Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-19 / nr. 7980

i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. ATÂȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SECȚIA DE HIRTIE ÎNNOBILATĂ - LA PARAMETRII PROIECTAȚI Eforturile întregului colectiv al întreprinderii de celuloză și hirtie Palas de a se înscrie in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea cincinalului înainte de termen cu realizări tot mai bune, sunt marcate de un succes cu totul deosebit. La secția de hârtie înnobilată a întreprinderii au fost atinși parametrii proiectați — o realizare legată de atenția care s-a acordat organizării superioare a producției și a muncii, preocupărilor pentru diversificarea sortimentației, pentru contractarea la nivelul planului a produselor fabricate. Concludent în acest sens este faptul că numai în trimestrul I al anului s-a obținut aproape jumătate din întreaga producție realizată in 1913 de secția respectivă» NOI ȘI SEMNIFICATIVE FAPTE DIN CRONICĂ MARII ÎNTRECERI DE DE ANGAJAMENTELE AU FOST DUBLATE, dar posibilitățile sunt mult mai mari de curind. colectivuul întreprinderii de prefabricate și materiale de construcții Constanța și-a majorat angajamentele asumate in întrecerea socialistă pe anul două milioane lei producție 1971 : globală și marfă in plus față de prevederile planului, in joc de un milion lei, cit . s-a angajat inițial, și 4.500 mc prefabricate din beton armat peste plan, față de 1.500 mc, cantitatea anterioară. Această hotărire — după cumvarășul Carol KONTZ, spunea cosecretarul comitetului de partid de la I.P.M.C. — este rezultatul unei analize mai atente i Posibilităților, efectuate cu prilejul unei consfătuiri organizate de comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii din întreprindere, indicațiilor desprinse din în spiritul recenta consfătuire convocată de Comitetul județean de partid cu activul din industrie, construcții și transporturi și ca constituie răspunsul colectivului de aici la angajamentul unanim al oamenilor muncii din județul nostru, de a se menține și in 1914 pe primul loc al întrecerii pe țară pentru realizarea în avans a cincinalului. Această hotărîre are la bază, de asemenea, rezultatele bune cu care a fost încheiat la I.P.M.C. primul trimestru al anului. Cu o lună in urmă, intr-un alt articol publicat în coloanele ziarului, semnalam că producătorii de materiale de construcții se confruntă cu o serie de greutăți, care dăunează desfășurării normale a activității, exprimindu-ne in același timp convingerea că ei vor reuși să le depășească. Intr-adevăr, sau cele mai adecvate soluții, iar găsit efectele nu au întârziat să se arate. Planul trimestrial a fost depășit cu 3.810.000 lei la producția globală și 2.848.000 lei la producția marfă. Deși in prima parte a lui martie se Înregistra o oarecare restanță la producția fizică față de planul lunar, in final ea a fost recuperată, astfel că pe întregul trimestru s-au realizat suplimentar 3.505 mc prefabricate din beton. De asemenea, au fost reduse cheltuielile la 1.000 lei producție și s-au depășit beneficiile planificate. In „sold“ mai pot fi trecute și economiile de 1.453 Gcal, energie termică, 16 tone combustibil și 60.235 kWh energie electrică. Cu alte cuvinte, o activitate fructuoasă, care confirmă maturitatea politică, precum și capacitatea organizatorică și profesională a colectivului. Directorul întreprinderii, tovarășul ing. Athanase BOAGIU, exprimând „motivația“ noului angajament majorat, ne spunea că viitoarele sporuri de productivitate și de producție au la bază o serie de măsuri tehniceorganizatorice, ca de exemplu : asimilarea in producție a unor elemente prefabricate din beton cu caracteristici tehnice superioare și care determină un grad de folosire mai completă a suprafețelor de producție (chesoane precomprimate de 18 m, piloni precomprimați etc.) ; extinderea containerizării la manipularea și depozitarea prefabricatelor de dimensiuni mici ; executarea reviziilor tehnice la utilaje in zilele de repaus ; o amplă acțiune de prospectare directă a pieței prin trimiterea delegaților, cu oferte pentru o gamă sortimentală largă, la beneficiarii potențiali ; identificarea unor posibili M. MACARIE (Continuare în pag. a IlI-a) Acum, pe ogoare, două lucrări sunt prioritare: IRIGAȚIILE ȘI SEMĂNATUL PORUMBULUI 1 # Brigada noastră de reporteri transmite de la fața locului I Potrivit tradiției, a