Dobrogea Nouă, iunie 1973 (Anul 26, nr. 7707-7732)

1973-06-10 / nr. 7715

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI­VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANTA AL P.CR. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7715 Duminică, 10 iunie 1973 4 pagini, 30 bani PREMISA FĂURIRII UNEI ECONOMII SOCIALISTE UNITARE La 11 iunie 1973 se împlinesc 25 de ani de cinci clasa muncitoare, sub conducerea partidului, a în­făptuit actul naționalizării prin­cipalelor mijloace de producție industrială din România — unul din evenimentele de o deosebită însemnătate ale procesului revo­luționar din țara noastră. Prin naționalizarea principalelor mij­loace de producție din industrie și transporturi înfăptuită acum un sfert de veac, prin trecerea aces­tora in proprietatea statului, folosul tuturor, au fost create pre­în misele pentru dezvoltarea nestin­­jenită a forțelor de producție, pentru deplina valorificare a po­tențialului uman al tuturor mun­citorilor, al întregului popor, pentru creșterea nivelului de trai al acestuia. Actul naționalizării care a în­semnat instaurarea proprietății socialiste asupra mijloacelor de producție, în primul rind in in­dustrie, reprezintă pasul h­otărîtor pe drumul construirii în Româ­nia a orânduirii socialiste. „Naționalizarea — arăta tova­rășul Nicolae Ceaușescu — a des­chis o etapă nouă in istoria re­lațiilor de producție din țara noastră, a dus la lichidarea marii burghezii industriale și financia­re, la crearea unui puternic sec­tor socialist de stat in economie, a permis trecerea la conducerea planificată a economiei naționa­le“. Astfel, prin trecerea princi­palelor mijloace de producție in mina clasei muncitoare a fost creată o bază economică proprie socialismului, a fost înlăturată contradicția dintre caracterul so­cial al producției și forma privat capitalistă de însușire a rezulta­telor muncii, realizindu-se con­cordanța relațiilor de producție cu caracterul forțelor de produc­ție, trecerea la conducerea unita­ră a industriei, a dezvoltării pla­nificate a acesteia. Clasa muncitoare, producătoa­rea mijloacelor de producție, devenit după înfăptuirea actului a naționalizării și proprietara aces­tora, stăpina și beneficiara rezul­tatelor muncii sale, fapt ce a fă­cut posibilă dirijarea tuturor e­­forturilor sale, a întregii capaci­tăți creatoare în sensul cerințelor fundamentale ale progresului e­­conomico-social al țării. Astfel, materializarea imediată a politicii de industrializare so­cialistă a țării a constituit teme­lia dezvoltării nemaiîntănite țara noastră a forțelor de produc­ța­ție, a progresului multilateral al economiei. Este semnificativ în acest sens să amintim de uriașele realizări dobîndite în industrie, de profundele implicații ale aces­tora, de transformările înnoitoare petrecute în toate domeniile. Este deosebit de elocvent pen­tru ritmul pe care l-a cunoscut dezvoltarea industriei să arătăm că astăzi producția globală reali­zată este de 25 de ori mai mare Gheorghe TRANDAFIR, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. pind în proporție de aproximativ C0 la sută la crearea venitului na­țional. Dinamismul sporit al dez­voltării în acest cincinal al tutu­ror ramurilor economiei va per­mite ca această pondere să ajun­gă, in 1975, la 70 la sută. Desigur, industria noastră de astăzi cu un înalt grad de com­plexitate, in plin proces de di­versificare, de modernizare, care își însușește în permanență cuce­ririle revoluției tehnico-științifice, cu care pe drept cuvînt se mîn­­drește întregul nostru popor, se află departe de tot de ceea ce a preluat la 11 iunie 1948 clasa muncitoare. Pe harta țării au apărut mii de întreprinderi noi, modern utilate, cele existente au fost extinse modernizate. De asemenea, para­șt­fel cu creșterea cantitativă a pro­ducției, în dezvoltarea industriei, in decursul acestui sfert de veac au survenit profunde schimbări de ordin calitativ­­ și de structură. Au fost astfel create ramuri noi: (Continuare in pag. a HI­n) docil in 1948, industria pârtiei- LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON să fie executate la timp și de Pe zi ce trece, se intensifi­că ritmul lucrărilor agricole de sezon. Nu se încheie bine o lucrare și începe alta. Peste puțin timp va fi declanșată și marea bătălie de strîngerea culturilor păioase. Pentru ca lucrările de campanie să se desfășoare în timp optim și de calitate, lucrătorii de pe ogoa­re depun zi de zi eforturi spo­rite. Peste tot se lucrează in­tens. Prioritare sunt lucrările de întreținere a culturilor și recoltarea furajelor, lucrări ce trebuie să se încheie pina la declanșarea marii bătălii