Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-28 / nr. 7988

ANUL XXVII nr. 7988 Duminica, 28 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în fața participanților la plenara Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, și prin dum­neavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din­ partea mea și a Comitetului Cen­tral al partidului. (Aplauze puter­nice) Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvântul. Aș dori să felicit pe acei care au rea­lizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cer­cetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă intr-ade­văr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe a­­ceastă cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atât de important, inclusiv pentru cercetare, dar și­ pentru so­luționarea unor probleme necesa­re producției noastre. Am ascultat multe explicații, ui­nele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori până acum­­. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație in sală). Am as­cultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am avut un aparat ca­re să înregistreze rapid și să fa­că calcule, dar, din ceea ce am re­ținut, fiecare a arătat că se reali­zează economii la import de mili­oane și zeci de milioane lei valu­tă. Numai că pe anul 1974 a tre­buit să prevedem la buget un im­port mai mare decit în 1973. Deci, incă nu am simțit eficiența eco­nomică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel pu­țin începind din 1975, se vor re­flecta în bugetul țării, în sensul de a reduce necesarul de valută import, producând această aparatu­ra­ră in țară — așa cum a spus fie­care di­n tovarășii care au prezen­tat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animației în sală) Pe plan mai general sper că, in cadrul lucrărilor pe care le-ați a­­vut ieri și astăzi dimineață, ați a­­bordat problemele de bază ale dez­voltării­ cercetării în România. A­­vem rezultate bune. Nu cred că a­­veți insă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumnea­voastră. Suntem­, în general, satis­făcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetă­rii, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se solu­ționa acele probleme care sunt le­gate de dezvoltarea economică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realiza­te in diverse institute, care se a­­plică în producție și dau deja re­zultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție în ultimii ani sper să constituie — și a­ș dori să constituie — o bază pentru a intensifica legarea mai strâcsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conduce­rea partidului nostru apreciază in mod deosebit eforturile și rezulta­tele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și în alte împrejurări, până la urmă cer­cetarea trebuie să răspundă nece­sităților societății intr-o etapă da­tă — și România se găsește intr-o etapă a dezvoltării sale rapide. Do­rim să lichidăm cit mai repede ră­mânerea in urmă pornit, să ridicăm de la care ani nivelul gene­ral de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punctul de vedere al bazei materia­le — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la nivelul țărilor dezvol­tate. Aceasta nu se poate realiza insă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de aseme­nea, destul de vast. Avem în ve­dere să continuăm intr-un ritm intens dezvoltarea forțelor de pro­ducție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai—iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, dumneavoastră în care mulți dintre participaui. Ori­cum, toate institutele centrale precum și institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planul de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elaboreze planul de cercetare pro­priu. Deci, cei care încă nu cu­nosc lucrările ce s-au desfășurat până acum vor avea posibilitatea de a lua cunoștință și de a contri­bui la elaborarea programului de dezvoltare economică și, mai cu seamă, a programului de cercetare științifică menit să soluționeze problemele pe care dorim să rezolvăm pentru dezvoltarea și ma­to­dernizarea producției în cincina­lul următor, precum și pentru pre­gătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dori­t și insist asupra fap­tului — ca cercetarea să aducă o contribuție mai mare la înfăptui­rea programului de dezvoltare țării noastre. Nu doresc să mă re­a­per acum la nici o ramură, deși eram tentat să fac aceasta, și mai ales vroiam să fac multe critici , insă renunț. Sper insă că miniș­trii prezenți aici, conducătorii in­stitutelor centrale și Consiliul Național pentru Știință și Tehno­logie vor înțelege că trebuie să ne așezăm și să desfășurăm o muncă mai temeinică, mai bine organiza­tă. Am creat un număr destul de mare de institute , am creat deja institutele centrale. Am clădit foarte mult și ar fi normal acum ca, după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să obținem rezultate mai bune in cer­cetare. Eu sper că toți oamenii de știință, toți cercetătorii — atit cei din institutele departamentale, cit și cei din