Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-18 / nr. 7979

Pag. e 2-a DOBROGEA NOUA nr. im SPECTATORII DESPRE „SUPER-FANTASIO“ J realizare de prestigiu a teatrului nostru“ In plină iarna, teatrul de revis­tă constânțeanu — instituție cu un colectiv artistic și realizări bine cotate — ne-a oferit o nouă pre­mieră : „Super-Fantasio", specta­col scris și regizat de unul dintre ctitorii revistei românești —­Ni­­cușor Constantinescu, maestru e­­merit al artei din Republica So­cialistă România, alături de care intim­im și alte prestigioase sem­naturi : N­. Mălineanu ,și Aurel Manolache — muzica , Sa­șa Geor­­gescu și Eugen Mirea — coautori ai textului, Cornel Patriciu­ — co­regrafia, Dan Sachelarie — sceno­grafia, Doina Levința — costu­mele etc., vine după un remarca­bil succes de public realizat cu a­­tit de populara comedie muzicală „Săracu’ Cică“. Atunci, după pre­mieră, semnalam, în cronica pu­blicată de ziarul nostru, o figură și deliberată audiență la publicul constănțean a noii montări, f apt verificat acum după aproape două luni de cinci „Super-Fantasio“ fi­gurează pe afișul revistei noastre. Revenim astăzi din nou asupra aceluiași eveniment artistic, pen­tru a lua în dezbatere întrebarea adresată mai­­ multor spectatori — ce le place și ce NU IN „SUPER­ FANTASIO“ ? Evident, părerile sunt foarte diferite poate fiecare ar comporta o dis­ti cuție de sine stătătoare. Ceea ce caracterizează insă opțiunea ma­jorității celor chestionați pentru acest spectacol este dorința fi­rească de relaxare, de „liniștire“ a unui spirit solicitat de proble­mele atit de complexe ale vieții cotidiene. Cam acestea sunt moti­vațiile multora dintre cei care pă­răsesc sala de spectacol intr-o sinceră bună dispoziție, în ce ne privește nu putem împărtăși in­tru totul acest punct de vedere, pentru că­­ și într-o montare revu­istică există momente de solici­tare a spectatorului. Și această categorie de spectacole, numite de unii un fel de „cavalerie ușoară“ a teatrului îndeamnă la medita­ție, declanșează numeroase între­bări, iar „Super-Fantasio“ conți­ne numeroase asemenea elemen­te. Dar, iată citeva probe „recolta­te“, la sfârșitul câtorva spectacole. - Gh. VASILIU, muncitor la „Navrom“ . Am văzut și „Săracu’ Gîcă“ și acest „Super“, deci pot să-mi exprim o părere despre ambele montări. Prima are un conflict și îl urmărești cu un a­­nume interes, in cea de a doua ideea este difuză, poți vedea ce-ți place, adică, chiar dacă vii la mijlocul spectacolului, aparent, nu pierzi nimic. Ce vreau să spun prin asta ? Că „Super-Fantasio“ este o montare clasică de revistă și în același timp o altă realizare de prestigiu a teatrului nostru. Hie STANCIU, inginer . In ge­neral, nu-mi scapă nici un spec­tacol. Am văzut tot ce se joacă pe scenele teatrelor constânțene. Satisfacții mi-au dat „Soarele Londrei“­ de la lirici și „Supere Fantasio“ de­ la revistă. Am fost dezamăgit de „Misterioasa con­vorbire telefonică“, adică de text, nu de jocul actorilor care fac tot ce pot pentru a salva o piesă fă­ră virtuți literar-artistice. Dar să revenim la „Super-Fantasio" și la „piesele“ sale de rezistență : ba­letul, soliștii, (aceștia din­amic, inegali), scenografia și costumele, iar pe cota maximă momentele de umor realizate de talentații Jean Constantin — Gelu Manolache. Pentru Dan Spătaru­ am, de ase­­menea, aprecieri aparte, deși niș­te cunoștințe mi-au spus că ei nu l-au „prins“ în cea mai fericită.., condiție, și, din această