Dobrogea Nouă, martie 1974 (Anul 27, nr. 7938-7964)
1974-03-28 / nr. 7961
BIBLIOTECA _ 1 entralA JU. EMINESCU- IA511 wmmm w musti wAnm ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVII nr. 7961 Joi, 28 martie 1974 4 pagini, 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUSESCU * la încheierea lucrărilor Plenarei C.G. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanță pentru activitatea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, material și spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotărâri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărirea privind modificarea Statutului partidului, avind drept scop asigurarea unei funcționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau la activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activității de conducere, atit pe linie de partid, cit și pe linie de stat. Totodată, prin notăriile adoptate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea Întregii activități între plenare — înlăturându-se unele neajunsuri, paralelisme și suprapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială la creșterea rolului și importanței Comitetului Executiv în conducerea întregii activități de partid, economice și de stat. Prin înființarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă și o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme și ședințe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și complexe ce se pun in fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înțelegerea, fiecare activist de partid de către și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor și etapelor in care desfășurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de organizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cet mai bune condițiuni a eforturilor partidului și statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a țării. În ce privește modificarea Constituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesara ca urmare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realități impuse de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesitatea, asigurând mai buna funcționare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forțelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătății sale și a vizatei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost insă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărirea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara,întregul partid, întregul popor că imi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și comunismului in patria noastră, interesele bunăstării și fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, împreună cu întregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportului ei la cauza păcii și colaborării intre națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia ii revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se știe, simt aproape 6 ani de cind experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătățiri ; de aceea, față de proiectul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale care au modificat in mod radical proiectul, în primul rând, în proiect se propune să renunțăm la noțiunea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindească noile relații de producție. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ținânnd seama că noțiunea de salarizare glindește de fapt vechile relații de producție, bazate pe exploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de producție. In țara noastră — ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ținem seama de aceasta și să adoptăm noțiuni noi care, în măsura posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecute in țara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, in același timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități învechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații dintre patroni și oamenii muncii, dintre capitaliști muncitori. Ea va trebui să consttribuie la dezvoltarea atitudinii noi față de proprietatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare și materiale necesare dezvoltării continue forțelor de producție, a întregii societăți. Trebuie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, in lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit in raport cu cantitatea și calitatea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producția generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem intr-o anumită etapă de dezvoltare a societății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează in proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări intre veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile, în urmă cu circa 20 de ani. intre veniturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, in 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza in viață hotăririle Congresului al X- lea, ale Conferinței Nationale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenție deosebită creșterii mai puternice a veniturilor mici. în mod special, prin hotăririle plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizându-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, într-un raport mai echitabil, dar pe măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rând, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condițiuni materiale mai bune, care să-i permită să pășească în viață in raport cu posibilitățile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reținute măsurile privind simplificarea, față de primul proiect, a treptelor de retribuție, reducerea unor trepte, crearea unui mai bum echilibru intre diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oameni muncii in efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, în diferite ramuri, la o diferențiere destul de însemnată intre salariile mici și cele mari. O diferențiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanță între veniturile mici și cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil ia condițiunile de astăzi, să nu-l depășim din nou prin creșterea mai intensă a veniturilor mari. Diferențierea nu se poate face prin menținerea la un nivel scăzut veniturilor mici și creșterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producției fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creșterii producției. Sunt și astăzi muncitori care câștigă de două ori mai mult decât alții din aceeași categorie. Posibilitatea cointeresării, pe baza obținerii unei producții suplimentare, există in toate ramurile de activitate, inclusiv in agricultură. Din toamnă a fost introdus și în sectorul minier un sistem simplu care leagă ciștigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obține venituri nelimitate in raport de producțiile suplimentare, se și explică faptul că, dacă Așa in 1973, nu s-a realizat planul, in primele luni ale acestui an s-a obținut, după cite știu, o producție suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producție, in această categorie intră și sistemul de premiere și celelalte forme pe care le cunoașteți. De aceea, aș aprecia că in forma actuală, în ce privește principiile și nivelele, proiectul este corespunzător și putem să-l adoptăm ca atare, înțeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară, se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii? Le trecem in jos sau se ridicăm și pe ele mai sus ? O nivelare intre diferitele domenii de activitate nu se poate realiza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri între ramuri. Una e să lucrezi in subteran, alta să lucrezi in metalurgie, alta să lucrezi in pădure. Nu subapreciem de joc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul și fasonatul lemnelor și alta in electronică, in producția de mașini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziția intereselor generale ale țării, ale tuturor oamenilor muncii ; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste între diferitele ramuri de activitate la un anumit moment dat. Sigur, se poate întâmpla ca peste zece ani să se schimbe raporturile. Nimic nu e veșnic. Clasificarea sau raportul de astăzi se poate schimba după un număr de ani. Actualmente, însă, in raport cu dezvoltarea diferitelor ramuri, considerăm că această clasificare este cea corespunzătoare. Ea va trebui să fie, desigur, periodic adaptată la schimbările ce se produc în fiecare ramură, in tehnicitatea sa, nu importanța ei socială. In acest spirit am procedat și în prezent la stabilirea clasificărilor și corelărilor din proiect. Am avut în vedere să aducem, de pildă, o anumită corectură în industria textilă, ținind seama de importanța ei și de faptul că acolo lucrează în majoritate femei — peste 80 la sută. Am dorit să subliniem preocuparea de a a corela femeilor o mai mare atenție și din acest punct de vedere. In același timp, toate categoriile au primit aceeași majorare la limita de jos, în medie peste ceea ce era planificat de 180—200 lei. Deci, s-a obținut o ridicare generală a bazei, la toate categoriile. Este necesar să se renunțe la propunerea de trecere a unei ramuri sau alta la categorii superioare și să se adopte proiectul așa cum este prezentat. S-au făcut și alte propuneri și sugestii de care cred că va trebui să se țină seama. Mi se pare justă observația că s-a creat o prea mare fărâmițare a specialităților meseriilor. De altfel, această proiblemă am discutat-o la plenara Comitetului Central din 1973, când am analizat problemele invățămintului. S-a dat sarcină Ministerului Invățămîntului, ministerelor, de a trece la reducerea serioasă a fărâmițării specialităților de a realiza o mai mare concentrare a lor, astfel ca specializarea să ofere posibilități mai mari oamenilor muncii de a trece dintr-un domeniu de activitate în altul. Deci, observațiile sunt juste șî va trebui să realizăm cu consecvență hotărârile luate de Comitetul Central în aceasta direcție. S-a făcut ceva, după cit știu. Dar dacă problema s-a ridicat și astăzi, se pare că nu s-a făcut suficient. Trebuie să acționum în continuare, cu mai multă fermitate și consecvență, în acest sens. Trebuie, de asemenea, să avem in vedere că, prin proiectul discutat astăzi, se asigură o apropiere simțitoare intre veniturile oamenilor muncii din industrie și din celelalte ramuri ale economiei, în special ale țărănimii cooperatiste. Am introdus venitul garantat in sectorul cooperatist. Practic, pe baza creșterii producției agricole, prin acordul global, cooperatorii pot realiza venituri mult mai mari decit venitul garantat. Anul trecut, unii cooperatori au realizat venituri care au depășit veniturile realizate in industrie, înseși veniturile garantate apropie și așează pe o bază nouă raporturile intre veniturile din industrie și (Continuare în pag. a Illa) CRONICA JUDEȚULUI m, îmvnfwofts w r=íOT# H ft fittRafc-P nok * $pw? Ședința Consiliului de Stat In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit in unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărârilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—28 martie a.e., și a hotărât ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, in unanimitate, și-a însușit hotărâre« Plenarei C.C. al P.C.R. de » se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. mm «imnAHI AL M FRONTULUI INIAÍII SOCIALISTE Sub președinția NICOLAE CEAUȘESCU, tovarășului a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei, Modificările la Constituția Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—25 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consiliului Național al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvântul tovarășul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut , a spus tovarășul Gheorghe Pană - Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 25 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituției Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți politice, elioticifilor și sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărâre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieții noastre sociale și de stat atit pe plan intern, cit și pe planul relațiilor internaționale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cit mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societății socialiste românești. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenară Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcției de președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze in același timp și calitatea de președinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de Stat atit in relațiile interne, cit și în relațiile internaționale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a națiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de partid și de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru libertatea și neatîrnarea României, pentru solidaritatea internaționalistă cu toate țările socialiste, cu toate forțele revoluționare ale lumii. Acestea sunt și motivele care propun susținerea de pentru către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste a candidaturii tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidului și statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, in funcția de președinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarășii Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Ludovic Fazekas, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, președintele Consiliului județean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mare din Ploiești, Tincu Anton, președintele cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscălescu, președintele Consiliului județean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susținut cu înflăcărare candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire față de secretarul general al Partidului Comunist Român, la cuvântul lor, ei au dat o înaltă apreciere activității laborioase, plină de pasiune și dăruire, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei și fericirii poporului, cauzei socialismului și păcii în lume, subliniind că viața și munca celui care conduce cu înțelepciune destinele națiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obținute de România socialistă in construcția vieții noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizație și a bunăstării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură țara noastră în lume. 1. Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste hotărît in unanimitate să-și însuașească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naționale legiferarea lor. 2. Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizațiilor care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit cu un sentiment de profundă satisfacție și mîndrie patriotică hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, în funcția de președinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste a susținut candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a hotărit să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale, alegerea secretarului general al partidului ca președinte al Republicii Socialiste România. 3. Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarășului Gheorghe Maurer din funcția soa de președinte al Consiliului de Miniștri, la cererea sa. Plenara Consiliului Național al F.U.S. și-a însușit hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcția de președinte Consiliului de Miniștri pe tovarăal lui Manea Mănescu. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărât ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naționale și iu numele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. 4. Plenara Consiliului Național al F.U.S. a hotărât convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unității Socialiste, în încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susținind hotărirea și propunerea Plenarei C.C. ai P.C.R., NICOLAE CEAUȘESCU tovarășul a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanților, că va servi, ca și pînă acum, poporul, cauza socialismului și comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naționale ședința solemnă consacrată alegerii Președintelui Republicii Socialiste România. Douăzeci de unități economice au raportat îndeplinirea planului trimestrial ...Intr-o convorbire cu tovarășul ing. Pavel Cucu, directorul tehnic al întreprinderii integrate de lună, am reținut că prin producția realizată în cursul zilei de ieri colectivul de muncă de la această importantă întreprindere constănțeană și-a realizat sarcinile de plan din primul trimestru al anului. Din estimările făcute la Direcția județeană de statistică — ne relata tovarășul Nicolae Toma, director adjunct al acestei instituții — rezultă că, de exemplu, întreprinderea de electrocentrale a înregistrat un avans de 19 zile in îndeplinirea producției globale și marfă din acest trimestru. La ,,Chimpex“ (fabrica de ambalaje), acest avans este de 20 de zile, la Întreprinderea de producere și industrializare a legumelor și fructelor, planul trimestrial la producția globală și marfă a fost realizat cu mai bine de o jumatate de lună mai devreme, la Fabrica de bere — cu 11 zile, întreprinderea viei și vinului — cu 5 zile, F.N.C. Lumina — cu 9 zile elein rindul unităților fruntașe, se mai înscriu : întreprinderea de construcții hidrotehnice (cariera Ovidiu), I.P.M.C., Grupul întreprinderilor de industrie locală (activitatea proprie), întreprinderea de industrializare a cărnii, Fabrica diniei, întreprinderea de transporturi Constanța, „Navrom“ (activitatea portuară). Trustul cu construcții industriale și altele. Picnieri. 21 de unități economice raportaseră îndeplinirea planului trimestrial.