Dobrogea Nouă, decembrie 1972 (Anul 25, nr. 7553-7579)

1972-12-07 / nr. 7558

< Sînt convins că și în viitor studențimea noastră va păși în primele rînduri ale luptei pentru dezvoltarea rapidă a societății so­cialiste, se va pregăti astfel încît să poată participa activ, în toate domeniile, la înfăp­tuirea programului elaborat de Congresul al X-lea, de Conferința Națională, la fă­urirea viitorului luminos al patriei noastre socialiste — societatea socialistă multilate­ral dezvoltată, societatea comunistă NICOLAE CEAUȘESCU Peste înflorirea crepusculară a naturii, se suprapune în orașul nostru, de un deceniu încoace, ca un alt moment ciclic, momentul noului an universitar. Cu ace­leași emoții, in aceeași atmosferă sărbătorească, profesorii și stu­denții din Constanța, cu fiecare an mai mulți, cu fiecare an mai viguroși, pășesc înainte cu tine­rețe și încredere. In acest nou an universitar am pornit la drum mult mai bogați ca în anii prece­denți, fiindcă mai vârstnicul In­stitut pedagogic a salutat cu bu­curie apariția unui nou institut în familia studențească de pe me­leagurile dobrogene — Institutul de marină. Conferința Națională din 19—21 iulie a.c., eveniment de maximă importanță în istoria partidului și a poporului român, a stimulat o efervescență socială și politică nemaiîntilnită, care conferă aces­­tui început de an universitar re­zonanțe și valori noi, majore. In acest moment crucial, școlii de toate gradele, implicit învăță­mântului universitar, îi revin sar­cini de a forma buni specialiști și buni educatori comuniști, de a contribui activ la multilaterală a omului dezvoltarea societății noastre socialiste. Un amplu ecou în viața noastră universitară a avut cuvîntarea se­cretarului general al partidului la consfătuirea cadrelor care predau științele sociale in învățămîntul superior, ale cărei idei valoroase se traduc cu exigență și eficiență în procesul formativ al studenți­lor noștri, axat pe principiile în­scrise in programul ideologic al partidului de dezvoltare revoluțio­nară a conștiinței și responsabili­tății socialiste, pentru ca fiecare viitor profesor sau ofițer de ma­rină să fie un exemplu în muncă, în activitatea obștească, în fami­lie și societate, în acord cu nor­mele vieții și muncii comuniști­lor, ale eticii și echității socialiste. Iată de ce centrul universitar constănțean, animat de dorința de a transforma în realitate aceste prețioase indicații, este hotărit să-și dedice în întregime forțele și tinerețea sa exuberantă unei munci asidue în laboratoare, bi­blioteci, ateliere de practică. Nu vom realiza această grea între­prindere decit numai dacă, ală­turi de eforturile corpului didac­tic, vom simți, la unison, efortul entuziast al studenților, dorința avidă de a cunoaște cu fiecare clipă tot mai mult din tainele vii­toarei profesii. Cutezați, fiți entuziaști, așa cum șade bine tineretului, bucu­­rați-vă de virstă și de tot ceea ce societatea, partidul, statul nostru socialist au edificat pentru voi, u­­neori chiar cu sacrificii. Nu uitați însă nici un moment că trebuie să vă dăruiți unui țel nobil, că, asemenea întregului popor, aveți și voi datoria să contribuiți la înălțarea patriei pe noi trepte. Intrînd în cele două institute ale noastre, cu toții formăm o fami­lie unită, care are sarcina de a asigura societății românești cadre temeinic pregătite, posedînd cu­noștințe la nivelul celor mai înal­te cuceriri ale științei și tehnicii mondiale. Zburînd cu gîndul la voiajele de mîine, cu felurite itinerarii și priveliști, studentul Institutului de marină trebuie să știe că viața de matelot nu înseamnă doar lu­ciul poetic de apă liniștită și al­bul imaculat de pescăruși. Flota noastră maritimă, în continuă dezvoltare, are nevoie de brațe vînjoase și minți agere. Ea vă așteaptă ca, prin cunoștințele voastre, să-i puneți în valoare potențialul, să-i sporiți conside­rabil randamentul. Asemenea vouă, studenții care vor deveni mîine cadre didactice in școlile patriei au datoria să fie demni de această profesiune gingașă , de a instrui și educa un chip comu­nist copiii patriei. Animați de tinerețe și încrede­re, acum, în preajma aniversării Republicii, să ne bucurăm plenar de