de recoltare a culturilor păioase. Dar pe agenda de lucru a lu­crătorilor de pe ogoare figu­rează în această perioadă mul­te alte lucrări. Pe agenda legumicultorilor Recoltatul și valorificatul cartofilor timpurii In fermele legumicole ale coope­rativelor agricole de producție se lucrează intens în aceste zile la recoltatul cartofilor timpurii. Le­gumicultorii de la Anadalchioi, A­­gigea, Palazu Mare, Viile Noi, O­­vidiu, Tariverde, Negureni și alte­le au recoltat și valorificat până acum, prin unitățile de desfacere ale I.P.V.L.F. și „Agrocoop“, peste 109 tone de cartofi. Se poate spu­ne că avem un an favorabil pentru cartofi, deoarece producția medie realizată la hectar, de pe primele suprafețe, depășește 8.000 kg. Se lucrează intens la recoltatul cartofilor și la Stațiunea experi­mentală pentru culturi irigate din Valul lui Traian. La cartofii timpu­rii și extratimpurii din soiul „Os­tara“ recoltați pînă acum, produc­ția medie obținută la hectar este de peste 14 tone. Prin valorifica­rea cartofilor stațiunea a realizat pînă acum venituri în valoare de peste 25.000 lei. La fermele nr. 2 și nr. 3 ale I.A.S. Medgidia, condu­se de ing. Constantin Man­o­lac­he și ing. Margareta Neagu, am asistat la recoltatul cartofilor plantați în cultură intercalată, în plantațiile de vie. Primele cantități recoltate au fost livrate la export, atestînd ca­litatea ireproșabilă a producției re­alizate. De apă au nevoie plantele din cîmp și nu... satele! ! Evantaiele de ploaie ale asper­­soarelor montate pe antenele de irigații pot fi văzute peste tot. Plantele din cîmp, lucerna, sfecla de zahăr sau furajeră, legumele, precum și solele însămînțate a doua oară cu culturi succesive pri­mesc apă din abundență. Este treabă bună care atestă că, în acest­­ an, sistemele de irigații au dema­rat bine. Supărător este insă fap­tul că în unele sisteme apa desti­nată irigării culturilor o ia razna ! In Ioc să ajungă la rădăcina plan­telor curge pe firul văii și, rupînd pămintul și inundind culturile ca­re n-au momentan nevoie de apă, ajunge pînă în mijlocul satului. O probă autentică se poate vedea în zona Lazu unde apa pompată în sistem și nefolosită cum trebuie a inundat tot cîmpul. Cu alte cuvinte, apa adusă de la zeci de kilometri, în loc să irige cul­turile din cîmp și să aducă foloase, curge în voia soartei. Ce fac oare cei care trebuie să vegheze la buna funcționare a sistemelor de irigații. Dar cei care trebuie ,să beneficieze de irigații? Apa pulsa­tă în sistem trebuie să ajungă la rădăcina plantelor și n­u să se iro­sească degeaba. De acest lucru tre­buie să țină cont toți cei care au fost investiți cu înalta răspundere de a veghea la funcționarea și fo­losirea eficientă a sistemelor de irigații din județul nostru. Grupaj realizat de Geugel RAZALI (Continuare în pag. a III-a) calitate! A început recoltatul cartofilor timpurii la C.A.P. Agigea, Foto­­­sile SERBANESCTJ * ii, Tn pag. a­ll-a Miliția popuLară SĂRbăTOReșTe ASTĂZI 24 DE ANI DE LUPTĂ ȘI MUNCA ÎN SLUJBA POPORULUI ntîlnirea tovarășului Nicolae Ceaușescu ș­i cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general­­ al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expo­ziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1948 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pic­torii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor îna­intași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pen­tru unitatea și independența na­țiunii române. La vernisaj au luat parte to­varășii Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­­fin, Ilie Verdeț, Maxim Berghia­­nu, Gheorghe Cioară,­' Emil­­ Tără­­gănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Ioniță, Vasile Pa­­tilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniș­tri, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Confe­rința națională a Uniunii artiști­lor plastici, mulți dintre ei pre­zenți cu opere in expoziție, cri­tici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea in sala expoziției, secretarul gene­ral al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de o­­noare al Uniunii artiștilor plas­tici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere ai U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut in cadrul Conferinței lor naționale proble­mele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o călduroasă și în­suflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția, adinca mulțumire pentru prilejul de a se întilni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept „motto“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iași : „Sărbăto­rind Împlinirea a­­ 