Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)

1962-10-14 / nr. 5532

• • Pregătim temeinic deschiderea învățămîntului agrozootehnic încheierea colectivizării, dezvol­tarea continuă a bazei tehnice ma­teriale a agriculturii creează con­diții deosebit de favorabile pentru punerea în valoare a marilor resur­se de care depinde agricultura noa­stră, „în noile condiții ale agricul­turii socialiste — spunea tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în Rapor­tul prezentat la Sesiunea extraordi­nară a Marii Adunări Naționale, consacrată încheierii colectivizării — trebuie muncit intr-un mod nou, mai productiv, corespunzător cu în­drumările științei agricole“. In momentul de față, în gospodă­riile colective și de stat lucrează nu­meroși specialiști care conduc efec­tiv procesul de producție, își pun cunoștințele căpătate în facultăți în slujba producției. Desigur, acesta este un lucru important. Dar ca să introduci cuceririle științei în prac­tica curentă agricolă nu-i de ajuns doar să ai specialiști bine pregătiți. Pe bună dreptate, conducerea parti­dului ne cere să înarmăm întreaga masă a țărănimii colectiviste cu cele mai noi cuceriri ale științei a­­gricole, cu cunoștințe temeinice des­pre felul cum trebuie lucrat pămîn­­tul și îngrijite animalele pentru ca să dea producții bune, cunoștințe pe care să le aplice din ce în ce mai mult în munca de zi cu zi. Partidul și guvernul au apreciat că mijlocul principal de ridicare a nivelului de cunoștințe profesionale al țăranilor colectiviști, al mun­citorilor din gospodăriile de stat și S.M.T., este organizarea de cursuri agrozootehnice de masă cu durata de 3 ani. Cit de important este ca organele și organizațiile de partid, consiliile agricole să-și concentreze atenția spre organizarea temeinică a învățămîntului agrozootehnic de masă ne-o dovedesc rezultatele bune Constantin Anderca secretar al Comitetului regional P.M.R. Banat obținute de numeroase unități agri­cole socialiste din regiune. Să luăm, de pildă, gospodăria co­lectivă din Biled, o unitate multi­milionară, care crește sute de vaci și îngrașă anual mii de porci, și care obține recolte bogate și în anii cu condiții climaterice nefavorabile. In această gospodărie în fiecare iarnă învățămîntul agrozootehnic a fost te­meinic organizat. Colectiviștii au ascultat lecții interesante, concrete, adaptate specificului producției din unitatea lor. In afară de aceasta ei au făcut demonstrații practice în laborator sau direct la locul de muncă, au vizitat alte unități frun­tașe etc. Roadele acestei activități susținute n-au întîrziat să vadă. Nu e, deci, de mirare inte­re­resul crescînd al colectiviștilor din Biled pentru însușirea și aplicarea metodelor științifice. In gospodăriile colective, din rîn­­dul participanților la cursurile agrozootehnice s-au ridicat meșteri ai recoltelor bogate, crescători de animale fruntași, președinți pri­cepuți pentru etc. — luptători neobosiți introducerea metodelor înaintate în producția agricolă. Putem afirma că dacă astăzi pămîntul e mai bine lucrat iar ani­malele sînt crescute rațional, dacă am reușit să executăm în acest an pe toată suprafața cultivată cu sfe­clă de zahăr 4 prașile, la porumb 3 prașile și pe mari suprafețe chiar 4 prașile, să folosim pe o scară mai largă semințele de înaltă producti­vitate- toate acestea sunt, în bună măsură, și rodul muncii desfășurate de-a lungul anilor în cadrul cursu­rilor agrozootehnice. Cu toate aceste rezultate, trebuie să arătăm însă că în desfășurarea învățămîntului agrozootehnic au existat și destule lipsuri. S-au pre­dat, de multe ori, lecții cu caracter general, nelegate de problemele con­crete ridicate de producție, de condi­țiile locale din unitățile respective, a existat în unele locuri o slabă participare a cursanților etc. Conducerea partidului ne cere să considerăm organizarea învățămîn­tului agrozootehnic ca una din cele mai importante și urgente sarcini ale momentului de față. Biroul co­mitetului regional de partid a luat măsuri pentru realizarea ei. După cum se știe, deschiderea