învățământ — vor lucra într-o strinsă unitate, așa cum este și forma organizatorică actuală, pentru a soluționa mai rapid pro­blemele pe care le are fiecare de rezolvat. Sunt încă și în această privință lucruri de îmbunătățit. Nu aa suficientă măsură forța de cer­cetare de care dispunem în învă­țământul superior, îndeosebi, parti­cipă la soluționarea marilor pro­bleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu insti­tutele centrale, trebuie să asigure integrarea activă a tuturor oame­nilor din învățămint in activitatea de cercetare legată de problemele puse în planul de dezvoltare a e­­conomiei noastre naționale. Simt un șir de probleme care privesc o mai bună legare a învă­­țămîntului cu cercetarea, cit și cercetării cu învățământul, cu pro­­­ducția, pregătirea studenților pen­tru a răspunde mai bine cerințe­lor puse de economia noastră. De­sigur, nu dezbatem aici probleme­le învățământului, dar chiar pen­tru cercetare nu putem asigura ca­dre corespunzătoare din învăță­mântul superior, dacă nu vom­ lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învă­țămint, studenții să-și însușească nu numai cunoștințele teoretice cele mai moderne dar și cunoștin­țele practice corespunzătoare. Avem incă greutăți in realizarea unor instalații de înaltă tehnicita­te. In diferite domenii — mai bi­­ne­ zis in mai toate domeniile — există o teamă de a ataca proble­mele complicate tocmai datorită unei anumite rămâneri în urmă în pregătirea oamenilor in învăță­mântul superior. C.N.S.T.-ul, ca organism chemat să asigure atît coordonarea și orientarea cercetă­rii in toate domeniile, cit și intro­ducerea rapidă a rezultatelor cer­cetării în producție, a tehnologii­lor moderne, precum și perfecțio­narea lor, trebuie, de asemenea, să-și ia mai în serios și cu mai multă fermitate rolul și atribuțiile ce-i revin în această privință și să acționeze în concordanță cu sarcinile care i-au fost trasate. Cred că și aici ar trebui să înțe­legem că a trecut perioada de or­ganizare și reorganizare, că nu mai putem spune că suntem­ la început, trebuie să ne așezăm serios și să punem ordine în acest sector de activitate. Eu m-aș referi doar la unele probleme prioritare — care însă sunt „prioritare“ de vreo cinci ani și nu s-au soluționat. Sunt proble­me pe care le cunoașteți cu toții și toate sunt legate de materiile pri­me și de energie. Oricum, o pro­blemă prioritară, care nu se solu­ționează în câțiva ani, încetează de a mai fi prioritară. Deci, cu rog C.N.S.T. și pe toți tovarășii din domeniul științei de a trece la o asemenea formă de activitate care să permită concentrarea forțelor pentru soluționarea rapidă a pro­blemelor ce le avem. V-am­ spus că n-am venit pre­gătit să iau cuvântul întrucît vom In gind să facem altădată a­­o dezbatere mai largă — și o vom face. Avem 60 mii de oameni care lucrează in cercetare, și trebuie să vă spun cinstit că nu avem rezul­tate pe măsura acestei forțe. Nu putem să nu constatăm că, față de efortul pe care îl face statul nos­tru, față de forța de cercetare de care dispunem în cercetare, rezul­tatele obținute nu ne pot mulțumi. Eu spun acestea cu totul prelimi­nar, dar vă rog să vă gîndiți că pină la o conferință națională cercetării — care vrem s-o facem d­in acest an, cel mai tirziu în sep­tembrie — să analizăm căile de a aduce o îmbunătățire radicală in activitatea de cercetare, pentru a crește aportul ei în soluționarea problemelor privind dezvoltarea țării noastre. Fiecare trebuie să în­țeleagă că cercetarea presupune pasiune, dăruire completă, presu­pune, intr-adevăr, gindire creatoa­re, imaginație, ef­ort. Nu se poate face cercetare cu hârtii ; nu se poate face cercetare im birou ; nu se poate face cercet­are in cinci sau șase ore de lucru Cine vrea să lucreze în cercetare trebuie să înțeleagă că această activitate în­cepe de la ora 8.00 dimineața și se termină a doua zi la 8.00 când merge din nou la lucru, pentru că și noaptea trebuie să se gândească la pro­blemele ului cercetare. Așa trebuie să procedeze dacă nu vrea să devină un funcționar care se mărginește să aibă o hirtie și să o semneze. Deci, trebuie să avem o dezbatere largă și asupra a ceea ce se cere pentru a fi cercetător. In statutul cercetării am înscris unele probleme formale, de ordi­ne, de disciplină. Dar cerințele ce i se pun unui cercetător nu se pot înscrie intr-un statut. Se impune deci o dezbatere deschisă, o atitu­dine critică, fermă, de a nu ad­mite în cercetare decit pe care intr-adevăr vor să facă aceia cer­cetare. Cercetătorul trebuie să ai­bă pasiune, să fie un creator, să facă totul pentru a contribui la so­luționarea problemelor, la avântul general al științei, al forțelor noas­tre de producție în toate sectoare­le de activitate, Iată câteva lucruri, cu totul ge­nerale, pe care am­ vrut să le spun aici. Ii mulțumesc președintelui Con­siliului Național pentru Știință și Tehnologie, tovarășul Ursu, că insistat să iau­ cuvântul pentru că a mi-a dat prilejul să schițez cit­ev­a gînduri în vederea pregătirii Con­ferinței Naționale a Cercetării Pe care o concep ca o conferință de dezbatere