Drapelul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 6481-6494)

1965-11-06 / nr. 6481

3 Proiog la stagiunea de iarna“ șa Joi, în «al» festivă a sfatului popular regional a avut loc ple­nara comitetului regional de cul­tură și artă care, prin problemele disputate și prin hotărîrile adop­tate, a constituit un adevărat pro­­log al noii „stagiuni“ a muncii cultural-educative de masă. Pregă­tită cu atenție, antrenînd un mare număr de activiști culturali, de ca­dre cu munci de răspundere pe tărîmul vieții culturale și oameni de știință, cultură și artă, plenara a putut dezbate in mod temeinic o problemă care se află pe primul loc în planul de măsuri adoptat cu privire la perioada de iarnă. Este vorba de răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, modalitate de a face cunoscută în cercurile largi ale maselor politica partidului și a statului nostru, adevărul științi­fic despre lume, viață și societate, de a dezvolta conștiința socialistă a maselor, de a da răspuns la pro­bleme arzătoare ale practicii, ale preocupărilor de producție ale constructorilor socialismului. Referatul, pre­zentat de tovară­șul Gh. Leahu, președintele co­mitetului, a sub­­liniat, printre al­tele, imperativul calității. Intere­sează, desigur, varietatea tematică dar în aceeași măsură este important ca tot ceea ce se întreprinde să poarte pecetea maximei exigențe, incepînd de la conținutul textului și terminînd cu metodica expunerii, ■ cu publicul antrenat. Propuneri de îmbogățire a pla­nului de măsuri au prezentat to­varășii : Ștefania Funk,­r, vicepre­ședintă a comitetului regional al femeilor, Augustin Munteanu, vi­cepreședinte al comitetului execu­tiv al Sfatului popular orășenesc Reșița, Florica Brișan, secretară a Comitetului regional U. T. C., Ion Lițiu, secretarul Comitetului raional de cultură și artă Timi­șoara și alți vorbitori. Tova­rășii prof. univ. Ioan Martin, dr. Sergiu Levin, profesorul Victor Ar­senie și profesorul Dan Popescu, președintele Comitetului orășenesc de cultură și artă Lugoj, juriștii Traian Coracu și Nicolae Moța, șe­ful de lucrări dr. Leonida Bejan s-au referit la importante aspecte metodice ale acțiunii de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice, cum sînt : expunerea liberă, ilus­trarea textului vorbit cu experien­țe și material didactic intuitiv, fo­losirea pe scară largă a mijloace­lor tehnice audio-vizuale și altele. Plănui pentru perioada de iarnă 1965—1966 a fost îmbogățit de către plenară care l-a adoptat în unanimitate. Această unanimitate, cum a subliniat în cadrul conclu­ziilor, tovarășul Ștefan Mocuța, membru al biroului comitetului re­gional de partid, trebuie să în­semne angajamentul activiștilor culturali de a îndeplini toate pre­vederile adoptate. Prețuind apor­tul intelectualilor antrenați în a­­ceastă vastă acțiune educativă, vor­bitorul le-a cerut ca în expuneri să dezbată în profunzime și să facă în mod larg cunoscută poli­tica partidului. Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Li s-a recomandat lectorilor nu nu­mai să expună teze teoretice, ci să argumenteze cu fapte, desprins­e din realizările întregii țări, ale regiunii noastre, trăinicia orîndui­­rii noastre socialiste, modul cum politica partidului de industriali­zare socialistă este determinată în mod obiectiv de mersul înainte al țării , îndeplinirea acesteia întă­rește potențialul economic al Româ­niei socialiste, independența națio­nală a statului nostru. A arăta, că la baza acestor realizări se află