condițiile optime create de partidul și statul nostru socialist, avind dar conturate perspectivele izbinzilor viitoare, integrindu-ne activ în grandioasa operă de fău­rire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Prof. dr. Ion LUNGU, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani, Constanța DOBROGEA NOUĂ nr. 7558 T­INERETU­­L STUDENȚII CONSTĂNȚENI se pregătesc pentru a deveni buni specialiști, buni educatori In fața lunetei, la ora de fizică Ora de limbi străine în cabinetul fonic Fotografiile sunt realizate de cercul „Foto“ al institutului PREOCUPĂRI, INITIATIVE, RĂSPUNDERI . Sub impulsul consfătuirii pe țară a cadrelor didactice care pre­dau științele sociale în invăță­­mintul superior, avind ca bază cuvîntarea secretarului general al partidului, în cadrul Institutului pedagogic se predau cursuri noi, ca, de pildă , etică, educație a­­teist-științifică etc. Și­­ pentru a lega mai strins programele de în­­vățămint de activitatea producti­vă a județului, cadrele didactice de științe sociale au organizat în­­tîlniri cu specialiști și fruntași din unitățile socialiste, au un contact direct cu uzinele, fabricile, șan­tierele, întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole de producție in care efectuează dife­rite studii sociologice. • In viața Institutului peda­gogic de trei ani din Constanța, funcționează Cabinetul de științe sociale, cu sala lui de cursuri și seminarii modern amenajată, cu numeroase panouri cu grafice, scheme, prezentări sugestive ale noțiunilor și relațiilor științifice fundamentale. Totul este aranjat cu gust și ușor de urmărit. Acum, după numai cîteva luni, ne-am obișnuit cu el, făcind parte din viața noastră de zi cu zi. Aici te simți mai sigur pe tot ceea ce îți însușești, poți găsi alături, in sala de documentare, toate rela­țiile necesare pentru bibliografia recomandată. Primii pași ai aces­tui cabinet s-au realizat sub sem­nul maturității, al unei echilibrate chibzuințe a celor care pornesc la drumul lung, pe alocuri anevoios, cu mari satisfacții finale, al însu­șirii creatoare a învățăturii mar­­xist-leniniste. @1 Sintem­ în al doilea an de existență a unor secții care pre­gătesc profesori de limbi străine. Pentru ei, anul acesta a fost a­­menajat un laborator fonetic mo­dern, capabil să cuprindă simul­tan câte o grupă care studiază a­­ceeași limbă. Ea cască, folosind magnetofonul, dificultățile limbi­lor străine studiate cedează mai ușor. Studenții noștri au satisfac­ția că beneficiază de permanen­tul sprijin al tehnicii moderne, de această tehnică al cărei chip se umanizează parcă tot mai mult, făcîndu-ne să simțim in ea, din ce în ce mai mult, un prieten ne­despărțit.­­ 25 dintre cei mai buni stu­denți din anii I și II de la facul­tatea de matematică-fizică au în­ceput să-și facă practica la Cen­trul teritorial de calcul, ale cărui mașini sînt găzduite in incinta Institutului nostru. Studenții au fost aleși pe baza unei testări a aptitudinilor necesare pentru cei care lucrează cu mașini atît de fine și inteligente cum sunt ma­șinile electronice de calcul. Vasile TUTOVEANU, Lector univ. Devenită o tradiție în rândul studențimii noastre, practica pro­ductivă exercită o puternică forță educativă. Avind în vedere spe­cificul institutului, acela de a for­ma cadre didactice care vor lucra in mediul rural, ea ajută viitori­lor profesori să ia contact direct cu realitățile satului socialist. Practica productivă efectuată pe ogoare, constituie un mijloc de cunoaștere și apropiere a studen­ților între ei și oferă, totodată, cadrelor didactice prezente în rân­­durile lor, posibilitatea unei apre­cieri din unghiuri noi a propriilor lor studenți, mai ales atitudinea lor față de muncă. In condițiile climaterice grele din acest an, studențimea con­­stănțeană a răspuns cu entuziasm la acțiunea de strângere a recol­tei de pe ogoare. In luna octom­brie, profesorii și studenții au participat cu elan la lucrările a­­gricole de recoltare a porumbu­lui, strugurilor și legumelor din localitățile rurale ale județului, ajutînd tovărășește pe oamenii muncii de la sate pentru a recol­ta la timp piinea pămintului nos­tru. Numai în comunele Mur­­fatlar și Nicolae Bălcescu