pricină, n-au fost prea mulțumiți. Rodi­ca LEONTINESCU,­­profe­sor . Eu am așteptat mai mult de la această recentă montare revur­istică constănțeană. De aici nu trebuie să înțelegeți că unele părți ale spectacolului nu mi-a oferit autentice satisfacții. M­e­ gindesc la cuplul de comici, iă baletul care a de­pășit tot ce-am văzut pină acum pe scenele noas­­tre. Dintre soliști, Ilona Mojica rămâne, in continuare, o piesă de mare rezistență a teatrului, apoi citeva melodii interpretate de Dan Spătaru­ sunt excelente. Ori de ci­le ori voi simți nevoia să uit de grijile obișnuite ale profesiei „Super-Fantasio“ va fi pentru mi­ne un adevărat tranchilizant. Virgil SPIRIDON, economist. La Constanța n-am putut vedea noul spectacol al Teatrului „Fan­tasio“, în schimb la București am avut mai mult succes. Discuțiile multor bucureșteni ca și opiniile din presă au fost in concordanță cu ceea ce gindesc și cu despre această splendidă realizare artis­tică. După reprezentația de la Sa­la Palatului am reușit să văd re­vista și la ea acasă. Scena radical modificată, instalațiile mecanice ca și întreaga scenografie oferă condiții deosebite pentru valorifi­carea fiecărui moment din spec­tacol la un nivel deosebit. Despre „eroii“ de la „Fantasio“ mai pot adăuga : Jean și Gelu realizează un cuplu de excepție în teatrul de revistă ; soliștii Ilona Moțica și Dan Spătaru trec cu dezinvol­tură rampa și comunică fericit cu publicul ; baletul, ca idee și ritm, face din Cornel Patrichi o mare vedetă. Sunt și realizări mai mo­deste care diminuează calitatea întregului spectacol, dar nu-i pri­­mejduiesc frumusețea. Vasile ANTON, lucrător în tu­rism . Din cele teatre de revistă am văzut pe litoral, al nostru cred că este unul din primul eșa­lon. Eu mă duc la „Fantasio“ pen­tru Jean Constantin, in primul rind, apoi pentru Dan Spătaru, pe care îl iubesc, dar eite o dată mă și supăr pe el. Nu vă pot spune de ce. Mai cred ceva. Colectivul revistei noastre muncește cu o seriozitate demnă­ de toată lauda. S-ar mai putea adăuga mai multe alte opinii, ele nu aduc în­să idei noi. Toți sau aproape toți cei anchetați apreciază spectaco­lul. sunt și dintre cei­­ ce judecă cu asprime unele momente din „Su­per“, dar sinteza întregului son­daj nu poate fi decit aprecierea generală că ne găsim in fața u­­nei autentice realizări artistice, în fața unui colectiv harnic și valo­ros în întregul său. Anchetă realizată de Emil ZĂLOG Pe suportul activității de mase-DEZVOLTAREA SpofitULUI FEMININ în Hotărirea C.C. al P.C.N­. din februarie-martie 1973, privind dez­voltarea continuă a educației fi­zice și sportului, atragerea femei­lor spre a practica organizat spor­tul constituie o sarcină pentru fiecare asociație sportivă, pentru fiecare colectiv de muncă. De la înființarea Comisiei jude­țene pentru educație fizică și sport In r­ndul femeilor, se observă o creștere a interesului femeilor pentru practicarea organizată sportului. Așa, de exemplu, în aso­­­ciațiile sportive constănțene, din­tre membri activi, circa 37 la sută sunt femei, iar in sportul de per­formanță prezența acestora se face simțită cu rezultate bune pe plan republican și internațional la vo­lei, handbal, atletism, baschet, înot, popice, gimnastică, scrimă, multe din performanțele și titluri­le republicane și balcanice cu care se mândrește mișcarea sportivă din județul Constanța datorîndu-se fe­meilor, în competițiile de masă organi­­sate in 1373, la startul probelor de: cros, înot, tenis de masă, volei, gimnastică artistică etc., s-au ali­niat peste 80.000 de participante, cifră net superioară anilor trecuți, iar in acest an, prin comisia ju­dețeană, la Constanța a fost or­ganizat primul centru model de învățare și practicare a gimnas­ticii, centru ce a luat ființă la re­comandarea Consiliului național pentru educație fizică și sport și care este îndrumat de profesori și antrenori cu o bogată experiență profesională. Dar, nu numai acestea au fost acțiunile ce merită a fi evidenția­­­te. Au fost organizate, numai cu participare feminină, „Crosul ghio­ceilor“, „Crosul primăverii", „Cro­sul mărțișorului“, „Crosul fetelor", „Crosul florilor" etc. în prezent, peste 2.600 de femei practică orga­nizat gimnastica de producție și, cum ne spunea sortatoarea Elena­­ Mocanu, „după cele 15 minute de exerciții fizice, putem lucra mai bine, simțim că ne reconfortăm, dăm un randament­ sporit in pro­ducție“. La întreprinderea integra­tă de lună, în secțiile repansat și sortare, la întreprinderea „Dobro­geana“, la secția covoare și coope­rativa „îmbrăcămintea“, gimnasti­ca de producție cîștigă adepte in­ fiecare zi. Dar acesta este un în­ceput. Și totuși se poate face mai mult. Este o concluzie ce se desprinde din însăși analiza planului de acti­vitate al comisiei județene. Este de dorit, spre exemplu, ca, in ca­drul tuturor asociațiilor și clubu­rilor din județul Constanța, aten­ția specialiștilor, antrenorilor, in­structorilor să se îndrepte spre desfășurarea unei activități perma­nente, de atragere a elementului feminin spre practicarea organiza­ți­a sportului, a unor discipline accesibile lor, în planurile de muncă trebuie cuprins un număr corespunzător de întreceri sportive. Se poate aprecia, spre exemplu, că intr-o serie de competiții județene sau orășenești, numărul echipelor feminine este încă redus, cu mult sub nivelul și posibilitățile reale ale sportului feminin in ansam­blul lui. Numai astfel se poate ex­plica faptul că nu există pe plan local un campionat cu întreceri re­gulate la volei, baschet, handbal, că acest fenomen se manifestă chiar și în sportul școlar. De asemenea, mai sunt întreprin­deri, colective în care gimnastica de producție poate fi extinsă, in­trodusă, cu rezultate bune nu nu­mai pentru cei ce o practică dar și pentru producție. Dar această acțiune trebuie să primească un sprijin mai mare și din partea conducerilor întreprinderilor, a co­mitetelor de sindicat. Desigur, pentru activității de educație impulsionarea fizică sport in rîndul elementului semi­și­nin trebuie făcut mult mai mult și in mediul sătesc, unde, cu mici excepții, numărul participantelor, chiar și la competițiile cu caracter de masă, cum sunt „Cupa tineretu­­lui“, duminicile cultural-sportive, este încă mic; în această direcție considerăm că, atit C.J.E.F.S. Con­stanța, cit și Comitelui județean al U.T.C., prin sectorul de sport-tu­­rism, trebuie să impulsioneze a­­ceastă activitate, trebuie să gă­sească acele forme care să con­ducă la antrenarea unui număr și mai mare de tinere pe terenuri, pe stadioane, B, LM­IU 1 \ VERNISAJ Marți după-amiază, im săli­le Muzeului de artă, a avut loc vernisajul unei expoziții de pictură și sculptură apar­­ținind artistului plastic Ro­mano Buffagni — Italia. Această manifestare se în­scrie pe linia bunelor relații existente între uniunile de creație din România și Italia, expoziția găzduită de stanța oferind publicului Con­tu­bitor de artă un contact