Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)
1973-06-10 / nr. 7715
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚIVA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7715 Duminică, 10 iunie 1973 4 pagini, 30 bani PREMISA FĂURIRII UNEI ECONOMII SOCIALISTE UNITARE La 11 iunie 1973 se împlinesc 25 de ani de cinci clasa muncitoare, sub conducerea partidului, a înfăptuit actul naționalizării principalelor mijloace de producție industrială din România — unul din evenimentele de o deosebită însemnătate ale procesului revoluționar din țara noastră. Prin naționalizarea principalelor mijloace de producție din industrie și transporturi înfăptuită acum un sfert de veac, prin trecerea acestora in proprietatea statului, folosul tuturor, au fost create preîn misele pentru dezvoltarea nestinjenită a forțelor de producție, pentru deplina valorificare a potențialului uman al tuturor muncitorilor, al întregului popor, pentru creșterea nivelului de trai al acestuia. Actul naționalizării care a însemnat instaurarea proprietății socialiste asupra mijloacelor de producție, în primul rind in industrie, reprezintă pasul hotărîtor pe drumul construirii în România a orânduirii socialiste. „Naționalizarea — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu — a deschis o etapă nouă in istoria relațiilor de producție din țara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale și financiare, la crearea unui puternic sector socialist de stat in economie, a permis trecerea la conducerea planificată a economiei naționale“. Astfel, prin trecerea principalelor mijloace de producție in mina clasei muncitoare a fost creată o bază economică proprie socialismului, a fost înlăturată contradicția dintre caracterul social al producției și forma privat capitalistă de însușire a rezultatelor muncii, realizindu-se concordanța relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție, trecerea la conducerea unitară a industriei, a dezvoltării planificate a acesteia. Clasa muncitoare, producătoarea mijloacelor de producție, devenit după înfăptuirea actului a naționalizării și proprietara acestora, stăpina și beneficiara rezultatelor muncii sale, fapt ce a făcut posibilă dirijarea tuturor eforturilor sale, a întregii capacități creatoare în sensul cerințelor fundamentale ale progresului economico-social al țării. Astfel, materializarea imediată a politicii de industrializare socialistă a țării a constituit temelia dezvoltării nemaiîntănite țara noastră a forțelor de producțație, a progresului multilateral al economiei. Este semnificativ în acest sens să amintim de uriașele realizări dobîndite în industrie, de profundele implicații ale acestora, de transformările înnoitoare petrecute în toate domeniile. Este deosebit de elocvent pentru ritmul pe care l-a cunoscut dezvoltarea industriei să arătăm că astăzi producția globală realizată este de 25 de ori mai mare Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. pind în proporție de aproximativ C0 la sută la crearea venitului național. Dinamismul sporit al dezvoltării în acest cincinal al tuturor ramurilor economiei va permite ca această pondere să ajungă, in 1975, la 70 la sută. Desigur, industria noastră de astăzi cu un înalt grad de complexitate, in plin proces de diversificare, de modernizare, care își însușește în permanență cuceririle revoluției tehnico-științifice, cu care pe drept cuvînt se mîndrește întregul nostru popor, se află departe de tot de ceea ce a preluat la 11 iunie 1948 clasa muncitoare. Pe harta țării au apărut mii de întreprinderi noi, modern utilate, cele existente au fost extinse modernizate. De asemenea, paraștfel cu creșterea cantitativă a producției, în dezvoltarea industriei, in decursul acestui sfert de veac au survenit profunde schimbări de ordin calitativ și de structură. Au fost astfel create ramuri noi: (Continuare in pag. a HIn) docil in 1948, industria pârtiei- LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON să fie executate la timp și de Pe zi ce trece, se intensifică ritmul lucrărilor agricole de sezon. Nu se încheie bine o lucrare și începe alta. Peste puțin timp va fi declanșată și marea bătălie de strîngerea culturilor păioase. Pentru ca lucrările de campanie să se desfășoare în timp optim și de calitate, lucrătorii de pe ogoare depun zi de zi eforturi sporite. Peste tot se lucrează intens. Prioritare sunt lucrările de întreținere a culturilor și recoltarea furajelor, lucrări ce trebuie să se încheie pina la declanșarea marii bătălii de recoltare a culturilor păioase. Dar pe agenda de lucru a lucrătorilor de pe ogoare figurează în această perioadă multe alte lucrări. Pe agenda legumicultorilor Recoltatul și valorificatul cartofilor timpurii In fermele legumicole ale cooperativelor agricole de producție se lucrează intens în aceste zile la recoltatul cartofilor timpurii. Legumicultorii de la