efortul constructiv al poporului, ca­nalizat de partid, înseamnă a dez­volta mîndria patriotică a mase­lor. Pornind de la o realitate a regiunii noastre în care conviețu­iesc români, alături de oameni ai muncii de di­ferite naționali­tăți, plenara a adoptat măsuri meni­te să asigure prezentarea de expu­neri, simpozioane, seri de întrebări și răspunsuri, jurnale vorbite și în limbile germană, maghiară și sîrbă. S-a subliniat, de asemenea, că formalismul din stilul de muncă al unor activiști culturali trebuie în­lăturat neîntîrziat. Peste cîteva zile vor avea loc în toate raioanele regiunii plenare ale comitetelor raionale de cultură și artă, care, pe baza hotărîrilor ple­narei regionale, vor dezbate și a­­dopta hotărîri corespunzătoare pri­vind perioada care începe. Desigur, ideea calității tuturor manifestări­lor, ideea organizării lor în mod diferențiat, pe vîrste și categorii profesionale, trebuie preluată. Dar, așa cum s-a subliniat, în nici un caz planul comitetului regional nu trebuie socotit ca un document li­mitativ, ci numai ca unul de orien­tare. Cu asemenea premise, perioada de iarnă a activității cultural-e­ducative are asigurate toate con­dițiile unei vaste și largi desfășu­rări, în așa fel încît — dusă sub conducerea organelor și organi­zațiilor de partid, cu sprijinul larg al organizațiilor de masă — ca să însemne o acțiune puternică de înrîurire politico-ideologică a ma­selor, de dezvoltare a cunoștințe­lor lor științifice, a sentimentelor lor patriotice, a atașamentului lor față de patrie și partid. S. DIM­A Plenara Comitetului regional de cultură și artă Scenă din spec­tacolul „Ancheta“ de Al. Voitin fa interpretarea ac­torilor amatori de la Casa raională de cultură Arad. DESIEENE ROȘU ess Ce e nou la Opera de stat M în aceste zile de toamnă târzie o se­rie de soliști de frun­te­ ai Operei noastre sunt plecați sau în perspectivă apropiată de a pleca peste gra­niță, ca soli ai artei interpretative româ­nești. Turneele făcute pînă acum în diferite țări ale Europei, re­flectate în coloanele presei, au subliniat nivelul artistic ridicat de interpretare al oas­peților sosiți de la Opera din Timișoara. Iată de ce acum o serie de alți soliști pornesc din nou spre operele din străinăta­te: De data aceasta au fost constituite forma­ții complete, incluzînd și pe dirijorul lucrării. Astfel, după ce vor veni din Bulgaria unde, pe scena operei din Plovdiv își dau contribuția în operele Aida, Trubadurul și Carmen, artistul eme­rit, Nicolae Boboc, în­soțit de soliștii Nico­lae Zaharie și Mira Popescu, vor începe un alt turneu. Forma­ția, căreia i se va ală­tura și artista emeri­tă Marieta Grebeni­­șan, va pleca în Ceho­slovacia, unde va da spectacole cu Aida și Trubadrul la Brati­slava. în Polonia, un alt grup alcătuit din maes­­trul Bucian Surlașiu, Marieta Grebenișan și Emil Rotunda va sus­ține spectacole cu Trubadurul și Faust în orașul Poznan. Aflați la această oră în avionul de reîntoar­cere dintr-o republică sudică a Uniunii So­vietice se găsesc so­prana Elena Botez și baritonul Iuliu Mare, după ce au susținut rolurile titulare din Rigoletto și Lucia de Lammermoor.