doua jumătate a lunii aprilie cumulează zile și nopți hotărâtoare pentru reușita campaniei agricole de primăvară. Condițiile cu totul neobișnuite din acest an nu i-au surprins pe lucrătorii ogoarelor din județul nostru. Puternic mobilizați ei acționează ferm, oră de oră, traducând in fapt programul de lucrări stabilit din timp, cu chibzuință. Cînd se mută un șantier... — Nici nu ne gindim să nu scoatem cel puțin 10.000 kilograme de porumb la hectar. —Pe ce vă bizuiți ? întrebarea am adresat-o tovarășului Sădi Menat, președintele cooperativei agricole de la Tătaru. — în primul rând, pe posibilitatea ce o avem, in această primăvară secetoasă, de a iriga întreaga suprafață cultivată cu porumb, de 500 hectare. Avem sămânță aleasă, bob cu bob, din cei mai valoroși hibrizi, îngrășăminte care ne trebuie... Președintele cooperativei este solicitat directorul de ing. Bruno Angelini, Oficiului de îmbunătățiri funciare, la o recepție. Hidroamelioratorii predau astăzi ultimele 301 hectare nivelate pentru a fi irigate prin brazde. Șantierul se strămută la Comana. Zile de virf pentru cei care trebuie să asigure ajungerea in cel mai scurt timp a apei pe semănături. In itinerarul directorului C.I.F. sunt cuprinse, in cele 14 ore de muncă șantierele similare de la: Bărăganu, Lanurile, Moreni, Cuza Vodă. In încheierea acestui scurt popas, notăm două cifre : in ultimele două linii au fost nivelate pentru a fi irigate prin brat de 1.033 hectare, tind însă suprafețele cuprinse Socoacum de către, fronturile de lucru, directorul C.I.F. susține că pină la 1 mai vor fi nivelate 5.009 hectare. Dar la acestea se vor adăuga alte mii de hectare, amenajate cu mijloacele proprii ale unităților agricole de stat și cooperatiste. Reținem asemenea acțiuni la Chirnogeni, Negru Vodă, Scărișoreanuu... Chiar dacă întîrzie o draglină... De la Cernavodă pină la Viile sînt circa 30 de kilometri. Ne oprim in toate cele patru cooperative agricole de pe traseu. Comandamentele locale pentru combaterea efectelor lipsei de umiditate din sol au început să acționeze metodic, cu fermitate. Din primele zile ale primăverii efortul pentru redarea în circuitul agricol a Timor suprafețe de teren din lunca Dunării a fost conjugat cu acela de a extinde suprafețele amenajate pentru irigat. Peste 350 hectare vor produce in acest an la capacitatea maximă. Dar rezerve mai sunt. Fiecare din cele patru cooperative susține deopotrivă că trebuie să i se repartizeze de urgență o draglină de la Centrul școlar agricol Cernavodă. Promisiuni cu carul dar dragii nu se pare că are cu totul alte întrebuințări. Este locul să precizăm insă că nici oamenii nu-și mai fac iluzii în această privință. Au început să acționeze cu mijloacele de care dispun. Să concretizăm : — Vasăzi că așa... bifează pe harta teritoriului cooperativei din Radu APOSTOL Nicolae FATU (Continuare in pag. a Hl-a) . / k -fiS Orice minut, la semănatul porumbului, este prețios. Alimentarea semănătorilor se face aproape „din mers“, operativ. Foto . M. CIOC t ANUL XXVII nr. 7980 Vineri, 19 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani COMUNICATUL Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia întoarcerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU , de la Varșovia Joi noaptea, s-a inapoit in Capitală tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, care a luat parte, in Capitala R.P. Polone, la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Elena Ceaușescu, tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Hie Verdeț, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Ion Pățan, precum și membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali. (Agerpres) PLECAREA DE LA VARȘOVIA VARȘOVIA 18 — Corespondentul Agerpres, Gh. Ciobanu, transmite : La plecarea din capitala Republicii Populare Polone, pe aeroportul Okenci, tovarășul Nicolae Ceaușescu și persoanele oficiale care il însoțesc au fost salutați de Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., Henryk Jablonski, președintele Consiliului de Stat. Piotr Jaroszewicz, președintele Consiliului de Miniștri, de membri și membri supleanți ai Biroului Politic, membri ai Secretariatului C.C. al P.M.U.P. : Edward Babiuch. Wojciech Jaruzelski. Wladyslaw tvruczek, Stefan Olszewski. Franciszek Szlachcie. Jan Szydlak, Kazimierz Bareikowski. Stanislaw Kania, Jozef Ixempa. Stanislaw Kowalczyk, Jerzy Lukaszewicz. Andrzej Werblan, Ryszard