cursurilor va avea loc în prima ju­mătate a lunii noiembrie. Dar, pen­tru ca învățămîntul să se poată des­fășura în bune condiții de la prima lecție, este necesar ca toate pregăti­rile să fie făcute din vreme. De aceea, paralel cu preocuparea pen­tru realizarea sarcinilor curente, de campanie, ne-am îngrijit de pregă­tirea deschiderii cursurilor. Biroul comitetului regional de partid a în­tocmit un plan de măsuri, cu răs­punderi precise și termene de rea­lizare, privind înscrierea cursanți­lor, numirea și instruirea lectorilor, întocmirea programelor de lecții, asigurarea condițiilor materiale ne­cesare etc. Totodată s-a făcut și in­struirea primilor secretari, a secre­tarilor cu probleme de propagandă, precum și a aparatului de partid, a președinților consiliilor agricole raionale în legătură cu sarcinile ce le au în organizarea și îndrumarea învățămîntului agrozootehnic. (Din „Scînteia“ nr. 5679). (Continuare în pag. a II-a). Campania agrico­lă de toamnă se a­­flă în plină desfă­șurare și la G.A.C. din comuna Gra­­basi, raionul Stani­­colaul-Mare. Colec­tiviștii de aici, a­­jutați de mecaniza­torii de la S.M.T. dau atenție deose­bită semănatului. A­­rătura este bine pregătită și numai după ce pămîntul a fost mărunțit se trece la semănat. IN CLIȘEU: trac­toristul Ion Cerne­­vciuc și colectivis­tul Ștefan Ulițan, la semănat. Timpul probabil Centrul meteorologic din Timișoara comunică timpul probabil pentru regiunea Ba­nat . ASTĂZI , vremea în curs de ușoară schimbare cu cerul mai noros în cursul după­­amiezii. Temperatura stațio­nară, ziua, va fi cuprinsă în­tre 18 și 24 de grade, iar noaptea va coborî între 3 la 8 grade. PENTRU URMĂTOARE­LE TREI ZILE, Vreme schimbătoare cu cerul noros și favorabil precipitațiilor. • • Citiți în pagina a IV-A DECLARAȚIA COMUNA ROMÎNO-INDONEZIANA CU PRIVIRE LA VIZITA DE STAT IN . INDONEZIA A PREȘEDINTELUI CON­­­­SILIULUI DE STAT AL R. P. ROMÂNE,­­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ȘI 5 A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE­­­­ MINIȘTRI, ION GHEORGHE MAURER, 1 î­I »<>%»<»%<>«­О«<,« o«o%o%o«," Pe oooarele regiunii Ritm intens la semănat Paralel cu recoltatul porumbului și eliberarea terenului de coceni, colecti­viștii din Recaș, sprijiniți de mecaniza­tori, muncesc de zor la semănatul griu­lui. Pînă acum ei au însămînțat peste 500 ha de grîu din cele mai valo­roase soiuri, precum și 120 ha cu orz. Lucrările de pregătire a te­renului și de semănat continuă în ritm intens. (I. Ciosici). Recolte bogate la hectar Ca urmare a agrotehnicii înain­tate, din an în an, la gospodăria noastră colectivă, „A. S. Pușkin“, din comuna Șandra, raionul Sînni­­colaul-Mare, se obțin recolte tot mai mari la hectar. La cultura griului, de pildă, noi am obținut în acest an o pro­ducție medie de 2.542 kg la hec­tar, adică cu aproape 350 kg la ha mai mult decit era planificat și cu peste 500 kg mai mult decât în anul trecut. In prezent, colectiviștii noștri muncesc cu însuflețire la recolta­tul porumbului și sfeclei de zahăr. Și la aceste culturi obțin produc­ții sporite. Astfel, de pe suprafe­țele de porumb recoltate pînă acum (peste 200 ha) a rezultat o produc­ție medie de 8.350 kg știuleți la hectar, față de 7.800 kg știuleți cit s-a obținut în anul trecut. După cum se arată în lan, gospodăria noastră va obține asemenea pro­ducții de porumb și de pe restul suprafeței care ocupă în total 380 hectare. MIHAI BUDA colectivist Pe lotul demonstrativ Gospodăria agricolă colectivă „8 Martie“ din satul Moceriș, raionul Bozovici, gospodărie înființată la începutul acestui an, a însămînțat în primăvară, pentru prima oară în hotarul satului, porumb dublu hi­brid pe un lot demonstrativ de 3 ha. Membrii tinerei gospodării colecti­ve erau nerăbdători să vadă ce re­zultate va da acest porumb în con­dițiile de clima și sol din satul lor. Și iată că zilele trecute ei au recol­tat porumbul de pe acest lot de­monstrativ. Au cîntârit cu atenție producția obținută și au constatat că­­ au rezultat cite 5.133 kg porumb știuleți la hectar, ceea ce