de la Pitești ; 17,15 : Publicitate ; 17,30 : Curs de limba germană ; 18,00 : Moment folcloric ; 18,10 : Caleidoscop cultural-artistic ; 18,40 : Tragerea pronoexpres ; 18,50 : Timp și anotimp în agricultură ; 19,20 : 1001 de seri; 19,30 : Telejurnal ; 20,00 : Teleobiectiv ; 29,20 : Telecinemateca . „Al 41-lea“ ; 22,10 . Ipostaze coregrafice ; 22,30 : „24 de ore“. MUZEUL DE ARTA din Constanța — Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară — deschis zilnic între orele 9 — 21. CETATEA HISTRIA — zilnic între orele 8—18. EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC din Constanța, Piața Ovidiu nr. 1 — deschis zilnic intre orele 9 — 21. EXPOZIȚIA DE CURIOZITĂȚI „MERCURIUS" (aflată la Edificiul roman cu mozaic), deschisă zilnic, între orele 9—21. MONUMENTUL ȘI CETATEA ■ ADAMCLISI — zilnic intre orele 8—18. MUZEUL MANGALIA — zilnic, intre orele 9,00—17,00. Luni, închis. PLANETARIUL (piața Soveja) deschis zilnic între orele 14,00— a 22. Luni, închis. VREMEA Pentru următoarele trei vreme răcoroasă și variabilă zile, început. Cerul va fi mai mult selanin noaptea și dimineața. Vintul va sufla potrivit, predominînd din sectorul nord-vestic. Temperatura aerului, in ușoară creștere spre sfîrșitul intervalului, va fi cuprinsă noaptea între 5 și 10 grade, iar ziua între 16 și 20 de grade. Marea, ondulată. Local, 1 ceață. \ CRONICA a TTTKul HB Petrecere cu... spital Stancu Nedelcu din Satu Nou ca să se dovedească un proprietar de treabă și a invitat chiriașii la un pahar cu vin. Pahare, ce-i drept, s-au băut mai multe și petrecerea s-a prelungit. La un moment însă discuțiile, nu se știe din ce pricină, s-au cam incins și cum fiecăruia i se urcase băutura sa de la ceartă s-a ajuns cap, la pumni. Vasile Costel, unul dintre chiriași, nu s-a mulțumit nici cu astfel de „argumente“, așa că a pus mina pe o sapă și a lovit-o în cap pe Aurica Costea. Astfel, petrecerea S-a încheiat la spital, iar despre ea se va vorbi — dar de astă dată pe bază de argumente penale — la tribunal. Profitînd de înghesuială în stația de troleibuz „Spic de griu“, de pe b-dul Tomis, era aglomerație. Constantin Stan din satul Vîrtop, comuna Cotu Văii, și-a zis că asta era tocmai ceea ce ii trebuia. Cînd a oprit troleibuzul în stație a început să se înghesuie intre ceilalți pasageri, dar nu pentru a-și face loc să urce mai repede un troleibuz, ci pentru a-și putea strecura neobservat — credea el — mina prin buzunarele călătorilor. A avut insă „ghinion“, căci abia reușise să „subtilizeze“ portmoneul unui cetățean când s-a trezit înșfăcat de mâini zdravene. La miliție s-a constatat că era vorba de un cunoscut hoț de buzunare care cu ajutorul cetățenilor și-a încheiat, cel puțin pentru un timp, rușinoasa-i „carieră“. La volan, în stare de ebrietate Am avertizat de nenumărate ori asupra gravității și periculozității conducerii stare de ebrietate a autovenhiculelor pe drumurile publice. Nicolae Tilincă din comuna Ovidiu n-a ținut continsă nici de avertisment, nici de prevederea legii care sancționează aspru asemenea fapte. După ce a băut zdravăn, s-a urcat la volanul tractorului rutier nr. 41-CT- 4119 și a pornit cu toată viteza pe șosea, spre satul Lumina, în dreptul fabricii „Munca“, nemaifiind în stare să stăpînească volanul, a intrat cu tractorul într-un autocamion staționat reglementat pe partea dreaptă, onsurîndu-l pe șofer, care verifica luminile de poziție ale mașinii sale. N. T. va suporta acum asprimea legii penale in astfel de cazuri. Se pune însă întrebarea : cine i-a permis să se urce la volan în stare de ebrietate, că doar există obligația certă pentru toți șefii de garaje, parcuri de tractoare etc., să verifice dacă conducătorii de autovehicule sunt apți de a conduce pe drumurile publice " Pe bucățele... Pe strada T. Burada din Constanța s-au construit niște ateliere și cum era și normal s-au făcut și racordări subterane la rețeaua electrică. Fină aici totul bine și absolut normal. Numai că cei ce au făcut racordul electric au uitat, vreo două luni de zile, să ridice pămintul rămas de prisos pe trotuare. După asta, e drept, au revenit și au asfaltat o „bucățică“, trotuarele rămînînd însă tot cu mormane de pămînt pe ele. Pe cînd vor reveni și pentru celelalte... bucățele de care au uitat ? Demolați neglijența! Pe str. Ștefan cel Mare, lingă magazinul „Plafar“, au existat cîteva depozite ale cooperației de consum. Considerîndu-se improprii pentru un atare scop, depozitele au fost evacuate, iar construcțiile au început a fi demolate. I.G.L., proprietarul construcțiilor, a început să facă acest lucru, dar a uitat să-l mai și termine. Așa că, de cîteva luni de zile, fostele depozite au „îmbogățit“ peisajul străzii cu un aspect dezolant, de paragină. Și cum suntem convinși că la mijloc este vorba doar de neglijență sugerăm conducerii I.G.L. să înceapă prin a demola chiar neglijența, dar din temelii. Va avea de câștigat și întreprinderea și peisajul străzii. *