temeinică menită să con­stituie un moment nou in dezvol­tarea viitoare a științei în Româ­nia. Cu aceste gânduri, vă urez suc­ces in activitatea dumneavoastră, a tuturor cercetătorilor. Sunt con­vins că vom avea rezultate mai bune ! Mult succes, multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice, în­delungate) Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu la Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, expoziția de a­­parate și instalații pentru activita­tea de cercetare științifică și dez­voltare tehnologică, organizată cu prilejul plenarei Consiliului Nați­onal pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul ge­neral al partidului a fost insoțit de tovarășa Elena Ceaușescu, to­varășii Manea Manescu, Cornel Burtică, Gheorgh­e Oprea, vice­­prim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cer­cetări Chimice— puternică și pres­tigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția,­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deo­sebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, în manifestarea lor însuflețită gă­­sindu-și expresia sentimentele de adâncă dragoste și recunoștință fa­ță de secretarul general al parti­dului, care, personal, acordă o a­tenție permanentă orientării și progresului rapid al activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanță cu cerin­țele majore ale etapei actuale de edificare a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. In întâmpinarea secretarului ge­neral al partidului au venit­ Ioan Ursu, președintele Consiliului Na­țional pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de științe, directori generali ai insti­tutelor centrale de cercetare, rec­tori ai unor institute de învățămint superior, precum și membri ai Bi­roului Executiv al C.N.S.T, Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. In acest cadru, secretarul gene­ral al partidului s-a întîlnit cu cer­cetători, proiectanți, cadre didac­tice, specialiști, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., pur­­tindu-se un viu și fructuos dialog de lucru in probleme deosebit de vin­(Continuare in pag. a IV-a) PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Ziaristul elvețian Eric A. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineața, pe ziaristul E­ric V. Peschler, corespondent spe­cial de politică externă la televi­ziunea elvețiană. La întrevedere a participat to­varășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C., al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat u­n interviu pentru televiziunea elve­­­iană. Delegația economică Președintele Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, a primit sâmbătă la amiază delega­ția economică austriacă, condusă de dr. Hans Igler, președintele U­­niunii industriașilor din Austria. La întrevedere au participat Ma­nea Mănescu, prim-ministru al gu­vernului, Ion Pățau, viceprim-mi­­nistru, ministrul­ comerțului exte­rior și cooperării economice inter­naționale, Gheorgh­e Oprea, vice­­prim-ministru, loan Avram, minis­trul industriei construcțiilor de ma­șini grele, Mihail Florescu, minis­trul industriei chimice, Nicolae A­­gachi, ministrul industriei meta­lurgice, Traian Dudaș, ministrul transporturilor și telecomunicații­lor, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, Va­sile Vo­­loșeniuc, Președintele Băncii Ro­mâne de Comerț Exterior, Roman Moldovan, președintele Camerei de Comerț­­ și Industrie, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului co­merțului exterior și cooperării e­­conomice internaționale, Marin Ceaușescu, șeful Agenției econo­mice române din Viena. Oaspeții au fost însoțiți de Tas­silo F. Ogrinz, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Austriei la București. Dr. Hans Igler a exprimat gra­titudinea pentru cinstea acordată delegației economice — una din cele mai nu­meroase și mai repre­zentative delegații austriece de acest gen care vizitează România — de a fi primită de președinte­le Nicolae Ceaușescu. Salutând pe membrii delegației economice austriece, tovarășul Nicolae Ceaușescu a relevat vinta țării noastre de a lărgi de­în mod substanțial relațiile comer­ciale și de colaborare economică cu Austria, de a identifica noi de­ austriacă menii și forme de cooperare pe termen lung. In cursul convorbirii care a a­­vut loc, s-a exprimat de ambele părți satisfacția pentru evoluția pozitivă a relațiilor de cooperare și colaborare româno-austriece, pentru dezvoltarea legăturilor prie­tenești dintre cele două țări și po­poare. In acest context s-a subliniat faptul că există largi posibilități de extindere a conlucrării intre România și Austria, exprimi­ndu-se dorința comună de a impulsiona lărgirea și diversificarea schimbu­rilor comerciale, promovarea coo­perării economice, industriale tehnice, inclusiv crearea de socie­ti­tăți mixte și colaborarea pe terțe piețe. întrevederea s-a desfășurat in­­tr-o ambianță cordială, prieteneas­­că. Delegația comună a Federației Sindicatelor din Palestina și Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene Sâmbătă, 27 