Drapelul Roşu, iunie 1963 (Anul 19, nr. 5726-5751)

1963-06-07 / nr. 5731

Din activitatea cooperativelor de consum In continuă dezvoltare Comuna Giarmata este cunoscută în raionul Timișoara prin succesele ob­ținute de harnicii muncitori de la gos­podăria agricolă de stat, de colecti­viști. în ultimii ani această comună se dezvoltă multilateral, locuitorii ei duc o viață din ce în ce mai bună. La aceasta o contribuție de seamă o dă și cooperația de consum care, prin numeroasele sale unități comerciale înlesnește schimbul de mărfuri între oraș și sat. Afară de magazinul uni­versal, bine aprovizionat, în comună se mai găsesc 12 magazine, restaurant și diferite chioșcuri.­­Colectiviștii vizitează des magazinele procurîndu-și de aici aparate de radio, mașini de spălat rufe și alte obiecte de uz casnic. Anul trecut, cooperativa a avut un beneficiu de peste 650.000 de lei; în acest an, ea a pus în vînzare mărfuri în valoare de 250.000 lei mai mult decît prevedea planul. De altfel, în ul­timul timp, în comună au luat ființă unități comerciale noi ca : magazinul de articole casnice, o librărie, cofetă­rie, chioșc de răcoritoare etc. O dez­voltare remarcabilă a cunoscut în ulti­mul timp atelierul de tîmplărie. în trecut aici lucrau 4 muncitori. Acum atelierul are 16 muncitori. Ei folosesc utilaje și mașini noi, avînd posibili­tatea să confecționeze mobilă de bună calitate. în mijlocul comunei se înalță în­­ prezent o clădire nouă cu etaj. Aici va­­ fi complexul comercial al cooperativei. El va cuprinde un magazin alimentar cu autoservire, iar la etaj vor fi ra­ioanele de textile, articole casnice, confecții, galanterie. Alături, se va a­­­­menaja un restaurant cu grădină de vară. Toate acestea vin să îmbunătă­țească și mai mult deservirea popu­lației, a membrilor cooperatori. Pînă în prezent cooperativa are 4.800 de membri, dar consiliul de conducere se străduiește să atragă în cooperație în­treaga populație a comunei. Succesele înregistrate de cooperativa din Giarmata, faptul că ea se autofi­­nanțează de mai bine de 3 ani, se da­­toresc în bună parte și președintelui ei, tov. Nicolae Rosar. Candidatul de partid Nicolae Rosar este un bun or­ganizator, dînd dovadă de mult spirit gospodăresc. La conferința regională a Uniunii cooperativelor s-a scos în evidență acest de consum lucru. Cu acest prilej el a fost ales delegat la cel de-al IV-lea Congres al cooperației de consum care va avea loc între 10—13 iunie în Capitala patriei noa­stre. C. HÎRȘOVA ---------------if ---------------­ Eficiența aplicării măsurilor tehnico-organizatorice Pe poarta Combinatului siderurgic din Reșița ies în fiecare zi vagoane în­cărcate cu diferite laminate pentru în­treprinderile prelucrătoare din țară. Elanul și priceperea colectivului de aici, hotărîrea de a trimite uzinelor cantități sporite de laminare și în sor­timente dorite sunt concretizate în rea­lizările obținute în cele cinci luni ale acestui an. în această perioadă laminatorii reșițeni au dat peste plan 10.000 tone produse finite, au sporit productivitatea muncii cu 2,4 la sută, iar din cele 18 sortimente princi­pale planificate 14 au fost realizate in­tegral. Ce a contribuit la obținerea acestor rezultate? în primul rînd este vorba de o serie de măsuri tehnico-organizatori­ce, care aplicate cu operativitate în procesul de producție, au dus zi de zi la realizări tot mai importante. Iată cîteva din acestea, la un moment dat s-a constatat că o însemnată pierdere de timp productiv se datorește unor repa­rații superficiale executate la unele uti­laje. Pentru a înlătura acest neajuns s-a trecut la efectuarea reparațiilor con­form graficului, executîndu-se un control riguros asupra calității lucră­rilor. Pentru însușirea cît mai temei­nică a meseriei de laminator și a pro­cesului tehnologic de lucru au fost organizate, în acest an, 10 cursuri de ridicare a calificării la care partici­pă 329 de tovarăși. S-a preconizat la­minarea șinei de