di­rect cu unul dintre artiștii i­­talien­i contemporani a cărui operă se inspiră din realită­țile cotidiene ale țării sale. La vernisaj, care a avut loc în prezența artistului, au par­ticipat reprezentanți ai Con­sulului Culturii și Educației Socialiste, critici de artă, ar­tiști plastici constănțeni, alți oameni de cultură și artă, un numeros public. PRIN MUNCA PATRIOTICA Colectivul Combinatului de lianți și azbociment din Med­gidia desfășoară in perioadă o vie întrecere această so­cialistă pentru a întîmpina ziua de 1 Mai cu noi succese în muncă. Pe lingă această preocupare, cimentiștii din Medgidia au hotărît ca in timpul liber, după ieșirea din schimb, prin muncă patrioti­că, să efectueze curățenia in secțiile de producție, să con­tribuie la înfrumusețarea spa­țiilor din jurul combinatului. S-au plantat pomi, s-au vop­sit balustradele. Acțiunea se află in plină desfășurare. Ion ILIE, bucător, Combinatul de lianți și azbociment Medgidia SCHIMB DE EXPERIENȚĂ Zilele trecute, 45 muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri de la Fabrica de ciment din Cernavodă au fost oaspeții constructorilor de la Constanța, care muncesc I.C.H. pe șantierul docurilor uscate. Cu acest prilej au fost stabilite o serie de măsuri, atit pentru producătorii cimentului, cit și pentru beneficiarii lui, măsuri care să contribuie la îmbună­tățirea calității tuturor lucră­rilor executate. 4 DIN AGENDA DE VACANȚĂ A TINERETULUI . Așa cum aflăm de la cores­pondentul nostru Ion Ghenea din comuna Rasova, în această va­canță pionierii și uteciștii din satul Cochirleni au strins și pre­dat pentru oțelăriile țării aproa­pe două tone de fier vechi. 1­ Tot in cadrul activităților de muncă patriotică tinerii din comuna Rasova au plantat peste 1.000 de pomi fructiferi și orna­mentali, contribuind la îmbogă­țirea patrimoniului pomicol din această localitate. Intre fruntașii acestei acțiuni se numără Mir­­cea Bordeianu, Nicolae Stoian, Petre Șeh­opu și mulți alții. || La Cotu Văii, comuna Al­bești — ne informează prof. Al. C. Aldea — pionierii de aici, răs­­punzind chemării colegilor lor din județul Brăila, au realizat o fru­moasă bază sportivă, au strins trei tone de fier vechi, au semănat întreaga grădină a școlii cu lu­cerna pentru întreținerea celor 50 de iepuri pe care s-au angajat să-i predea în această toamnă, au plantat, de asemenea, un ma­re număr de pomi fructiferi.­­­ Studenții constănțeni, par­ticipanți la concursul studențesc de la Iași rezervat formațiilor de folclor, s-au remarcat prin re­pertoriul inclus in programul lor și, mai ales, prin conținutul și mesajul transmis. Astfel, grupul vocal care a interpretat cîntecul „Dobroge, maică bogată“’, sau studenta M. Mocanu cu bucățile „Murfatlar“ și „Rămâi fată ne­­măritată“, ca și studenții instru­mentiștii au reprezentat cu cin­ste în această competiție melosul popular din Dobrogea.­­ Duminică, s-au desfășurat la Parcul pionierilor întreceri ale echipelor pionierești in cadrul ștafetei aplicative „A XXV-a a­­niversare a Organizației pionieri­lor“ și a concursului de tir „Pio­nierul țintaș“, acțiuni cuprinse la calendarul de vacanță al purtă­torilor cravatelor roșii din muni­cipiul Constanța. La încheierea probelor disputate cu multă dâr­zenie au fost desemnați următo­rii câștigători : la ștafeta aplica­tivă : locul I — Școala generală nr. 22, locul al II-lea — Școala generală nr. 4, locul al III-lea — Școala generală nr. 3 și Liceul nr. 1 ; mențiuni — Școala