Dobrogea Nouă, ianuarie 1974 (Anul 27, nr. 7889-7913)
1974-01-15 / nr. 7899
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN UN MILION DE METRI PĂTRAȚI DE ȚESĂTURI MAI MULT CA IN ANUL TRECUT 11 MILIOANE LEI IN PLUS LA PRODUCȚIA GLOBALĂ ȘI 200.000 DE MP ȚESĂTURI PESTE PLAN — iată cîteva din rezultatele cu care colectivul ÎNTREPRINDERII INTEGRATE DE LÎNĂ a încheiat anul 1973. — Aceste rezultate le-au raportat la recenta Plenară a Comitetului județean de partid, tovarășă ing. Iuliana Bucur, și, in calitatea dumneavoastră de director al unității, arătați că acumulările din anul trecut constituie o bună bază de pornire pentru o activitate și mai rodnică in 1974. Cum a început noul an in întreprinderea dumneavoastră ? — Pentru a ne încadra in ordinea tematică a anchetei pe care o întreprinde ziarul, aș începe prin a menționa că sarcinile de plan pe anul in curs sunt cunoscute, că au fost fundamentate în mod corespunzător (deși ele se referă la o capacitate de producție cu 10 războaie de țesut mai mare decit cea de care dispunem), sporurile care sunt prevăzute însemnând un milion de metri pătrați de țesături și o producție de 100 milioane lei in plus față de ceea ce am realizat in 1973. Bineînțeles, în comitetul oamenilor muncii, am defalcat din vreme indicatorii de plan pe fiecare secție și au fost luate măsuri pentru realizarea lor. De altfel, chiar din primele zile ale anului, toate secțiile productive s-au încadrat în planurile zilnice de producție. — întrevedeți unele greutăți în privința asigurării tuturor condițiilor pentru buna desfășurare a activității de producție. din acest an ? Am în vedere problemele referitoare la aprovizionarea tehnico-materială... — Datorită sprijinului acordat de centrala noastră industrială și a intervențiilor directe pe care le-am făcut la furnizori, pot spune că pentru trimestrul I al anului avem asigurat în întregime necesarul de lună, pale din celofibră, chimicale și alte materii prime și materiale. Nici în perspectiva celorlalte trimestre ale anului nu întrevedem probleme insolubile la acest capitol. Altfel stau lucrurile cînd e vorba de asigurarea pieselor de schimb pentru utilaje. Se știe că, prin specificul său, prin varietatea și diversitatea mare de utilaje, industria textilă este ramura care se confruntă cu numeroase probleme legate de aprovizionarea cu piese de schimb. Or, aceste probleme sînt și mai acute atunci cînd furnizorii în cauză nu se achită de obligațiile lor contractuale. Simțim mult lipsa pieselor de schimb și a diferitelor accesorii și această lipsă se repercutează atât în nivelul cit și în calitatea producției. De pildă, I.I.U. Trgu Mureș, care trebuie să ne livreze utilaje în valoare de 8 milioane lei și să ne furnizeze aproximativ 80 la sută din volumul de piese de schimb, se înscrie in mod sistematic cu mari restanțe în onorarea obligațiilor ce-i revin. Așa s-a întâmplat și în 1973, așa se pare că vor sta lucrurile și în acest an, încă din luna august 1973, am trimis contractele pentru piesele de schimb la unitatea furnizoare Mihai SA Vilii: (Continuare in pag. a IlI-a) de pastă de roșii, suc de roșii, compot de piersici și caise. La același nivel bun al realizărilor se situează și secția de produse din carne, care pînă ieri a realizat 65 la sută din planul lunii in curs. Foto . I. BUNGAU în aceste zile, colectivul de muncitori de la fabrica de conserve „Munca“ Ovidiu livrează beneficiarilor interni și externi primele cantități de produse. Astfel, pînă în prezent, au fost livrate în R.D.G., Suedia, Ungaria, Italia, Japonia, Anglia și R.F.G., printre altele,110 tone Producție și livrări în avans « 9 față de grafice . Am mai avut prilejul să consemnăm demarajul bun luat de colectivul întreprinderii mecanică navală în activitatea productivă din acest an. Ieri, intr-o discuție purtată cu tovarășul Vladimir Dumitrescu, șeful biroului plan, am aflat că activitatea susținută desfășurată chiar de la începutul anului, se materializează prin producerea și livrarea înainte de termenele prevăzute în grafice, a 50 metri liniari conducte pentru întreprinderea de construcții hidrotehnice Constanța, necesare lucrărilor de extindere a portului. în aceeași perioadă, printre alte produse livrate beneficiarilor, pentru șantierele navale de la Galați, Brăila și Turnu Severin au fost expediate 22 tone piese metalice necesare construcțiilor de nave. Noi suc ale constructorilor sunt concentrate în realizarea navelor „mici“, de 