cale ferată pe care în loc de două, ceea ce a dus trei la reducerea regimului de presiune, la o repartizare mai uniformă a presiuni­lor și deci la un ritm mai intens de laminare. La cadrul pregătitor al liniei reversibile s-a aplicat o nouă crestare a cilindrilor care a influențat pozitiv sistemul de prindere a­ lingourilor și bramelor ceea ce a dus la creșterea in­dicelui intensiv de prelucrare. Prin această modificare tehnologică astăzi se laminează 15 pînă la 16 brumuri la oră în loc de 13 cît se prelu­crau înainte. La cuptoarele acinei, prin mărirea numărului de blumuri in­troduse la încălzit și prin aplicarea unui regim optim de lucru produc­tivitatea muncii la această operațiune a crescut cu 3 la sută obținîndu-se un ritm sporit de laminare. De ase­menea, la laminarea profilelor rotunde se folosesc cilindri din fontă în lo­cul celor de oțel, înlocuire care are ca rezultat o durată mai mare de func­ționare și o reducere a timpului de în­locuire a calibrelor cu 20 de minute pe schimb. Au fost elaborate și tipă­rite instrucțiuni privind respectarea tehnologiei și a atribuțiunilor fiecărui om la locul de muncă și s-au luat mă­suri pentru a se evita rebutul și pro­filele necorespunzătoare. S-a propus, de pildă, ca din primele 6 lingouri de la început de profil nou să se lami­neze brame și numai după aceea să se exerseze profilul planificat. Pentru evitarea laminatelor cu imprimări s-a montat un dispozitiv în fața casei nr. 1, care curăță suprafața lamina­telor de oxizi. Paralel cu aceste măsuri care apli­cate operativ au dus la realizarea unei producții sporite de laminate și de bună calitate în cadrul fiecărui colectiv s-a creat o opinie de masă îm­potriva acelor care muncesc neglijent, irosesc timpul productiv sau dau lami­nate de slabă calitate. Așa a fost ca­zul cu tovarășa manevrantă Maria Tivadar, care muncind superficial dă­dea multe rebuturi. Grupa de partid (organizator tov. Fabius Gherdan) punînd-o în discuție, a ajuta­t-o să înțeleagă că toată strădania unui co­lectiv este irosită din cauza unor ma­nevrări necorespunzătoare ale ei, care duc la rebutarea unor însemnate cantități de laminate. Altă dată ute­­mistul Ion Alexandru a lipsit nemo­tivat patru zile de la lucru. Co­lectivul în care muncește nu a rămas pasiv față de această stare de fapt, întrunit într-o consfătuire i-a arătat tâ­nărului că lipsind de la lucru dezor­ganizează tovarășii lui procesul de producție și că de muncă trebuie să execute lucrările pe care el trebuia să le facă. Ca urmare a acestor măsuri astăzi chiar și acei tovarăși care păreau pasivi față de muncă controlează a­­tunci cînd intră în schimb graficele de producție, pentru a vedea cum au muncit tovarășii lor din celelalte schimburi. La orice loc de muncă vei întîlni în aceste zile o întrecere entu­ziastă. Fiecare laminator tânăr sau vîrstnic luptă acum împotriva deficien­țelor, muncește cu toată puterea pen­tru a trimite uzinelor prelucrătoare la­minate multe, bune, în sortimente va­riate și la un preț de cost cît mai scăzut. I. TEODORESCU DRAPELUL ROȘU După încheierea cursurilor Zilele trecute, elevii din clasele I—IV ale școlilor de opt ani au în­cheiat cursurile acestui an de învăță­­mînt. Acum, în Timișoara, ca în toate localitățile din regiune, școlarii acestor clase desfășoară diferite ac­tivități cultural-educative. Potrivit planurilor întocmite, elevii acestor clase, îndrumați de învățători și pro­fesori, fac plimbări și excursii în aer liber, vizionează muzee, expoziții, în­treprinderi, unități agricole socialiste și participă la spectacole de teatru și cinematografe, organizate special pentru ei. Elevii claselor I-a de la Școala medie nr. 3 din Timișoara (în număr de peste 100), însoțiți de tov. Iuliana Baitor, Elena Biroiu și Maria Cris­­tescu au vizitat gospodăria colectivă din Dumbrăvița. Alți 400 de elevi din clasele I—IV de la școala amin­tită au făcut o frumoasă plimbare prin oraș, vizitând muzeul regional și