ei au recoltat 57.00­0 kg roșii, 115.000 kg de struguri, 59.000 kg porumb­boabe etc. In mod special s-au e­­vidențiat studenții anilor I mate­matică,­­­ naturale și istorie-geo­­grafie. Printre cei mai harnici au fost studenții Constantin Vînăto­­ru, Maria Ciobănescu, Constantin Stănescu, Ioana Grigore, Stanica Pîrvu și alții. Mai amintim că astă-vară, studenții anilor I și II au lucrat la I.A.S. Dorobanțu, timp de 20 de zile, la culegerea fructelor, recoltatul griului și cas­trarea porumbului. In aceeași perioadă, studenții de la tinăra noastră facultate de e­­ducație fizică au participat activ la amenajarea terenurilor sporti­ve și a bazei nautice a institutu­lui. La această acțiune au luat parte cu succes și studenții insti­tutului de marină. A intrat, așadar, in firea lucru­rilor ca tinerii intelectuali în for­mare să îmbine armonios studiul cu munca practică, să fie pre­zenți acolo unde ei simt că sunt utili societății și se formează în spiritul vremurilor noastre noi, ca adevărați și multilateral dezvol­tați constructori ai socialismului, capabili, la rindul lor, să educe intr-un spirit sănătos copiii ce le vor fi încredințați de Republica noastră socialistă. Constantin GRASU­ Am fost și noi la stringerea recoltelor Studenții constănțeni beneficia­ză și ei de un club, dar condiția de beneficiar o implică in cazul nostru și pe cea de realizator. In această direcție, există expe­riența seriilor anterioare care, prin forțe proprii, au reușit de multe ori să declanșeze acțiuni cu o reală valoare, utile și plăcute pentru toți studenții. Tradiția, creată de formațiile valoroase ca­­re au existat, de studenții-reali­­zatori de spectacole, creatori de literatură, de cei cu aplicații teh­nice, cere să fie continuată și dezvoltată. In cinstea aniversării Republi­cii, clubul nostru organizează di­verse acțiuni cu specific variat. De exemplu, cercul cinefato pre­gătește o expoziție fotografică ce are ca subiect dezvoltarea orașu­lui Constanța in anii Republicii. Va fi prima noastră expoziție de amploare, cu zeci de imagini. In cadrul aceluiași cerc se definiti­vează primul jurnal studențesc care cuprinde imagini de la a­niversarea a 10 ani de la înfiin­țarea institutului, secvențe speci­fice din viața studenților constăn­­țeni, din munca lor dedicată pa­triei. Debutul tânărului cineclub se anunță promițător, ținând cont că se mai află in lucru două fil­me scurte artistice care dezbat probleme de viață studențească. Formațiile artistice pregătesc spectacole cu care vor merge in deplasare în județ, conform unui obicei format în institutul nostru. Această bine cunoscută și va­loroasă tradiție va fi continuată și i se va asigura un bogat con­ținut, un bun prilej și pentru ac­tivitatea viitoare de educatori a studenților institutului nostru. De pildă, echipa de teatru repetă, pe lângă spectacolul cu piesa „Moar­­tea ultimului golan“, un recital de versuri care va avea premiera pe data de 16 decembrie și care poartă titlul semnificativ ,,Un pă­­mînt numit România“. Formația de estradă împreună cu cea de muzică populară va fi prezentă în spectacolul omagial și, de ase­menea, în cadrul unui concert­­spectacol prezentat in județ. Tot în cinstea aniversării Republicii, clubul organizează vizite, excur­sii, întilniri, o cupă la tenis de masă și una la șah. Clubul își concentrează o serie de forțe și in cadrul cercurilor de electronică și astronomie. Cercul de electronică realizează, pe lin­gă asistența tehnică de spectacol, mici lucrări pentru uz didactic, care vor fi produse apoi într-o mică serie și oferite școlilor din județ. „Astronomii", dotați fiind cu două telescoape, o lunetă, un teleobiectiv și beneficiind de co­laborarea cu Planetariul, sunt în măsură să ofere celor interesați condiții pentru studiu, observare și, în cadrul brigăzilor științifice care se deplasează prin sate, să ofere programe de vizionare boltei cerești, in scopul educației a­rteist-științifice a oamenilor muncii de la sate. Este joc pentru mai mult și pentru mai bine, fiindcă ne obli­gă condiția de student cu multi­plele sale valențe, terenul fertil pe care creștem și ne formăm ca oameni de omenie, viitori instruc­tori și educatori