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit o delegație co­mună a Federației Sindicatelor d din Palestina și a Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene, care fa­ce o vizită de prietenie și schimb de experiență în țara noastră. Din delegație fac parte moad Abou-El-Leyl, secretar Mah­ge­neral-adjunct al Federației Sindi­catelor din Palestina, Mohammad Jaballah, secretar general­ adjunct al Federației Generale a Sindica­telor Iordaniene, Awani Jamil, se­cretar al Federației Generale a Sindicatelor Iordaniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Exe­cutiv al Federației Sindicatelor din Palestina. Oaspeții au fost însoțiți de Imad Addin, reprezentantul permanent al Organizației pentru Eliberarea Palestinei acreditat pe lângă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mi­­hai Dalea, membru supleant al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sin­dicatelor din România, Petrescu, vicepreședinte al Gheorghe Consi­liului Central al U.G.S.R. Exprimindu-și deosebita satis­facție de a fi primiți de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Mahmoud Abdu­l-El-Leyl a transmis se­cretarului general al un mesaj «le salut, împreună P.C.R. cu cele mai bune urări de sănătate și fericire din partea lui Yasser Ara­­fat, președintele Comitetului Mutiv al Organizației pentru Exe­­li­berarea Palestinei. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un salut cordial, urări de succes in lupta poporului palesti­nian pentru împlinirea cit mai grabnică a aspirațiilor sale de li­bertate, autodeterminare, pace și progres. Membrii delegației au subliniat semnificația deosebită a vizitei șe­fului statului român in unele țări arabe, relevând importanța acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie și colaborare dintre România și țările arabe, a solida­rității militante dintre sindicatele române și sindicatele din țările a­­rabe. Membrii delegației au dat o înal­tă apreciere poziției constructive a României în legătură cu soluțio­narea problemelor Orientului Mij­lociu, activității deosebite a șefu­lui statului român in vederea in­staurării in această zonă a unei păci durabile și drepte. Arătând că își amintește cu mul­tă plăcere vizita efectuată in ță­rile arabe, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspeți să transmită sindicatelor­ oamenilor muncii din țările arabe. Un căldu­ros salut, cele mai bune urări de pace, progres și prosperitate. In timpul convorbirii s-a subli­niat importanța solidarității inter­naționale, a unității muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, in lupta pentru progres și bună­stare, pentru victoria cauzei păcii și înțelegerii intre popoare. întrevederea s-a desfășurat in­tr-o atmosferă caldă, tovărășească» I­RIGAȚIILE BATALIA PENTRU APA să continue cu intensitate! Brigada noastră de reporteri relatează de la fața locului In ultimele zece zile, ploile nu le-au ocolit. Pre­cipitațiile, după ultimele estimări, au atins in a­­ceastă perioadă 50—69 litri pe metru pătrat. Un mare avantaj pentru culturile din epoca a doua, care au­ fost însămânțate. Solul are acum o umidi­tate pină la 40—50 cm, deci condiții optime pentru răsărirea și dezvoltarea plantelor. Dar rezerva de apă din sol nu s-a refăcut. Mai mult decit atit, umiditatea acumulată in condițiile încălzirii timpu­lui și ale consumului sporit de către culturi se poate epuiza intr-un timp scurt. Tocmai de­ aceea ingo­ing. Ion CHIRIAC, directorul în­treprinderii de exploatare a lucră­rilor de îmbunătățiri funciare Con­stanța : „Ținem o legătură perma­nentă cu specialiștii Stațiunii agri­cole experimentale pentru culturi irigate Valul lui Traianu, cu Direc­ția agricolă județeană. Vineri, aprilie, s-au făcut programări pen­­­­tru aplicarea in continuare a udă­rilor pe o suprafață de peste 15.000 hectare. Aceste programări cores­pund cerințelor actuale ale culturi­lor. Toate culturile din epoca a doua au rezerva de apă necesară pentru a răsări și dezvolta. Supra­fața amintită cuprinde semănături­le de toamnă, pe care nu s-a apli­cat încă prima udare, lucerna, le­gumele,­plantațiile de vii și pomi din sistemele de irigații. Să nu se înțeleagă cumva că este vorba de o pauză. Dimpotrivă, noi hidroa­­melioratorii, stațiunile pentru me­canizarea agriculturii, toți benefi­ciarii, ne-am propus ca in această săptămână, continuind irigațiile, să punem la punct toate instalațiile, este vorba îndeosebi de stațiile de pompare, de punere sub presiune, motopompe și altele pentru a asi­gura aplicarea unor udări pe cel puțin 50.000 hectare pe săptămână". Radu APOSTOL Gengel RAIALI (Continuare in­ paș­­a U­ a» țiile să nu contenească cu deosebire la culturile de lucerna și alte plante furajere,, legume,'in 'viiși fix livezi, diferențiat pe culturile de toamnă. Cum sunt folosite utilajele in acest scop, timpul de lucru, ce se întreprinde pentru a se iriga întreaga suprafață stabilită, pentru ca udările să fie extinse, pe noi suprafețe ? Adresăm această întrebare unor specialiști in hi­droameliorații, cadre de conducere din unitățile a a­gricole. Iată răspunsurile primite :

Next