1.920 tdw, din seria „Navrom“. Așa cum ne informează inginerul Constantin Buzatu, șeful serviciului programare producție, prima navă din această serie, a 12-a de acest tip executată de S.N.C., se află, în momentul de față, in probe, urmînd să fie livrată beneficiarului în cursul acestei luni. Tot în această lună va fi lansată la apă cea de-a 2-a navă de 1.920 tdw care se găsește acum în Stadii finale de execuție. în același timp, constructorii au început montarea pe cală a secțiilor la navele 3 și 4, lucrare care se desfășoară conform graficelor de execuție. Paralel cu activitatea intensă desfășurată la construcția celor două mineraliere, la Șantierul naval Constanța importante eforturi SA NU UITAM:LA SFÎRȘITUL LUNII MARTIE TREBUIE SA ÎNCEAPĂ peste TOT PRIMELE UDĂRI! Pentru anul 1974, unităților agricole de stat și cooperatiste le revin sarcini importante pe linia creșterii producției vegetale și animale, a sporirii eficienței întregii activități economice. Așa cum s-a stabilit prin planul de măsuri al Comitetului județean de partid cu privire la îndeplinirea și depășirea sarcinilor economico-sociale pe anul 1974, va trebui ca, în condiții de irigare, să se obțină 4.000—4.500 kg grîu și 6.000—8.000 kg potumb la hectar. Sunt sarcini sporite față de realizările anului 1973, dar pe deplin realizabile dacă ținem seama de baza tehnică materială de care dispun unitățile agricole și în cadrul căreia irigațiile ocupă un loc de prim ordin. Bunăoară, în anul trecut, un număr de 28 unități au obținut, la cultura porumbului, peste 6.000 kg boabe la hectar, iar unele dintre acestea, ca I.A.S. Mihail Kogălniceanu sau C.A.F. Comana, au obținut pe întreaga suprafață cultivată la irigații 7.000 kg la hectar și respectiv 8.000 kg la hectar. La baza acestor rezultate, alături de aplicarea tehnologiei cerută de cultura porumbului, un rol important l-a avut pregătirea din timp și în mod temeinic a campaniei de irigații prin executarea unor revizii și reparații de calitate la instalațiile și echipamentul de udare, asigurarea cu materiale și piese de ce vorbește ing. X. CHIRIAC, director al întreprinderii de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare Constanța schimbă măsuri de care depinde realizarea în condițiuni optime a programelor de udare. In acest sens, pe baza indicațiilor date de Direcția generală a agriculturii din județ, întreprinderea noastră, prin sistemele de irigații și unitățile beneficiare, am întreprins, încă de la terminarea campaniei din toamna trecută, o serie de măsuri. Astfel, s-au executat verificări și măsurători în teren, au fost stabilite volumele de lucrări și s-au întocmit grafice de execuție privind reviziile și reparațiile stațiile de pompare, rețeaua de calamale, utilajul și echipamentul de udare prin aspersiune și prin brazde. Ca urmare a măsurilor practice luate în cadrul sistemelor, pînă acum au fost terminate lucrările de revizii și reparații la un număr de 60 stații pompare din cele 87 existente. De asemenea, s-au executat 85.000 mc terasamente la decolmatări canale, s-au reparat 9.600 mp peree, s-au rechituit 6.500 jgheaburi, volume de lucrări ce reprezintă peste 65 la sută din cele stabilite. Ritmul de lucru, baza materială asigurată creează condiții ca pînă cel mai tîrziu la 20 martie instalațiile de irigat aflate în administrarea sistemelor să fie în funcțiune la întreaga capacitate. în același timp, și in cadrul unităților agricole de stat și cooperatiste s-au luat măsuri în vederea pregătirii campaniei de irigații. S-au terminat reviziile și re(Continuare în pag. a III-a) ANUL XXVII nr. 7899 Marți, 15 ianuarie 1974 4 pagini, 30 bani 2SE IEEI CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însemnări • Sport Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit pe participanții la Seminarul internațional „Studenții și securitatea europeană“ Tovarășul Nicolae Ceaușescu,secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întilnit, luni la amiază, în sala de marmură a Casei de cultură din Sinaia, cu participanții la lucrările Seminarului internațional „Studenții și securitatea europeană“, care s-au desfășurat la București.. . La întrevedere au participat tovarășii . Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Traian Ștefănescu, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, ministru pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Erau, de asemenea, prezenți Ion Catrinescu, prim-secretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., Constantin Neagu, primarul orașului Sinaia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu fost salutat cu vii și îndelungi a aplauze la sosirea în mijlocul reprezentanților tineretului studioși Participanții la seminarul internațional, importantă reuniune universitară... și-au manifestat deplina satisfacție de a se întilni cu președintele Consiliului de Stat, exprimînd înalta lor stimă și considerație față de politica promovată cu consecvență de România socialistă, personal de conducătorul ei, pentru edificarea unei lumi mai bune și mai drepte, o lume a păcii, înțelegerii și conlucrării fructuoase în care fiecare națiune să se poată dezvolta în conformitate cu năzuințele sale legitime, pentru atenția deosebită acordată tinerei generații și rolului ei în soluționarea marilor probleme ale omenirii contemporane. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele reprezentanților studenților din Bulgaria, Ce Continuare în pag. a III-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși și prietenii Aș dori, in primul rînd, să adresez un salut călduros tuturor celor prezenți aici, reprezentanți ai universităților din o serie de țări europene, din Statele Unite și Canada, și să exprim satisfacția mea, a Consiliului de Stat, pentru această reuniune universitara consacrată securității europene. (Aplauze puternice) Reuniunea are loc înîmprejurări deosebite Europa, ci pentru nu numai pentru întreaga lume. S-au obținut anumite rezultate în afirmarea unei politici noi, în direcția lichidării vechii poliției de forță și dictat, în așezarea relațiilor dintre state și popoare pe baze noi, de egalitate, respect al independenței și suveranității, neamestec în treburile interne, pe o colaborare și conlucrare fructuoasă în scopul dezvoltării economico-sociale a fiecărei națiuni. In imprimarea noului curs spre destindere, rolul hotărîtor l-au avut masele largi, popoarele de pretutindeni. Trebuie să menționez că tineretul, tineretul universitar, a jucat și joacă un rol activ în imprimarea acestui nou curs în viața internațională. Fără îndoială că înfăptuirea securității în Europa corespunde năzuințelor spre colaborare ale tuturor popoarelor continentului, ale întregii lumi. S-au obținut în această privință o serie de rezultate : a început conferința generaleuropeană, sunt în curs lucrările de la Geneva ce urmează să statueze principiile care să stea la baza relațiilor dintre statele continentului european, să pună bazele unor raporturi noi, de largă colaborare, între toate națiunile. După cu am fost informat, în cadrul acestei reuniuni s-au subliniat multe din aceste progrese — dar trebuie să avem în vedere că ceea ce s-a realizat pînă acum pe calea destinderii constituie numai un început. Mai sânt încă destule obstacole de învins, mai există incă forțe reacționare ce ar dori să oprească acest curs nou, care renunță cu greu la vechea politică de forță, de dictat și amestec în treburile altor state. De aceea, accentuarea cursului destinderii, înfăptuirea securității europene impun mai mult ca oricând unirea tuturor forțelor progresiste, antiimperialiste. Desigur, pot fi — și sunt — diverse păreri asupra căilor de înfăptuire a politicii noi. De altfel, nu numai în problemele internaționale sau în problemele științelor sociale sunt păreri deosebite ; in înseși științele naturii și tehnice asupra unor probleme apar păreri sau soluții deosebite — și aceasta nu e cu nimic anormal. Dimpotrivă, este un lucru cit se poate de natural să fie așa , numai atunci cînd asupra diferitelor probleme care preocupă omenirea se fruntă în mod liber părerile, confără prejudecăți, fără pretenția că cineva deține monopolul adevărului absolut, pornindu-se deci de la înțelegerea necesității unui schimb liber de păreri și de idei, de căutări novatoare, se poate ajunge la găsirea celor mai potrivite soluții pentru organizarea mai bună a lumii, a conlucrării între popoare, a realizării păcii. Trebuie să vă declar deschis că pe noi nu ne jenează în nici un fel existența părerilor diferite. Fină la urmă dacă am avea toți același fel de a gîndi, poate nici n-ar mai fi nevoie să ne întâlnim. Ne-ar fi ușor să ne punem de acord printr-o circulară sau mai știu eu cum, și toată lumea să ridice mîinile că e de acord și ne-am vedea de treabă. Or, atunci cînd există țări cu orînduiri sociale diferite, cînd există concepții filozofice și concepții religioase diferite, cînd sînt diferite