unele întreprinderi. Peste 40 de elevi din clasele a IV-a de la aceeași școală au făcut o fru­moasă călătorie prin orașele Hercu­­lane, Orșova și au admirat frumusețile naturii la Cazane. Elevii claselor a VII-a și a IV-a au vizitat localită­țile Oțelul-Roșu, Arad și ruinele ce­tății Șoimoș. ----------------fe vv- ■k "---------------­ Se înfăptuiesc propunerile cetățenilor într-unul din cartie­rele orașului Caransebeș, cetățenii se sfătuiau cu deputații sfatului popu­lar orășenesc. Ei pro­puneau să se constru­iască și în cartierul lor o școală, la înfăptuirea căreia își vor aduce contribuția. ..Avem aici 100 de copii de vîrstă școlară și dorim să le creăm condiții și mai bune de învățătură" — au zis alegătorii din această parte a orașu­lui. N-a trecut prea mul­tă vreme și cîțiva mun­citori, în frunte cu atemistul Anghel Suciu au și făcut măsurăto­rile, au înfipt țărușii și au început săpăturile. Un grup de copii gălă­gioși se opriră locului și se întrebau : — Ce se mai ridică aci ? — Cum nu știți, se construiește școala noas­tră, răspunse cu mîndrie în glas, unul dintre școlari. Cei vîrstnici, ca și cei tineri sînt hotă­­rîți ca în frunte cu de­putații lor să pună umărul la ridicarea noului edificiu. P. NICOLAU NOTĂ Ritm de lucru nesatisfăcător Efectivul de animale al gospodăriei colective din Berini a crescut an de an. Aceasta a impus asigurarea unor adăposturi corespunzătoare. drumarea organizației de bază Sud în­s­ au și obținut unele rezultate, mai ales în fo­losirea unor materiale locale. Ulti­mul grajd s-a ridicat la un preț de 860 lei pe cap de vită mare. Analizînd însă ritmul în care se execută construcțiile, rezultă că acesta este cu totul nesatisfăcător. Un grajd pentru 100 vite mari și îngrășătoria de porci, începute în anul trecut, nici acum nu sînt acoperite. Deși sîntem aproape la jumătatea anului, nu s-a început construcția noului grajd pla­nificat în acest an. Pentru alte obiec­tive ca : maternitatea de scroafe și cotețul de păsări nu s-a asigurat din timp materialul lemnos pentru acope­riș, fapt pentru care lucrările stau pe loc. Deși s-a analizat felul cum se desfășoară lucrările la construcții, nu s-au luat măsuri cuvenite pentu întărirea muncii politice în rîndul colectiviștilor din acest sector important. Pentru ca rămînerea în urmă să fie recuperată, este necesar ca tova­rășii din consiliul de conduce­re al gospodăriei să manifeste mai multă inițiativă în procurarea și folo­sirea materialelor de construcții. Este necesar ca în viitor și consi­liul agricol raional să planifice mai atent repartițiile de materiale dirijate ca : ciment, lemn de brad etc. Prin repartizarea acestora în raport cu pla­nificarea executării construcțiilor, gos­podăriile colective vor putea să termine la timp lucrările propuse. I. LOBODICI Str. BT#T .­Rocco și frații săi T uchino Visconti, regizorul pro­ ^­­gresist italian, ale cărui crea­ții, incepînd cu „Senso" și terminînd cu recent premiatul la Cannes ’’Ghe­pardul" , contribuie în bună măsură la constituirea unui curent realist pu­ternic în cinematografia occidentală, povestește in ,,Rocco“, soarta unei fa­milii de țărani sudici, care împinși de foame „urcă" la Milano, pentru a pu­tea trăi. . Cei cinci frați Parondi intră în văl­mășagul marelui oraș, cu dorința de a începe o viață nouă demnă, cu ho­tărîrea de a termina cu mizeria fizică și morală care i-a izgonit din sud. Fil­mul oferă spectatorului prilejul de a cunoaște procesul complex, contradicto­riu, al adaptării la realitatea urbană­­industrială a mentalității țăranului ex­ploatat. Regizorul a­ căutat să imprime crea­ției sale un puternic accent demasca­tor al societății inumane care dezuma­nizează o parte a componenților ei, prin oferirea unor pseudo-soluții, me­nite să-i îndepărteze de la înțelegerea exactă a raporturilor de clasă. Din cei cinci frați Parondi, Vincenzo va a­­junge un mic burghez mărginit, Si­mone (Renato Salvatore) va deveni criminal, Rocco (Alain Delon) un soi original de prinț Mîșkin, la toate iertă­tor și atotînțelegător, doar Ciro, mun­citorul, va înțelege că pentru a fi bun, trebuie să nu ierți pe toată lumea și că pe drumul spre fericirea individua­lă trebuie să mergi alături de tova­rășii tăi de clasă. Acestă-i drumul spre care îl călăuzește pe micuțul Lu­ca, al cincilea frate. Construit amplu, cu o mare genero­zitate narativă, filmul în afara unor magistrale interpretări actoricești, în mijlocul cărora strălucește Annie Girardot, merită interesul. Complex, pe alocuri chiar prea exuberant. ..Roc­co“ supune meditației privitorului un mesaj clar, dar care — acesta fiind meritul artistic al operei — reiese din logica acțiunii sociale. L. Visconti ex­plică de ce ajunge Simone să decadă, tot așa cum ne oferă toate datele pentru a nu fi de acord cu Rocco, cu „mila de tip evanghelic" lănțuirea neînfrînată și nici cu ,,dez­a instinctelor" (Simone). Regia opune lui Rocco Simone, pe Ciro, care în mod vădit devine în final, purtătorul ideii de ba­ză a filmului. Arta lui L. Visconti conferă între­gului film o varietate de expresie sub­liniată de metafora centrală a lumii boxului. Intr-adevăr, alternarea secven­țelor principale ale acțiunii cu sondele filmate ale lumii boxului epi­se datorește nu numai participării lui Rocco și Simone la viața ringului, ci mai curînd unei idei-cheie a­ regizoru­lui, ilustrată prin această metaforă: brutalitatea boxului, lupta permanen­tă, crîncenă sugerează ceva din lupta crîncenă, brutală, pe care Simone și Rocco trebuie s-o poarte, pentru ca să poată trăi. In această perspectivă, lupta pe care o alege Ciro, este cea reală, autentică, nu lupta­­ de unul sin­gur, lupta spectacol, ci lupta solidar­­ă, în sinul clasei muncitoare, îm­potriva celor care i-au împins pe Si­mone la crimă și pe Rocco la Simbolul femeii — fericire, pe eroare, care nici Simone nici Rocco n-o pot păstra din pricina falsității pozițiilor pe care se situează — clarifică și mai preg­nant mesajul filmului. E regretabil însă că ințelegind solu­ția conflictului pe care ni-l descrie, L. Visconti n-a argumentat suficient artistic (ca timp de ecranizare și sus­ținere psihologică) soluția Ciro­ei a extins uneori mai mult decît era ne­cesar investigația cazurilor Simone­ Rocco. Astfel, personajul cu cea mai mare doză de drept și adevăr so­cial — Ciro — răm­îne cam pe al doilea plan. Mărturie combativă și ascuțit criti­că asupra inumanității modului de viață capitalist, „Rocco și frații săi“ nu se limitează la o ilustrare a cauze­lor înstrăinării personalității de către capitalism, ci indică, timid și uneori insuficient de argumentat, și calea de ieșire din jungla relațiilor bestiale între oameni. Prin aceasta filmul se situează la frontierele neorealismului, în acea zonă de la care începe trans­formarea creatorului intr-un artist al realismului socialist. De aceea filmul vestește o nouă tendință în cinemato­grafia progresistă italiană. S. LEVIN­ U I­II Zilele acestea stațiunile balneo­­climatice și-au primit oaspeții, pri­mele serii de oa­­­­meni ai muncii ve­niți să-și petreacă­­ concediul de odihnă sau să-și refacă sănătatea. ÎN CLIȘEU: as­pect din stațiunea Herculane. Așa cum prevăd Directivele Con­gresului al III-lea al P.M.R., în țara noastră se înfăptuiește un vast pro­gram de investiții. An de an sunt alo­cate fonduri tot mai însemnate pentru construirea de noi capacități de pro­ducție și modernizarea celor existente, sporesc investițiile pentru construcții social-culturale, în cadrul acestui pro­gram și orașul Arad a simțit din plin grija partidului și guvernului. Un rol însemnat în realizarea pla­nului de investiții în orașul nostru, atât la blocuri de locuințe cît și la o seamă de obiective industriale și so­cial-culturale, îl are întreprinderea nr. 4 din cadrul Trustului regional de construcții Banat. Ca urmare a sporirii investițiilor, volumul de lucrări ce le efectuează întreprinderea a crescut mult