înseamnă o producție aproape dublă față de cea pe care o dă porumbul din soiu­rile locale. Această producție s-a putut ob­ține în condițiile nefavorabile din acest an cînd primăvara a fost fri­guroasă, iar vara secetoasă. In anii din urmă la Moceriș, în mod obiș­nuit se obțineau producții de pînă la 2.000 kg porumb știuleți la hec­tar. O HOTĂRÎRE A CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND PREZENTAREA­­ UNOR ABSOLVENȚI LA EXAMENUL DE STAt Consiliul de Miniștri al R.P. Române a emis recent o hotărîre privind pre­zentarea unor absolvenți la examenul de stat in învățămîntul superior. Conform acestei hotărîri, absolvenții Institutelor de tnvățămînt superior din seriile 1959—1960 și anterioare, care n-au promovat examenul de stat se pot prezenta, pentru ultima oară, la u­na din sesiunile acestui examen din anul 1963. (Agerpres). ARTIȘTI AMATORI IN TURNEU în cadrul întreprinderii raionale de industrie locală din Caransebeș își des­fășoară activitatea mai multe formații de amatori: un cerc de artă dramati­că, formații instrumentale, soliști vocali, o echipă de dansuri populare romî­­nești și o brigadă artistică de agita­ție. în rîndul artiștilor amatori care activează aici se găsesc șoferul Eu­gen Krucer, tîmplarii Dumitru Stepa­­nescu, Marin Ghidănac, Semenica Cra­­șovan și mulți alții. Programul intitulat „Munca și via­ța ne e dragă“, a fost prezentat și în sala Căminului cultural din comuna Rusca-Montană, raionul Caransebeș, un­de a fost aplaudat cu multă căldură de cei peste 180 de spectatori. A PATRA CONSFĂTUIRE DE SUDURĂ ȘI ÎNCERCĂRI DE METALE Ieri, au continuat lucrările Consfătui­rii de sudură și încercări de metale în ședințe pe subsecții. Au fost prezen­tate 6 referate generale care au tratat 32 de comunicări tehnico-științifice ale unor cercetători, cadre didactice și In­gineri din Întreprinderi din­­ ară, pre­cum și comunicări prezentate de dr. M. Beckert, I. Wodara, dr. W. Gilde și E. Becker din R.D. Germană, M. Kubiszyn din R.P. Polonă, dr. I. Slaba, I. J. Koutsky și V. Pilpus din R.S. Cehoslovacă, dr. I. Szilárd din R.P. Ungară. Lucrările prezentate s-au referit la procedeele de sudare prin presiune și dispozitive de fabricație, la tăierea cu gaze și arc electric, la metodele și aparatele pentru încercarea metalelor, la materialele pentru sudare, la suda­rea prin diverse procedee a oțelurilor speciale precum și posibilitățile care există de a se face încercări și control prin metode nedistructive la metale și la diverse construcții. In cadrul discuțiilor pe marginea referatelor și a comunicărilor s-au fă­cut intervenții rodnice. Seara partici­panții la consfătuire au luat parte la un spectacol de gală. Azi, la ora 9, are loc deschiderea unei expoziții pregătită cu ocazia Con­sfătuirii. Lucrările Consfătuirii con­tinuă luni. CONFERINȚE ȘI SIMPOZIOANE Oamenilor muncii din regiune li s-a făcut larg cunoscută prin con­ferințe și simpozioane politice de pace a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, în numai două luni s-au ținut 250 conferințe și simpozioane. Expunerile au fost axate pe teme ca „Lumea socialis­tă, strajă fermă a securității in­ternaționale“, „Forumul mondial al păcii de la Moscova“, „Congresul mondial pentru dezarmare genera­lă și pace de la Moscova“ etc. La aceste conferințe au partici­pat peste 50.000 oameni ai mun­cii din diferite sectoare de activi­tate. Printre fruntașii secției „prelucrări metalice“ a Uzinelor mecanice Timi­șoara se numără și frezorul Viorel Pî­va. Lună de lună el iși depășește sarcinile de plan dînd în ace­­­t timp piese de calitate. UN CLIȘEU, Viorel Priva lucrtnd la una din frezele portate. i Vizita tovarășilor Gh­eorgh­e Georghiu-Dej și loc Gh­eorghe Maurer Id Mia BOMBAY 13 Trimisul special Ager­pres, Ion Gălățeanu, trans­mite : Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul căreia pătrund valurile înspumate ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portu­gheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au ce­dat prințului moștenitor al An­gliei cu prilejul căsătoriei aces­tuia. In