moduri de a aborda organizarea lumii și a relațiilor dintre oameni este normal să apară și să existe păreri deosebite. Noi considerăm că tineretul, la fel ca toate popoarele, — ca o parte popoarelor lor — trebuie să aboradeze cu curaj problemele pe care le ridică viața și dezvoltarea lumii de astăzi. Sunt, intr-adevăr probleme cruciale. Popoarele își pun întrebarea ce trebuie făcut pentru a lichida politica imperialistă, colonialistă, neocolonialistă, pentru a asigura fiecărei națiuni dreptul la o dezvoltare liberă,, corespunzătoare năzuinței sale, fără nici un amestec din partea nimănui. Aceasta este problema care se pune astăzi în fața lumii ! (Aplauze puternice) Care este locul tineretului universitar în această lume? După părerea mea, locul său este alături de clasa muncitoare, alături de masele largi populare, să contribuie la unirea tuturor forțelor pentru a lichida definitiv vechea orientare in politica internațională, vechile practici în raporturile dintre state și pentru a așeza relațiile internaționale pe baze noi. Tineretul — atât cel muncitoresc, țărănesc, cât și intelectual, deci și tineretul de pe băncile universităților — este chemat să fie unul din factorii cei mai activi în realizarea acestei noi politici în viața internațională. Cei care astăzi se află pe băncile universităților se preocupă de însușirea științei și culturii —, care pînă la urmă, nu au granițe — și trebuie să facem totul ca întreaga omenire să aibă acces liber la toate cuceririle științei și civilizației moderne. Numai așa omenirea va putea să obțină noi progrese pe calea unei dezvoltări superioare. în aceste condițiuni, tineretul universitar, împreună cu întregul tineret, cu masele largi populare, este chemat să fie tot mai activ (Continuare în pag. a III-a) Etica a constructorului și profesională „meșterul-strică“ . Ne-am obișnuit sa asociem numelui de constructor o serie de adinei și multiple mutații survenite în geografia materială și spirituală a țării. Profesia proiectantului, a dulgherului, a betonistului, a mozaicarului, a zugravului se conjugă în înțelegerea și în prețuirea noastră cu termenii de uzină nouă, de fabrică nouă, de școală nouă, de casă nouă, de oraș nou, de sat nou. Apariția fiecărui șantier înseamnă pentru noi toți încă o descindere avîntată și matură totodată spre împlinirea țelului major, edificarea societății socialiste multilateral-dezvoltate. Nu ne propunem in rândurile de față să ne ocupăm de latura general-pozitivă a muncii constructorilor, de strădania lor mai mult decit evidentă in efortul cotidian și unanim de înavuțire edilitară, de înflorire a patriei. Ne vom mărgini să supunem atenției publice cîteva, să le zicem așa, „mici scăpări“ ale constructorilor, „scăpări“ dacă nu de natură să diminueze munca omului de pe schele, efectele ei în viața noastră, a tuturor. In măsură totuși să arunce nedorite pete de penumbră pe o activitate nobilă și lăudabilă în ansamblul său. Ne gindim, întii și întii, la acea ciudată atitudine de desconsiderare a muncii, a nevoilor semenilor care se mai manifestă, din păcate destul de des, pe șantierele noastre, la constructorii noștri. Să zicem că lotul cutare are de executat un racord de termoficare, de instalat o magistrală de apă sau o rețea de canalizare. Și că traseul intersectează sau taie de-a lungul, cum sunt destul de dese cazurile în orașul Constanța, străzi, bulevarde, structorul vine și se apucă Conde lucru cu tot dichisul. Sparge, mai întii, macadamul sau asfaltul pe tot traseul viitoarei conducte, se îngroapă adinc la teren pînă la cotele finale, după aceea aduce conductele respective, începe montarea și abia după ce totul egata aruncă pămîntul la loc și purcede la refacerea îmbrăcăminții străzii, uneori ca vai de lume, lăsind in urmă un șir întreg de gropi mai mari sau mai mici. în tot acest răstimp strada rămîne impracticabilă, circulația suferă, locuitorii de pe respectiva arteră ajung acasă făcînd alpinism sau echilibristică, se aprovizionează cu unele mărfuri de volum, înfruntînd dificultăți aproape imprevizibile. Dar, constructorilor s-ar părea că puțin le pasă de toate acestea. Ei au de executat o anume lucrare și o execută. Uneori cu o asemenea „viteză“ nncit o simplă traversată de stradă durează săptămini sau chiar luni întregi, pînă se dă semnalul reîngropării conductei pe întregul tronson. Ce are a face că suferă in tot acest răstimp o mulțime de oameni, de Nicolae FATU (Continuare în pag. a UI-a)