Dobrogea Nouă, ianuarie 1974 (Anul 27, nr. 7889-7913)

1974-01-15 / nr. 7899

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN UN MILION DE METRI PĂTRAȚI DE ȚESĂTURI MAI MULT CA IN ANUL TRECUT 11 MILIOANE LEI IN PLUS LA PRODUCȚIA GLO­BALĂ ȘI 200.000 DE MP ȚESĂTURI PESTE PLAN — iată cîteva din rezultatele cu care colectivul ÎNTREPRIN­DERII INTEGRATE DE LÎNĂ a încheiat anul 1973. — Aceste rezultate le-au­ raportat la recenta Plenară a Comitetului județean de par­tid, tovarășă ing. Iuliana Bucur, și, in calitatea dum­neavoastră de director al uni­tății, arătați că acumulările din anul trecut constituie o bună bază de pornire pentru o activitate și mai rodnică in 1974. Cum a început noul an in întreprinderea dumnea­voastră ? — Pentru a ne încadra in ordi­nea tematică a anchetei pe care o întreprinde ziarul, aș începe prin a menționa că sarcinile de plan pe a­­nul in curs sunt cunoscute, că au fost fundamentate în mod cores­punzător (deși ele se referă la o capacitate de producție cu 10 răz­boaie de țesut mai mare decit cea de care dispunem), sporurile care sunt prevăzute însemnând un milion de metri pătrați de țesături și o producție de 100 milioane lei in plus față de ceea ce am realizat in 1973. Bineînțeles, în comitetul oa­menilor muncii, am defalcat din vreme indicatorii de plan pe fie­care secție și au fost luate măsuri pentru realizarea lor. De altfel, chiar din primele zile ale anului, toate secțiile productive s-au înca­drat în planurile zilnice de produc­ție. — întrevedeți unele greu­tăți în privința asigurării tu­turor condițiilor pentru buna desfășurare a activității de producție. din acest an ? Am în vedere problemele referi­toare la aprovizionarea teh­­nico-materială... — Datorită sprijinului acordat de centrala noastră industrială și­ a in­tervențiilor directe pe care le-am făcut la furnizori, pot spune că pentru trimestrul I al anului avem asigurat în întregime necesarul de lună, pale din celofibră, chimicale și alte materii prime și materiale. Nici în perspectiva celorlalte tri­mestre ale anului nu întrevedem probleme insolubile la acest capi­tol. Altfel stau lucrurile cînd e vor­ba de asigurarea pieselor de schimb pentru utilaje. Se știe că, prin spe­cificul său, prin varietatea și diver­sitatea mare de utilaje, industria textilă este ramura care se confrun­tă cu numeroase probleme legate de aprovizionarea cu piese de schimb. Or, aceste probleme sînt și mai a­­cute atunci cînd furnizorii în cauză nu se achită de obligațiile lor con­tractuale. Simțim mult lipsa pie­selor de schimb și a diferitelor ac­cesorii și această lipsă se repercu­tează atât în nivelul cit și în calita­tea producției. De pildă, I.I.U. T­r­­gu Mureș, care trebuie să ne livre­ze utilaje în valoare de 8 milioane lei și să ne furnizeze aproximativ 80 la sută din volumul de piese de schimb, se înscrie in mod sistema­tic cu mari restanțe în onorarea o­­bligațiilor ce-i revin. Așa s-a în­tâmplat și în 1973, așa se pare că vor sta lucrurile și în acest an, încă din luna august 1973, am trimis contractele pentru piesele de schimb la unitatea furnizoare Mihai­­ SA­ Vilii: (Continuare in pag. a IlI-a) de pastă de roșii, suc de roșii, compot de piersici și caise. La același nivel bun al realizărilor se situează și secția de produse din carne, care pînă ieri a rea­lizat 65 la sută din planul lunii in curs. Foto . I. BUNGAU în aceste zile, colectivul de muncitori de la fabrica de con­serve „Munca“ Ovidiu livrează beneficiarilor interni și externi primele cantități de produse. Astfel, pînă în prezent, au fost livrate în R.D.G., Suedia, Unga­ria, Italia, Japonia, Anglia și R.F.G., pr­intre altele,­­110 tone Producție și livrări în avans « 9 față de grafice . Am mai avut prilejul să consem­năm demarajul bun luat de colec­tivul întreprinderii mecanică nava­lă în activitatea productivă din a­­cest an. Ieri, intr-o discuție purtată cu tovarășul Vladimir Dumitrescu, șeful biroului plan, am aflat că ac­tivitatea susținută desfășurată chiar de la începutul anului, se materia­lizează prin producerea și livrarea înainte de termenele prevăzute în grafice, a 50 metri liniari