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din Ță­rile Române, cel mai înalt oma­giu pe care-1 putem aduce me­moriei acelora care au ridicat și ținut sus, in acele vremuri grele. (Continuare în pag. a IlI-a) Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep — deși sunteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și fe­licitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheie­rea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschide­­rea Conferinței. Nu am avut a­­ceastă posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătui­te de artiștii plastici în cinstea a­­niversării a 125 de ani de la Re­voluția din 1848. Cred că am fă­cut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expozi­ția, am­ putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce pu­teți realiza atunci cind vă pro­puneți să dați expresie unor mo­mente importante din istoria na­țională, să înfățișați lupta pentru o viață mai eroismul, mai dreaptă, pentru progres bună, civilizație, a poporului nostru. Im­și­presia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expozi­ției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosin­­d­u-se stiluri și maniere de expresie, s-au realizat diferite bune, cu un conținut menit lucrări să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie o­­rientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (A­­plauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, in fața tuturor celor care au expus aci, să ex­prim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orien­tare, cit și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit căl­duros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expo­ziției, care au creat lucrări con­sacrate acestui eveniment —­­chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momen­te ale istoriei României, și să le urez succese și mai mari în vii­tor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cind vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cițiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De a­­ceea, aș dori să nu-mi luați nume de rău dacă voi folosi mo­nu­mentul încheierii conferinței dum­neavoastră și al deschiderii aces­tei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a în­tregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria lup­tei revoluționare a poporului nos­tru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine­venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției na­ționale armate antifasciste. Aștep­tăm ca arta plastică să fie, de a­­semenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezen­tă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de as­tăzi ale României socialiste, mun­ca de făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate, ero­ismul cu care întregul popor în­făptuiește politica partidului nos­tru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat ma­terial faptic, acest puternic entu­ziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării în­tre state. Iată, chiar ieri, la Hel­sinki, s-au încheiat cu succes lu­crările pregătitoare ale Conferin­ței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. începe deci conferința pentru securitatea eu­ropeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiuni­lor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați expresie prin arta dumnea­voastră și acestor schimbări, nă­zuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o lume a păcii. Iată ce surse de in­spirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această ex­poziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați în anii următori noi ex­poziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea fe­lului în care se realizează progra­mul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pen­tru destindere și pace pe plan in­ternațional. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cit și cei tineri — care s-au în­trecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cet mai valoroase în această expoziție — se vor sua în continuare la întrecere pentru a da poporului opere și mai ne, și mai valoroase, pentru b a­contribui și pe această cale la rr­a­dicarea nivelului de cultură al maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămintul pa­triei noastre. Sunt convins că ne vom întilni la noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes in activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales suc­ces în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, intr-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind po­­porul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). *

Next