sutele de ani de domina­ție britanică, orașul Bombay era considerat „Poarta Indiei", fiind principalul port de acces în acea­stă țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice“. Astăzi, Bombayul este un im­portant centru industrial, comer­cial și portuar al Indiei indepen­dente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraș se poa­te observa o vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor moderne, care se înșiruie pe marile bulevarde sunt încadrate armonios de pre­zența zveltă a palmierilor. Pretu­tindeni în oraș se remarcă o mare animație. Aspectului vesel al străzilor i se adaugă acum o notă în plus: steagurile roșu­­galben-alb­astru și portocaliu-alb­­verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă și Republica In­dia, dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu to­varășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, au vizitat așa­­numita „Colonie a Laptelui“ din Aareg — un complex­ model de ferme pentru produse lactate, și Institutul de energie atomică de la Trombay. Deși atît de deose­bite prin specificul lor, cele două obiective incluse in programul vizitei au însă trăsături comune : ambele sînt menite să slujească la promovarea bunăstării poporului indian, la accelerarea progresului economic al țării. De la Raj Bhavana— reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui“ înalții oaspeți au fost însoțiți de guvernatorul statului Maharash­tra, H.K. Chainani, de ministrul Muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de am­basadorul Republicii India la București M.P. Mathur și de am­basadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. De-a lungul celor 32 km e­t mă­soară drumul pînă la Aarey populația din Bombay și din re­giunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului român. La ora 9,30, ora locală, coloana de ma­șini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeții sunt pri­miți de ministrul Agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul com­plexului, Khurody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului român sunt con­duși spre o colină de unde poate avea o privire largă asu­su­pra întregului complex de ferme. Dl. Khurody dă înalților oaspeți ample explicații cu privire la is­toricul coloniei, la modul ei de organizare și funcționare. „Colo­nia Laptelui“ se întinde pe o su­prafață de 283 ha și cuprinde 30 de ferme, în care sunt îngrijite peste 20.000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949 guvernatorul de atunci al statului Maharakstra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și ame­najarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3.400 capete de vite. Astăzi nu­mărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este de șase ori mai mare. Zilnic se îm­­buteliază 100.000 de litri de lap­te care sunt distribuiți printr-o largă rețea de desfacere cuprin­­zînd 700 de centre. După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea unității nr. 5 din ca­drul complexului și a fabricii pentru pasteurizarea și îmbutelie­­rea laptelui. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat a­­precierea pentru felul în care este organizat procesul de produc­ție și pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne. Conducătorii de stat romîni înso­țiți de personalitățile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oas­peți unde în cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare or­ganizarea unui schimb de expe­riență între specialiștii­ romîni și cei indieni. Un astfel de schimb, a menționat ambasadorul Repu­blicii India la București, Mathur, și Khurody, conducătorul colo­niei, ar fi reciproc Schimbul de experiență, avantajos, a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, este întotdeauna folositor. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în țara noastră în timpul verii. Ambasadorul Indiei la București a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul Agriculturii, Desay, s-a interesat îndeaproape de dez­voltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educație, în general, și de pregătirea cadrelor cu cali­ficare superioară în special. El a mulțumit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru fiile date. Conducătorii explica­de stat romîni au semnat in cartea de o­­noare a coloniei. La rugămintea gazdelor tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a plantat potrivit unei vechi tradiții indiene, un ar­bust de asoparay în Parcul Prie­teniei de la Aarey pe un teren unde se află numeroși arbuști plantați de șefi de state și gu­verne care au vizitat India­­șul Adresîndu-se gazdelor, tovară­Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să ne consacram forțele“. Minis­trul agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este și punctul de ve­dere al guvernului indian“. „Vă rugăm, a spus Desay, să reveniți pentru a vedea cum a crescut ar­bustul“. Mlădița nou plantată este stră­juită de o tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe: „Plan­tat de excelența sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Romîne la 13 octombrie 1962“. In cursul după-amiezii înalții oaspeți romîni au vizitat Institu­tul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea o­­rașului Bombay. Ca și dimineața, cînd conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să salute nu­meroși locuitori ai orașului care au ovaționat la trecerea coloanei de mașini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoțiți de Jai Sukh Lai Hatlii, ministrul Muncii al Republicii In­dia, de Salebhoy Abdulkadar, membru al guvernului statului Maharashtra, de ambasadorul In­diei la București, Mathur și am­basadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare cen­tru de cercetări nucleare din In­dia, este înzestrat cu trei reac­toare și cu numeroase aparate și instalații ultramoderne. In cele 15 sectoare ale Institutului desfă­șoară o activ­itate intensă peste 2.800 de oameni de știință și teh­nicieni. Aci se fac experiențe și se întreprind cercetări pentru a­­plicarea energiei atomice în cele mai diferite domenii: fizică, chi­mie, biologie, medicină. La intrarea în institut oaspeții romîni au fost întîmpinați de Setrina, locțiitor al directorului general, și de șefii unor sectoare de cercetări. în fața unei scheme locțiitorul directorului general a descris amplasarea clădirilor și instalațiilor institutului, planu­rile de dezvoltare ale acestuia. Apoi oaspeții au vizitat o serie de­ sectoare unde li s-au dat ex­plicații cu privire la funcționa­rea diverselor mecanisme și dis­pozitive. între tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Letrina a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locțiitorul directorului ge­neral a subliniat că instituția întreține relații strînse cu Insti­tutul de fizică atomică din Bucu­rești și a primit pînă acum de două ori vizita directorului aces­tuia, acad. Horia Hulubei. în timpul vizitei oamenii de știință, tehnicienii și laboranții Institutului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeții romîni, exprimîndu-și bucuria pentru prilejul pe care l-au avut de a le arăta roadele muncii lor. La sfîrșitul vizitei tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arat succese în muncă colectivului de oameni de știință și tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultate­le obținute de colectivul Institu­tului în activitatea sa științifică. La despărțire locțiitorul directo­rului general al Institutului a declarat tovarășil lui Gheorghe Gheorghiu-Dej că întregul co­lectiv se simte onorat de vizita care a fost făcută de înalții oas­peți romîni. La înapoierea spre Bombay zeci și zeci de mii de oameni au salutat prietenește pe solii poporu­lui român. Pretutindeni putea fi au­zit un salut străvechi în limba hin­di adresat în mod tradițional oas­peților și prietenilor „Victorie nouă“. Seara guvernatorul statului Maharashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului român. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la pri­mirea caldă care a fost făcută încă din prima zi oaspeților romîni de locuitorii orașului. După cum scrie ziarul de limbă­­ engleză „Free Press Journal“, „Președintelui primul ministru român însoțit de și de ministrul Afacerilor Externe li s-au făcut la aeroport o primire călduroasă. In drumul spre Raj Bhavana ei au fost aclamați de o mare mul­țime“. Ziarele „Times of India“, „Free Press“ și „Lokasatta“ înso­țesc reportajele din prima zi a vizitei cu fotografii înfâțișînd pe conducătorii de stat romîni la sosirea în Bombay. Front larg de lucru pentru perioada de iarnă Timpul rece începe să se facă simțit încă de pe acum. Acest lucru impune accelerarea pregătirilor de iarnă, îndeosebi la între­prinderile unde un mare volum de lucrări urmează să se desfă­șoare afară. Este de asemenea cunoscut că iarna, datorită unor condiții specifice ca: temperatură scăzută, sol înghețat, zăpadă etc., pentru executarea în bune condiții a unor lucrări se impun o serie de măsuri specifice. Printre întreprinderile care vor executa astfel de lucrări sunt și cele de construcții. Pentru a cunoaște stadiul în care se află pregătirile de iarnă la întreprinderea 4 construcții Arad ne-am adresat tov. Carol Ze­­leneak, directorul întreprinderii, iată pe scurt răspunsul primit la întrebările redacției: iiiiiiiiiimii iii Hiiumiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Miii. Pe toate șantierele întreprinderii s-au întocmit din timp documen­tațiile pentru pregătirile de iarnă. Ne preocupă în principal să asigu­răm un front larg de lucrări în interior. Pentru aceasta am grăbit ritmul construcțiilor la unele blo­curi, în această direcție au fost luate de acum diferite măsuri. La șantierul din bulevardul Republicii 12—18 (bloc cu 100 apartamente), de pildă, pentru a accelera ritmul lucrărilor, încă de la 3 septembrie am început să muncim în trei schimburi. Pentru a crea condiții optime de muncă conducerea întreprinderii a indicat să se monteze în primul rînd geamurile și ușile prevăzute cu sticla necesară, să fie instalate provizoriu instalațiile de încălzire (calorifere). La sfîrșitul lunii no­iembrie nodul de termoficare al blocului va fi racordat la rețeaua de termoficare. Pînă atunci însă am luat măsuri de a asigura un stoc suficient de canadiene și coc­­sare cu care se va face încălzirea. O altă problemă importantă pe care în parte am rezolvat-o este cea în legătură cu pregătirea șan­­­tierelor situate în afara orașului.­­ Deoarece spre aceste șantiere în perioada ploilor drumurile vor fi mai greu accesibile, am trans­portat încă de pe acum­­ cărămidă, balast, nisip etc. De asemenea, în unele locuri au fost instalate re­zervoare pentru încălzirea apei, iar în cursul lunii octombrie vor fi transportate și instalate și cuptoare­le pentru încălzirea balastului. Și la celelalte șantiere vor fi luate mă­suri asemănătoare de încălzire. E cunoscut faptul că iarna din cauza temperaturii scăzute betonul și mortarul, chiar preparate cu apă caldă, pot îngheța. Pentru a pre­veni acest neajuns, am asigurat în­­că de pe acum cantități suficiente de clorură de calciu, care introdusă în beton și mortar, prin reacția chimică exotermă care are loc, va accelera priza la aceste materiale. Acest lucru ne garantează execută­­­rea unor lucrări bune. Cu toate că atenția principală ne-a fost îndreptată asupra șantie­relor, n-am scăpat din vedere nici condițiile de viață ale muncitori­lor. în acest sens țin să arăt ca am amenajat un confortabil grup social cu 450 de locuri. S-­au asi­­gurat lemnele necesare încălzirii, pături etc. Din relatările tovarășului G. Zeleneak s-a desprins concluzia că la constructorii din Arad poate veni iarna. Măsurile luate precum și acele care se vor mai aplica pe parcurs permit să se construiască și cînd afară va fi ger și zăpadă. Ar fi util dacă conducerea Trustului regional de construcții ar studia experiența tovarășilor arădeni pre­cum și a altor întreprinderi și ar asigura generalizarea celor mai bune măsuri, astfel ca fiecare între­prindere să aibă pentru iarnă asi­gurate largi fronturi de lucru, ca și pe șantiere să se poate lucra după metode industriale. T. PETRUȚI

Next