comuniști. Dan MUȘAT, student CLUBUL STUDENȚESC „Euffl“ Pag. a 3-a SĂ FII MARINAR, SĂ MUNCEȘTI PERMANENT SUB FLAMURA DESFĂȘURATĂ A PATRIEI Sint student al Institutului de marini din Constanța. Numărăm cîteva sute, toți ferm hotărîți să luptăm cu știința și practica ma­rinărească pentru ca mîine să pu­tem sluji cu cinste în flota româ­nească. Acum, după cîteva luni de cursuri, timp în care am luat contact cu viața marinărească, îmi apare banală întrebarea de înce­put : voi putea fi oare un bun matelot ? Sigur, răspunsul este afirmativ, fiind întemeiat pe dra­gostea nețărmurită față de aceas­tă profesiune minunată. Am început să învăț din toate cite ceva, deoarece avem multe materii, care de care mai intere­sante. Toate sunt pretențioase, u­­neori chiar dificile, însă am în­vățat că orice marinar trebuie să biruie. In marea întrecere socia­listă a țării pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, ne integrăm și noi, studenții Institu­tului de marină, încrederea­ in profesori, în ofițerii navelor de la care primim un ajutor tovără­șesc, ne insuflă un tonus viguros și ne îndeamnă în urcușul nostru spre treptele înalte ale bărbăției marinărești. Ziua cea mai frumoasă din săptămână este ziua cînd avem activități practice, deoarece atunci pătrundem în intimitatea mese­riei și fiecare din noi își închipuie cum va arăta peste câțiva ani. Aici, la bordul navei, se nasc dis­pute colegiale între studenții sec­ției navigație și ai secției electro­mecanică, fiecare căutând să-și demonstreze importanța pe a­­ceastă microindustrie plutitoare și pilduitoare. Se cercetează cu o curiozitate sporită, pe de o parte, radarul, timona, vinciurile și hăr­țile maritime, iar pe de alta mo­toarele auxiliare, pompele, com­­presoarele și tabloul de distribu­ție, încetul cu încetul, nava în­cepe să-și piardă tainele in fața celor dornici de cunoaștere. O dorință comună ne animă pe toți, dorința de a naviga, de a convinge prin fapte că instrucția și educația primite in școala noas­tră comunistă au rădăcini adinei, ancorate puternic in întreaga noastră ființă. Cu gândul la cei 25 de ani ai Republicii, pe care îi aniversăm în această lună, în nu­mele colegilor mei, raportez par­tidului că vom deveni adevărați marinari, devotați cu trup și su­­flet poporului care ne-a zămislit. Virgil GAVRILIUC, student gial Din conținutul volumului oma­spicusm : cele cinci facul­tăți existente au pregătit 2.170 profesori ; laboratoarele au fost dotate cu aparatură ultramoder­nă; procesul modernizării învăță­mântului se definește prin ele­mente noi, originale ; cercetarea științifică a cadrelor didactice și studenților a înregistrat aprecieri elogioase pe plan național ; pro­fesorii Cornelia Oancea, Cornel Gogoașe, și Petrica Greceanu au terminat institutul cu diplomă de merit ; perspectivele institutului se întrevăd a fi luminoase în ca­drul centrului universitar con­stănțean etc. Angela BLAGA Mîndria de a fi student Studenție... viață de student... Rezonanța însăși a cuvântului spu­ne că este ceva frumos. Să fii student înseamnă să muncești, căci frumusețea vieții de student stă in munca susținută a fiecărui tînăr care poartă acest nume. De noi, numai de noi depinde să dăm un sens real cuvîntului de stu­dent. Cu cit timpul ți se pare mai scurt, cu atît oboseala după orele de studiu iți pare mai plă­cută, te simți mai mîndru că ești student, tînăr comunist, îmi amintesc de prima zi de studenție, cînd am pășit pe por­țile institutului cu un aer solemn și timid, precum actorul în clipa debutului. Dar, în cuvintele rec­torului, ale secretarului de partid am găsit îndemnuri, sfaturi care mi-au dat curaj, m-au făcut să cred în mine, nu forțele proprii. Am înțeles că trebuie să mă pre­gătesc solid pentru viață, de a face față unei misiuni nobile, a­­ceea de modelator de conștiințe. Știu că profesorii sunt cei cărora oamenii le încredințează tot ce au mai scump : copiii, aceste mindre flori ale grădinii patriei. De a­­ceea, mă gândesc că sunt un pom tînăr, căruia îi cresc primele ra­muri viguroase, din care, sper, va crește peste cîțiva ani un rod bogat, pe care-1 voi oferi cu dăr­nicie partidului, poporului meu. Nicolae GHEORGHE, student 1

Next