în ultimul timp. Ca și în alte localități, în Arad au fost deschise numeroase șantiere , acum se exe­cută în 30 de zile un volum de lu­crări care înainte era efectuat în 3—4 luni. A crescut mult numărul munci­torilor, tehnicienilor și inginerilor. Multiplele aspecte ale producției — organizarea șantierelor, începerea con­strucțiilor și respectarea graficului de lucru cu încadrarea în prețul de cost, asigurarea unor lucrări de calitate, crearea de condiții bune de cazare a muncitorilor, eliminarea fluctuației și altele — pun în fața organizațiilor de bază sarcini care se cer rezolvate ope­rativ, îndrumată de către comitetul oră­șenesc de partid, organizația de bază de la întreprinderea nr. 4 construcții a reușit ca, în ultimul timp, să-și îm­bunătățească activitatea. Ea își exer­cită cu mai multă competență contro­lul asupra activităților din întreprin­dere, desfășoară o muncă politică în rîndul unei mase mai largi de con­structori. Ca urmare a acestui fapt, în anul trecut, întreprinderea 4 construc­ții a obținut o serie de rezultate bune în îndeplinirea planului la toți indi­catorii, fiind declarată unitate fruntașă în cadrul trustului regional de con­strucții. Pe șantierele întreprinderii a început să-și facă tot mai mult Ioc tehnica nouă, prin aplicarea de pro­cedee tehnologice, avansate, mecani­zarea lucrărilor grele etc. Pentru 1963 sarcinile întreprinde­rii sunt mult mai mari: îndeplinirea lor cere din partea fiecărui comunist să fie fruntaș în muncă, exemplu demn de urmat, să-i însuflețească și să-i mo­bilizeze pe fiecare din constructori în lupta pentru terminarea la timp și efectuarea unor lucrări de calitate. Cu alte Cuvinte se ridică cu deosebită tă­rie necesitatea creșterii rolului condu­cător al organizației de partid, în înde­plinirea sarcinilor de producție. Cei mai buni constructori în rîndurile partidului Organizația de bază cuprinde acum aproape 50 de membri și 13 candidați de partid. Militînd pentru întărirea rîn­­durilor sale, ori­mizația de bază s-a îngrijit, ca efectivul comuniștilor să crească prin primirea celor mai buni muncitori, exemple de îndeplinire con­știincioasă a sarcinilor de producție, a celor mai buni tehnicieni și ingineri. Mulți dintre constructori s-au făcut cr­oscuți prin hărnicia și priceperea lor. Despre ei s-a vorbit în consfătui­rile de producție, s-au scris articole la gazeta de perete ; numele lor a fost popularizat la panoul de onoare al întreprinderii. Comuniști cu expe­riență mai bogată au primit sarcina să se ocupe îndeaproape de educarea a doi-trei tovarăși din activul fără de partid, ori din organizația U.T.M. Astfel, tovarășul Ioan Farago l-a în­drumat zi de zi pe Dumitru Butușina pentru a deveni candidat de partid, să­dind în conștiința lui hotărîrea de a depune tot mai multă sîrguință în în­deplinirea sarcinilor de producție. Curînd, organizația de bază l-a pri­mit în rîndul candidaților pe Dumitru Butușina. El n-a dezmințit încrederea comuniștilor , astăzi se numără prin­tre evidențiații în producție. Tot așa s-au petrecut lucrurile și cu Ioan Ma­rin, Simion Codreanu, Ludovic Horvath, Iosif Berger, Valentin Zd­er, Veturia Stăncioiu și alții care au devenit, în ultim­a vreme, candidați sau membrii de partid. Primirea în rîndurile partidului a celor m­ai mer­­moși tovarăși, a contri­buit la o mai bună desfășurare a muncii politice pe șantierele întreprin­derii, mulți dintre constructorii primiți fiind inițiatorii unor acțiuni folosi­toare în sporirea productivității mun­cii și efectuarea unor lucrări de cali­tate. Cu toate acestea sunt încă șantiere unde numărul de membri sau candi­dați de partid este mic. Aceasta, pentru că în întărirea raidurilor or­ganizației nu sunt antrenați toți mem­brii de partid. Nu e de mirare că mai sunt echipe și brigăzi în care munca politică de masă este aproape inexis­tentă. Unii membri ai biroului caută să justifice situația prin fluctuația ca­drelor. Dar se pune întrebarea : ce