gene­rală Tuzla și Liceul nr. 3. La concursul de tir (băieți) : locul I — Școala generală Tuzla, locul al II-lea — Școala generală Agi­­gea, locul al III-lea — Școala ge­nerală nr. 3­­ (fete) , locul X — Școala generală Tuzla, locul al II-lea — Școala generală nr. 19, locul al III-lea — Școala genera­lă nr. 24. Câștigătorilor le-au fost acor­date diplome și numeroase pre­mii. Plenara Comitetului orășenesc Cernavoda al U. T. C. Zilele acestea, a avut loc ple­nara Comitetului orășenesc Cer­navodă al U.T.C., care a analizat activitatea organelor și organiza­țiilor U.T.C. in lumina concluzii­lor și indicațiilor date de tovară­șul Nicolae Ceaușescu in ședința de analiză cu biroul C.C. al U.T.C. și biroul Comitetului Executiv al U.A.S.C.R. Analiza s-a desfășu­rat un spirit critic și autocritic, stabili­ndu-se, totodată, măsuri pentru îmbunătățirea activității de educație politco-ideologică a tineretului și perfecționare­a sti­lului de muncă al organelor și organizațiilor U.T.C. Participanții la dezbateri, conștienți de rolul și atribuțiunile organizațiilor U.T.C. in educarea tinerei gene­rații, s-au angajat să militeze neabătut pentru îndeplinirea mă­surilor stabilite. Péter GHEORGHE, sub redacția voluntară Cernavodă PONTICA 74“ 01ALOG INTRE GENERAȚII In cadrul manifestărilor dedica­te celei de a XXX-a aniversări a eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului, ieri. la Clu­bul muncitoresc „Navrom“, din i­­nițiativa comitetului de partid comitetului sindicatului, a fost or­­i­ganizat un simpozion cu tema „Partidului și patriei slăvite“. Prima parte a simpozionului s-a desfășurat sub forma unui dialog între veterani ai portului — mun­citori cu o vechime neîntreruptă de peste 30 de ani in unitate — și tineri născuți după 23 August 1341. Acest dialog a constituit un moment prielnic de trecere în re­vistă a dezvoltării portului, a fio­cei noastre comerciale, s-a discu­tat despre muncă, despre viața de familie, despre frumusețea profe­siei de marinar. Apoi, un grup de poeți și pro­zatori constănțeni au citit din creațiile lor dedicate marinarilor, în partea finală, actori ai teatrelor constănțene, ai ansamblului „Bic­­ulețul“, formații artistice de ama­tori au prezentat, în fața a peste 250 de muncitori portuari, un frumos spectacol. Taraful clubului „Navrom“ — formația artistică de ama­tori ce cultivă consecvent in repertoriul ei frumusețea fol­clorului dobrogean. Foto : Virginia CIOROBEA JL BIN SAUE TRIBUNALUL« Pe valută Pavel Harasztazi din Cluj, str. Bohoci nr. 40, lucra ca vînzător remizier la restau­rantul „Esplanada“ «din sta­țiunea Venus. Vindea el ce vindea, dar de cumpărat cumpăra numai pe valuta procurată pe căi ilicite. Intr-o zi afacerea s-a încheiat cum nu se putea mai prost pentru el : orga­nele de control, prinzîndu-i in flagrant efectuând ope­rațiuni cu mijloace de plată străine, l-au deferit justiției, care l-a condamnat la un an închisoare. Peștele ha dat de gol Gestionar la bufetul „Ce­tatea Histria“, Dumitru Ban­­da din Constanța, str. Răz­­boieni nr. 121, își făcuse sursă de venituri ilicite din­­ comercializarea unor răți de pește procurat canti­pe sub mină. La un moment dat s-a gândit că s-ar fi mai ușor dacă ar introduce spre vânzare chiar prin unitatea pe care o gestiona peștele pe care ii aduceau diverși pescari. Și așa a făcut. Nu­mai că au „picat“ și orga­nele de control care au ce­rut actele de proveniență a peștelui pus în vitrină și în frigider. Și cum nu