conducte pentru întreprinderea de construc­ții hidrotehnice Constanța, necesa­re lucrărilor de extindere a portu­lui. în aceeași perioadă, printre alte produse livrate beneficiarilor, pen­tru șantierele navale de la Galați, Brăila și Turnu Severin au fost ex­pediate 22 tone piese metalice ne­cesare construcțiilor de nave. Noi suc ale constructorilor sunt concentrate în realizarea nave­lor „mici“, de 1.920 tdw, din seria „Navrom“. Așa cum ne informea­ză inginerul Constantin Buzatu, șeful serviciului programare pro­ducție, prima navă din această se­rie, a 12-a de acest tip executată de S.N.C., se află, în momentul de față, in probe, urmînd să fie livrată beneficiarului în cursul acestei luni. Tot în această lună va fi lan­sată la apă cea de-a 2-a navă de 1.920 tdw care se găsește acum în Stadii finale de execuție. în același timp, constructorii au început mon­tarea pe cală a secțiilor la navele 3 și 4, lucrare care se desfășoară conform graficelor de execuție. Paralel cu activitatea intensă desfășurată la construcția celor două­ mineraliere, la Șantierul na­val Constanța importante eforturi SA NU UITAM:LA SFÎRȘITUL LUNII MARTIE TREBUIE SA ÎNCEAPĂ peste TOT PRIMELE UDĂRI! Pentru anul 1974, unităților agri­cole de stat și cooperatiste le re­vin sarcini importante pe linia creșterii producției vegetale și a­­nimale, a sporirii eficienței întregii activități economice. Așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri al Comitetului județean de partid cu privire la îndeplinirea și depășirea sarcinilor economico-sociale pe a­­nul 1974, va trebui ca, în condiții de irigare, să se obțină 4.000—4.500 kg grîu și 6.000—8.000 kg po­­t­um­b la hectar. Sunt sarcini spo­rite față de realizările anului 1973, dar pe deplin realizabile dacă ți­nem seama de baza tehnică mate­rială de care dispun unitățile agri­cole și în cadrul căreia irigațiile ocupă un loc de prim ordin. Bună­oară, în anul trecut, un număr de 28 unități au obținut, la cultura por­umbului, peste 6.000 kg boabe la hectar, iar unele dintre aces­tea, ca I.A.S. Mihail Kogălniceanu sau C.A.F. Comana, au obținut pe întreaga suprafață cultivată la iri­gații 7.000 kg la hectar și respectiv 8.000 kg la hectar. La baza acestor rezultate, alături de aplicarea tehnologiei cerută de cultura porumbului, un rol impor­tant l-a avut pregătirea din timp și în mod temeinic a campaniei de irigații prin executarea unor revi­zii și reparații de calitate la in­stalațiile și echipamentul de udare, asigurarea cu materiale și piese de ce vorbește ing. X. CHIRIAC, director al întreprinderii de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Constanța schimbă măsur­i de care depinde realizarea în condițiuni optime a programelor de udare. In acest sens, pe baza indicațiilor date de Direcția generală a agriculturii din județ, întreprinderea noastră, prin sistemele de irigații­­ și uni­tățile beneficiare, am întreprins, încă de la terminarea campaniei din toamna trecută, o serie de mă­suri. Astfel, s-au executat verifi­cări și măsurători în teren, au fost stabilite volumele de lucrări și s-au întocmit grafice de execuție privind reviziile și reparațiile stațiile de pompare, rețeaua de ca­la­male, utilajul și echipamentul de udare prin aspersiune și prin brazde. Ca urmare a măsurilor practice luate în cadrul sisteme­lor, pînă acum au fost terminate lucrările de revizii și reparații la un număr de 60 stații pompare din cele 87 existente. De asemenea, s-au executat 85.000 mc te­­rasamente la decolmatări canale, s-au reparat 9.600 mp peree, s-au rechituit 6.500 jgheaburi, volume de lucrări ce reprezintă peste 65 la sută din cele stabilite. Ritmul de lucru, baza materială asigurată creează condiții ca pînă cel mai tîr­ziu la 20 martie instalațiile de irigat aflate în administrarea sis­temelor să fie în funcțiune la în­treaga capacitate. în același timp, și in cadrul u­­nităților agricole de stat și coo­peratiste s-au luat măsuri în ve­derea pregătirii campaniei de iri­gații. S-au terminat reviziile și re­(Continuare în pag. a III-a) ANUL XXVII nr. 7899 Marți, 15 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani ­2SE IEEI CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însem­nări • Sport Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu,­­se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele­ Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la a­­miază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Semina­rului internațional „Studenții și securitatea europeană“, care s-au desfășurat la București.. . La întrevedere au participat to­varășii . Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru­ pent­ru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Con­siliului Uniunii Asociațiilor Stu­denților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comi­tetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul ora­șului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu fost salutat cu vii și îndelungi a­ a­plauze la sosirea în mijlocul re­prezentanților tineretului studioși Participanții la seminarul interna­țional, importantă reuniune uni­versitară... și-au manifestat deplina satisfacție de a se întilni cu pre­ședintele Consiliului de Stat, ex­­primînd înalta lor stimă și consi­derație față de politica promovată cu consecvență de România socia­listă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a pă­cii, înțelegerii și conlucrării fruc­tuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele­ sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționa­rea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele reprezentan­ților studenților din Bulgaria, Ce­­ ­ Continuare în pag. a III-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prietenii Aș dori, in primul rînd, să adre­sez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai uni­versităților din o serie de țări eu­ropene, din Statele Unite și Ca­nada, și să exprim satisfacția mea,­ a Consiliului de Stat, pentru a­­ceastă reuniune universitara con­sacrată securității europene. (A­­plauze puternice) Reuniunea are loc în­­împreju­rări deosebite Europa, ci pentru nu numai pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în di­recția lichidării vechii poliției de forță și dictat, în așezarea relații­lor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al inde­pendenței și suveranității, neames­­tec în treburile interne, pe o cola­borare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-socia­­le a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au a­­vut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să mențio­nez că tineretul, tineretul univer­sitar, a juca­t și joacă un rol ac­tiv în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tu­­turor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în a­­ceastă privință o serie de rezulta­te : a început conferința general­­europeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentu­lui european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cu­ am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea des­tinderii constituie numai un înce­put. Mai sânt încă destule obstaco­le de învins, mai există incă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile al­tor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricând unirea tuturor for­țelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — di­­­­verse păreri asupra căilor de în­făptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele interna­ționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite ; in înseși științele naturii și tehnice a­­supra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotri­vă, este un lucru cit se poate de natural să fie așa , numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se fruntă în mod liber părerile, con­fără prejudecăți, fără pretenția că cine­va deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la în­țelegerea necesității unui­ schimb liber de păreri și de idei, de cău­tări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lu­mii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Fină la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întâlnim. Ne-ar fi u­­șor să ne punem de acord prin­­tr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții filozofice