a făcut organizația de bază pentru per­manentizarea muncitorilor ? Adunarea generală din luna martie, care a discutat felul cum se desfășoară munca de întărire a rîndurilor organi­zației de bază n-a reușit să facă o analiză profundă în această privință. Au fost amintite cîteva din realizări, a fost criticat faptul că unii Membri de partid nu contribuie îndeajuns la e­­du­carea muncitorilor, la pregătirea a doi mai înaintați dintre ei pentru a deveni candidați și apoi membri de partid, dar nu s-a mers mai departe. Adunarea generală nu a stabilit nici o măsură pentru lichidarea lipsurilor, pentru îmbunătățirea muncii de pri­mire în partid. Organizația de bază din întreprin­dere are datoria să intensifice munca de educare, să se preocupe cu și mai mult simț de răspundere de întărirea rîndurilor sale prin primirea celor mai înaintați constructori, care dovedesc prin fapte că merită înaltul titlu de membru al partidului. Stil de muncă defectuos Vorbind despre munca organizației de partid, trebuie să vorbim și des­pre stilul de muncă al biroului, des­pre activitatea tuturor comuniștilor. Și trebuie să spunem că în munca de partid pe șantierele de construcții ale acestei Întreprinderi se manifestă încă deficiențe. Organizația de partid exer­cită un slab control asupra activității de construcții. Să pornim de la cî­teva fapte mai concrete, în nici o adunare generală, din­­ care s-au ținut anul acesta, nu s-a analizat vreo pro­blemă de producție. Acest lucru s-a făcut doar într-o ședință de birou lăr­gită, la care au fost invitați și con­structori fără de partid. Și aici însă șeful șantierului de pe străzile Ecate­­rina Varga și Tudor Vladim­irescu a prezentat un referat în care s-a încer­cat să se discute despre toate. S-a vorbit despre mecanizarea lucrărilor, despre prețul­ de cost, calitate, disci­plină, în muncă, protecția muncii, con­diții sociale și alte asemenea probleme importante, dar care, din cauza mul­țimii lor, n-au putut fi aprofundate. Aspecte ale formalismului se ob­servă în desfășurarea nu numai a unor astfel de ședințe, ci și a adunărilor generale, în repartizarea­­ sarcini concrete membrilor și candidaților de partid. Trebuie în același timp amintit că dacă cuvîntul unor tovarăși ca Dra­­gomir Jivanilov, Carol K­eleneac și al altora este auzit de fiecare dată in a­­dunările generale, nu același lucru se poate spune despre Ladislau Kukula, Aurel Ni­ksfor și Iosif Nagy. Pe lângă faptul că lipsesc uneori nemotivat de la adunări, ei nu-și exprimă poziția față de activitatea ce se întreprinde, manifestă lipsă de combativitate. A­­ceastă atitudine n-a fost combătută de către biroul organizației de bază și nici de alți comuniști. Lipsa unui control permanent asupra activității de producție din partea or­ganizației de bază a dus — pe lângă unele greutăți și lipsuri de ordin teh­nic — la o realizare cu totul nesatis­făcătoare a planului pe primele patru luni ale anului curent. Spre o organizare temeinică a activității șantierelor Conducerea întreprinderii și comi­tetul sindicatului au fost îndrumate să se preocupe în mai mare măsură de pregătirea cadrelor de muncitori. Nu peste mult timp de la cursurile de ca­lificare, organizate în acest an de în­treprindere, vor pleca pe șantiere peste 100 zidari, dulgheri și fierari betoniști. Se constată însă că efectivul de muncitori necesari întreprinderii în cursul trimestrului I a.c. era cu mult sub plan, situația îmbunătățindu-se, ce-i drept, pe parcurs însă nu într-un ritm corespunzător. Nici forța de mun­că de care dispunea întreprinderea în acea perioadă nu­ a fost bine folosită, fiind răspîndită la toate șantierele, în loc să fie concentrată pe obiective. In funcție de urgența lucrărilor. La 5 complexe lucrările au început deo­dată deși ele au termene de predare diferite. Atît conducerea administrativă, cît și comitetul sindicatului, au avut o prea mică preocupare față de întărirea disci­plinei. Dacă facem un calcul