Anadalchioi, Agigea, Palazu Mare, Viile Noi, Ovidiu, Tariverde, Negureni și altele au recoltat și valorificat până acum, prin unitățile de desfacere ale I.P.V.L.F. și „Agrocoop“, peste 109 tone de cartofi. Se poate spune că avem un an favorabil pentru cartofi, deoarece producția medie realizată la hectar, de pe primele suprafețe, depășește 8.000 kg. Se lucrează intens la recoltatul cartofilor și la Stațiunea experimentală pentru culturi irigate din Valul lui Traian. La cartofii timpurii și extratimpurii din soiul „Ostara“ recoltați pînă acum, producția medie obținută la hectar este de peste 14 tone. Prin valorificarea cartofilor stațiunea a realizat pînă acum venituri în valoare de peste 25.000 lei. La fermele nr. 2 și nr. 3 ale I.A.S. Medgidia, conduse de ing. Constantin Manolache și ing. Margareta Neagu, am asistat la recoltatul cartofilor plantați în cultură intercalată, în plantațiile de vie. Primele cantități recoltate au fost livrate la export, atestînd calitatea ireproșabilă a producției realizate. De apă au nevoie plantele din cîmp și nu... satele! ! Evantaiele de ploaie ale aspersoarelor montate pe antenele de irigații pot fi văzute peste tot. Plantele din cîmp, lucerna, sfecla de zahăr sau furajeră, legumele, precum și solele însămînțate a doua oară cu culturi succesive primesc apă din abundență. Este treabă bună care atestă că, în acest an, sistemele de irigații au demarat bine. Supărător este insă faptul că în unele sisteme apa destinată irigării culturilor o ia razna ! In Ioc să ajungă la rădăcina plantelor curge pe firul văii și, rupînd pămintul și inundind culturile care n-au momentan nevoie de apă, ajunge pînă în mijlocul satului. O probă autentică se poate vedea în zona Lazu unde apa pompată în sistem și nefolosită cum trebuie a inundat tot cîmpul. Cu alte cuvinte, apa adusă de la zeci de kilometri, în loc să irige culturile din cîmp și să aducă foloase, curge în voia soartei. Ce fac oare cei care trebuie să vegheze la buna funcționare a sistemelor de irigații. Dar cei care trebuie ,să beneficieze de irigații? Apa pulsată în sistem trebuie să ajungă la rădăcina plantelor și nu să se irosească degeaba. De acest lucru trebuie să țină cont toți cei care au fost investiți cu înalta răspundere de a veghea la funcționarea și folosirea eficientă a sistemelor de irigații din județul nostru. Grupaj realizat de Geugel RAZALI (Continuare în pag. a III-a) calitate! A început recoltatul cartofilor timpurii la C.A.P. Agigea, Fotosile SERBANESCTJ * ii, Tn pag. all-a Miliția popuLară SĂRbăTOReșTe ASTĂZI 24 DE ANI DE LUPTĂ ȘI MUNCA ÎN SLUJBA POPORULUI ntîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu și cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1948 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară,' Emil Tărăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere in expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere ai U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinței lor naționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția, adinca mulțumire pentru prilejul de a se întilni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept „motto“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iași : „Sărbătorind Împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Țările Române, cel mai înalt omagiu pe care-1 putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, in acele vremuri grele. (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sunteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cind vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați lupta pentru o viață mai eroismul, mai dreaptă, pentru progres bună, civilizație, a poporului nostru. Imșipresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere de expresie, s-au realizat diferite bune, cu un conținut menit lucrări să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, in fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment —chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cind vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cițiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați nume de rău dacă voi folosi monumentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi binevenite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați în anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan internațional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cit și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cet mai valoroase în această expoziție — se vor sua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai ne, și mai valoroase, pentru b acontribui și pe această cale la rradicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămintul patriei noastre. Sunt convins că ne vom întilni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes in activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). *