avea acte i s-au întocmit lui unele care, în final, i-au adus condamnare la un an închi­o­soare pentru infracțiunea de speculă. Hambarul era al obștei... Gheorghe Mărăcineanu din comuna Săcele, județul Constanța, lucra ca tracto­rist la S.M.A. Cogealac, sec­ția Săcele. Intr-una din zile a zărit in hambarul uneia din unitățile unde fusese re­partizat să lucreze, o stivă cu saci cu griu nepăzită de nimeni. Și omul s-a gândit că nu i-ar strica câțiva saci cu griu, mai ales că nu­-i costau nimic. Așa că și-a în­cărcat bine remorca tracto­rului și... drumul spre casă. A plecat el nevăzut, necu­noscut dar urmele l-au dat de gol. Pentru cele aproape o mie de kg de griu, furate din avutul obștesc, Gheor­­ghe Mărăcineanu a fost con­damnat la doi ani închisoa­re. Așa că el a plecat spre penitenciar iar griul s-a în­tors in magazia Unității. Scandalagiii șiau primit pedeapsa La Judecătoria din Med­gidia a fost judecat cazul lui Gheorghe Cantaragiu din Rasova care, având un dife­rend cu o altă persoană a ales drept mijloc de fionare forța pumnului, folu­­l cum faptul vine în contra­dicție cu legea i s-a aplicat cuvenita pedeapsă : 7 luni muncă corecțională. Un caz similar a făcut o­­biectul unui alt dosar jude­cat la Judecătoria Constan­ța, privindu-l pe Ion Dra­­gomir din Constanța, str. C. Burcă nr. 74, căruia i s-a aplicat o amendă penală de 3.000 lei. Scandalagiii și-au primit, deci, pedeapsa cuvenită. ­WWW%AA<WWWl­\ ­ —^ ..... mm—­­ i CONSTANTA ! PACALA — 2 serii — „Repu­­­­blica" (orele : 9 — 11,45 — 14,30 ? — 17,15 — 20); CĂLĂREȚUL j l­ AR­ V CAP — „PopuLar“ (orele:­­ 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 —­­ 18,15 — 20,30); MAREA EVADA­­­­RE — 2 serii — „Progresia“ (o­­­rele :­­9,30 — 12,30) și DINCOlO DE NISIPURI — (orele: 15,45 — 18 — 30,15); CAPCANA — „23 August“ (orele : 11 — 18 — ÎL — 20); INTÎMPLĂRI CU COSA NOSTRA — „Tineretului“ (orele: 14 — 16 — 18 — 20); SPRI­­JINIȚI-L PE ȘERIF — „Bule­vard“ (orele : 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20). LITORAL PROPRIETARII — Mangalia ; TORINO NEGRU — Tech­irghiol ; VERONICA SE ÎNTOARCE — Efo­rie Sud ; TORINO NEGRU — Nă­vodari; JUDEȚ CHEMAREA STRĂBUNILOR — Medgidia ; ÎNTÎMPLARI CU CO­SA NOSTRA — Cernavodă ; INSU­LA MISTERIOASA — Hirșova ; MISIUNEA SECRETA A MAIO­RULUI COOCK — M. Kogăln­cea­­nu ; ALBA CA ZAPADA ȘI CEI 7 PITICI — Negru Vodă ; STARE DE ASEDIU — Cobadin ; LEGEN­DA LUI RUSTAM — Băneasa . FLUTURII SUNT LIBERI — Os­trov. TELEVIZIUNE 16,00—17,00 : Teleșcoală ; 17,30 : Telex ; 17,35 : Teleglob : R.S.F. Iugoslavia — Voivodina astăzi ; 17,55 : Agroenciclopedia. Emisiu­ne de știință și practică agricolă . 18,25 : Universitatea TV ; 19,00 : Bună seara, vacanță . Film serial pentru copii : „George“. Episodul „Clinele de pază“ ; 19,25 : 1001 de seri : Ciopîrțiță — producție Ani­­mafilm ; 19,30 : Telejurnal, 1 Mai 1974 — sub semnul anului jubili­ar. Cronica întrecerii pentru în­deplinirea cincinalului înainte de termen ; 20,00 : Seară pentru ti­neret; 21,40 : Mai aveți o între­bare ?: „Omul modern și alimen­tația“ ; 22,15 , 24 de ore: VREMEA Pentru următoarele trei zile — 19, 20 și 31 aprilie — vreme in­stabilă, cu cerul variabil, mai mult noros. Vor cădea ploi sub formă de averse. Vîntul va sufla potrivit, predominind din secto­rul sudic. Temperatura, în creș­tere ușoară , minimele vor fi cu­prinse intre 2 și 6 grade, iar ma­ximele între 7 și 14 grade. Ma­rea, ușor agitată. Local, diminea­ța se va forma ceață.

Next