Frelek, Zdzislaw Zandarewski, de mareșalul Seimului. Stanislaw Gucwa, de alte persoane oficiale. Pe aeroport se aflau ambasadorul Republicii Socialiste România la Varșovia. Aurel Duca, membri ai ambasadei. Un grup de tineri au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu. intilnirii dintre tovarășul MCKM MUSISCH si tovarășul HUMINCI BREJUSV" In ziua de 18 aprilie, a avut loc la Varșovia o întâlnire intre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, și tovarășul Leonid Ilici Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. In cursul convorbirii, care s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească, au fost discutate probleme ale relațiilor dintre Republica Socialistă România și Uniunea Sovietică, precum și alte probleme care interesează cele două părți. intilnifM dintre tovarășul IICUIM MUSISCH și tovarășul EDWARD EBER După încheierea Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ, la Varșovia a avut loc, la 18 aprilie, o intilnire româno-polonă. Din partea Republicii Socialiste România au participat tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Republicii Populare Polone au participat tovarășii Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Henryk Jablonski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Stat, Piotr Jaroszewicz, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.U.P., președintele Consiliului de Miniștri, în timpul întâlnirii, care s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, au fost discutate probleme actuale ale dezvoltării continue a relațiilor dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă. Programul ideologic al partidului, programul nostru zilnic de Artiștii plastici constănțeni transfigurează in piatră, metal și pe piază IMPRESIONANTA POEZIE A REVOLUȚIEI ȘI A MUNCII Activitatea filialei U.A.P., rolul artistului și al operei de artă in procesul de înnobilare al interiorului uman au constituit obiectul unei recente discuții cu câțiva sculptori și pictori constănțeni. In atelierul de creație al președintelui filialei U.A.P. sculptorul IV. Demeter, Constanța, ai sentimentul că piatra sau metalul ascund, în intimitatea tăinuită a materiei, ceva din sufletul artistului, că la forța ușor de bănuit a oțelului, sculptorul asociază o idee artistică după care travaliul numai încetează decit atunci cind se poate dialoga cu oamenii, opera cu timpul și aspirațiile lor. — Spuneți-ne, tovarășe Demeter, aveți lucrări pe care doriți, din cind în cînd, să le revedem ? — De cite ori am ocazia, mă judec și îmi rejudec „Pescărușii“ de la Tulcea. Această lucrare de artă monumentală, amplasată in vecinătatea Dunării, continuă să-mi valideze încrederea in oțelul inoxidabil, să mă Încurajeze in modestul meu efort artistic. Aștept acum montarea la „Saturn" a unei lucrări din marmură intitulată „Valuri“. Satisfacții mi-a oferit „Construcție clară“, lucrare de mașine dimensiune amplasată in stațiunea Costinești. Am comentat cu artistul citeva machete, unele proiecte definitive, existente în atelierul său. Despre „Explozie“, sculptură ce sugerează o erupție revoluționară de proporții care a dusa descătușarea din august 1944. Apoi „Moment solemn“, altă sculptură de proporții, capabilă prin structurile ei intime să impună o stare de solemnitate în fața propriilor noastre biruinți. Deși formele — oamenii, semnele izbinzii — turnate in metal par să „violenteze“ spațiul, lucrarea in sine impune o aparentă calmitate, de unde apare deea de solemnitate pe care și ii-a imprimat-o sculptorul. Interesant ni s-a părut și un alt proiect. Este vorba de „Monolit", care simbolizează: unitatea indestructibilă dintre oamenii uzinei și ai ogorului, alianța de luptă a celor două clase prietene pentru triumful socialismului pe pământul României, lucrări propuse pentru expoziția omagială ce se va organiza in august. — Discuția cu președintele filialei U.A.P. nu poate — sper să fiți ele acord tovarășe Demeter — ocoli referirile privind valorile individuale. — Este mai dificil de răspuns acum, dar voi spune — aceasta este o părere strict personală — că la Constanța există pictori, sculptori, graficieni și ceramiști talentați. Iată citeva nume (nu am in vedere vreo ordine a valorilor, nici nu este posibil acest lucru) : pictori ca C. Georgescu, M. Vărzaru, Gh. Firică, Eugen Mărgărit, sculp-Emil ZĂLOG (Continuare in pag. a H-a) DANIEL SUCIU : „Dimineață de august”