asupra ab­sențelor nemotivate reiese că numai prin această cale se risipește o cantitate mare de timp. Organizația de partid are dato­ria să îndrume comitetul sindicatu­lui și organizația U.T.M. să desfășoare o susținută muncă de educare a con­structorilor pentru întărirea discipli­nei, eliminarea absențelor și întârzie­rilor de la lucru. Dacă la nivelul întreprinderii și șantierelor consfătuirile de producție se țin cu regularitate, la brigăzi și e­­chipe acest lucru nu se face din cauză că nici planul de producție nu este defalcat decît la nivelul șantierului. Conducerea întreprinderii va trebui să impună șantierelor ca, pe lîngă urmă­rirea fizică pe bază de grafie, bri­găzile sa primească planul de producție defalcat pe principalii indicatori, a­­ceasta contribuind totodată la creș­terea responsabilității fiecărui loc de muncă față de realizarea planului. Organizarea și dotarea șantierelor cue utilajele necesare se face în unele cazuri în mod necorespun­zător, o se­rie de operații efectuîndu-se manual, deși se pot mecaniza. La cvartalul din str. Ecaterina Varga, de exemplu, transportul cărămizilor pe verticală, în loc să se facă mecanizat, se efectuează prin aruncarea cu lopata sau din mină în mină. Tot așa se procedează și pe alte șantiere, Pr Ținînd seama de restanțele mari în­registrate pe primele patru linni, pre­cum și faptul că din volumul anual de producție planificat, pînă la data ac­tuală nu este contractat decît cca. 70 la sută, conducerea întreprinderii, în­drumată și controlată îndeaproape de organizația de partid, va trebui să treacă la luarea unor măsuri tehnice și organizatorice care să ducă la rea­lizarea planului și recuperarea rămine­­rilor în urmă din primele luni ale anului. în această direcție, con­siderăm că întreprinderea va trebui să primească mai mult sprijin din partea Trustului regional de construcții Ba­nat și în special în problemele de asigurare a materialelor necesare și contractarea definitivă a lucrărilor din plan. O grijă deosebită trebuie acordată îmbunătățirii muncii politice de masă. Munca de partid își va arăta roadele da­că va fi concretă, dacă va avea continui­tate. Colectivul de agitatori format din 60 de tovarăși, trebuie să fie activizat și îndrumat să desfășoare o activitate vie în rîndul constructorilor pentru an­trenarea lor la realizarea sarcinilor de producție. Agitația vizuală, gazetele de perete și celelalte forme ale muncii politice de masă pot fi mai bine fo­losite pentru combaterea risipei de materiale, a cazurilor de indisciplină, a superficialității. Lipsurile în activitatea politico-edu­­cativă a organizației de bază din în­treprindere arată și slaba muncă de îndrumare și control desfășurată de către comitetul orășenesc de partid. Pentru eliminarea lipsurilor semnala­te ne vom îngriji ca în cel mai scurt timp, organizația de bază din între­prindere să-și îmbunătățească stilul de muncă, să-și pună în centrul preo­cupărilor problemele producției. Vom insista în special asupra unei mai juste repartizări a membrilor și candi­daților de partid în cadrul șantierelor în vederea asigurării unui control mai eficace și la timp, pentru ca organi­zația de bază să poată să-și desfă­șoare activitatea în condiții mai bune. In urma unei analize recente asu­pra mersului lucrărilor pe șantierele de construc­ț, biroul comitetului orășenesc de partid a hotărît ca membrii săi să răspundă fiecare de activitatea în an­samblu de pe unul sau mai multe șantiere. Organizația de bază și con­ducerea întreprinderii vor primi astfel un sprijin efectiv în vederea organiză­rii temeinice a muncii pe șantiere, a mobilizării muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor la grăbirea ritmului de execuție a lucrărilor și la realiza­rea unor obiective corespunzătoare din punct de vedere calitativ. I. MARTONOSI secretar al Comitetului orășenesc Arad al P.M.R. VIAȚA DE PARTID Pe șantierele de construcții — muncă politică concretă

Next