și con­cepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apa­ră și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte popoarelor lor — trebuie să abor­a­deze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr pro­bleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, co­lonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o­ dezvoltare liberă,, corespunzătoa­re năzuinței sale, fără nici un a­­mestec din partea nimănui. A­­ceasta este problema care se pune astăzi în fa­ța lumii ! (Aplauze pu­ternice) Care este locul tineretului uni­versitar­ în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contri­buie la unirea tuturor forțelor pen­tru a lichida definitiv vechea o­­rientare in politica internațională, vechile practici în raporturile din­tre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tinere­tul — atât cel muncitoresc, țără­nesc, cât și intelectual, deci și ti­neretul de pe băncile universități­lor — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața inter­națională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preo­cupă de însușirea științei și cultu­rii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa o­­menirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. în­ aceste condițiuni, tineretul u­­niversitar, împreună cu întregul ti­neret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ (Continuare în pag. a III-a) Etica a constructorului și profesională „meșterul-strică“ . Ne-am obișnuit sa asociem nu­melui de constructor o serie de adinei și multiple mutații surve­nite în geografia materială și spirituală a țării. Profesia pro­iectantului, a dulgherului, a be­­tonistului, a mozaicarului, a zu­gravului se conjugă în înțelege­rea și în prețuirea noastră cu termenii de uzină nouă, de fa­brică nouă, de școală nouă, de casă nouă, de oraș nou, de sat nou. Apariția fiecărui șantier în­seamnă pentru noi toți încă o descindere avîntată și matură totodată spr­e împlinirea țelului major, edificarea societății socia­liste multilateral-dezvoltate. Nu ne propunem in rândurile de față să ne ocupăm de latura general-pozitivă a muncii con­structorilor, de­ strădania lor mai mult decit evidentă in efortul cotidian și unanim de înavuțire edilitară, de înflorire a patriei. Ne vom mărgini să supunem a­­tenției publice cîteva, să le zicem așa, „mici scăpări“ ale construc­torilor, „scăpări“ dacă nu de na­tură să diminueze munca omului de pe schele, efectele ei în viața noastră, a tuturor. In măsură to­tuși să arunce nedorite pete de penumbră pe o activitate nobilă și lăudabilă în ansamblul său. Ne gindim, întii și întii, la acea ciudată atitudine de desconside­rare a muncii, a nevoilor semeni­lor care se mai manifestă, din păcate destul de des, pe șantie­rele noastre, la constructorii noș­tri. Să zicem că lotul cutare are de executat un racord de termo­­ficare, de instalat o magistrală de apă sau o rețea de canalizare. Și că tr­aseul intersectează sau taie d­e-a lungul, cum sunt destul de dese cazurile în orașul Con­stanța, străzi, bulevarde, structorul vine și se apucă Con­de lucru cu tot dichisul. Sparge, mai întii, macadamul sau asfaltul pe tot traseul viitoarei conducte, se îngroapă adinc la teren pînă la cotele finale, după aceea aduce conductele­­ respective, începe montarea și abia după ce tot­ul e­gata aruncă pămîntul la loc și purcede la refacerea îmbrăcă­­minții străzii, uneori ca vai de lume, lăsind in urmă un șir în­treg de gropi mai mari sau mai mici. în tot acest răstimp strada rămîne impracticabilă, circulația suferă, locuitorii de pe respectiva arteră ajung acasă făcînd alpi­nism sau echilibristică, se apro­vizionează cu unele mărfuri de volum, înfruntînd dificultăți a­­proape imprevizibile. Dar, con­structorilor s-ar părea că puțin le pasă de toate acestea. Ei au de executat o anume lucrare și o execută. Uneor­i cu o asemenea „viteză“ nncit o simplă traver­­sată de stradă durează săptă­­mini sau chiar luni întregi, pînă se dă semnalul reîngropării con­ductei pe întregul tronson. Ce­ are a face că suferă in tot acest răs­timp o mulțime de oameni, de Nicolae FATU (Continuare în pag. a UI-a)

Next