­­ Tenorul WAN NI­COLA, cunoscut doar ca interpret de operetă (Ionel din Dragoste de țigan) a debutat de curînd și în operă, in­terpretând pe Alfredo din Traviata de Verdi. Rolul este, pretențios, atât vocal cît și ca joc scenic, pretinzînd exteriorizări pe cit de bogate pe atât de nuan­țate. De aceea, sarcina acestui debut nu poa­te fi subapreciată. Tî­­nărul interpret posedă un glas plăcut de te­nor liric, cu extindere lejeră a ambitusului în registrul acut. Deși ca volum gla­sul nu este amplu, timbrul său catifelat, dublat de o interpre­tare plină de sinceri­tate și dăruire (în ac­tele II și IV), cu rezonanțe dramatice pregnante (în actul III), au emoționat, cu­cerind simpatia și a­­plauzele publicului. Desigur, aflîndu-se la începutul carierei, pe tânărul solist trebuie să-l preocupe forma­rea unui stil și a unei tehnici vocale adecva­te manierei, de cânt din teatrul liric. ■t • •­­ Mi Recent, dirijorul MIHAI POPESCU-BE­­LEAVCENCO a preluat conducerea muzicală a­­ operei „Carmen" de Bizet. Făcîndu-și sim­țită personalitatea ar­tistică, dirijorul și-a impus o viziune pro­prie din care spicuim cîteva coordonate: în primul rînd execuția a fost foarte îngrijită, acordajul orchestrei și al corului — corect și precis. Concepția dirijorului a tins spre o sublinie­re a expresivității lu­crării, realizînd-o prin­­tr-o grijă constantă la contrastele dinamice. Consemnăm,­­ de ase­menea, ca meritorie găsirea firescului în conducerea frazelor spre acele adevărate momente de culmina­ție a tensiunii artis­tice. Am opinia — gin­­dindu-ne la eferves­cența ritmică a capodo­perei lui Bizet —pen­tru un tempo dozat cu mai mult nerv în cîteva momente sce­nice, pentru a sublinia caracterul de vervă și prospețime a frumoa­selor teme, de rezonan­ță iberică. DORU MURGU CONCURS CINEMATOGRAFIC In scopul cunoașterii filmelor noas­tre artistice, a conținutului lor educa­tiv, întreprinderea cinematografică re­gională de stat a organizat un origi­nal concurs cinematografic pe tema „Din realizările cinematografiei româ­nești“. Pot participa toți oamenii mun­cii din regiune, în afară de lucrătorii din rețeaua cinematografică, pe baza completării unui număr nelimitat de buletine de concurs care se găsesc la toate cinematografele. întrebările pre­văzute ln concurs vizează filmele „Pa­gini de istorie“, „România, Orizont ‘64“, „Pădurea spînzuraților“, „Titanic vals“, „Gaudeamus igitur“, „La patru pași de infinit“ și „Neamul Șoimăreș­­tilor“, care vor rula la cinematograful „Melodia“ din Timișoara, precum și la celelalte cinematografe din centrul de raion. Concursul va dura pînă la 15 decembrie a.c. și este dotat cu im­portante premii în obiecte. Seminar cu activiștii culturali Timp de două zile, în comuna Pesac, s-a desfășurat seminarul activiștilor culturali din raionul Sînnicolaul-Mare. Au participat directorii așezămintelor culturale, bibliotecari, responsabili de cine­matograf și redactorii centrelor de radioficare. Lucrările seminarului au cuprins mai multe informări pe teme ale muncii culturale de masă, precum și secția „Cultura României socia­liste în plin progres". (Ion Coțoi). La G.A.S. Utviniș s-a dat de curînd în folosință un nou și frumos local destinat clubului sindical. IN CLIȘEU : aspect exterior al noii clădiri Citim in revista ORIZONT tei Noul număr al revis­titerare timișorene „Orizont“ (9/1965) are un sumar bogat din care amintim poeziile semna­te de Nichita Stănescu, Andrei A. Lillin, Dim. Rachici, V. Ciocov, Tra­­ian Dorgoșan, Miron Chiropol, Vasile Zamfir, o postumă de V. Voicu­­lescu, schițele Șanse de C. Omescu și La vizită medicală de Dumitru Țe­­peneag, Fragmentul de nuvelă, (însoțit de o pre­zentare a autorului) Ex­periențele lui Bisisică de Laurențiu Cerneț. Nico­­lae Ciobanu publică la rubrica Profilări critice un articol despre George Călinescu, în această or­dine de idei, semnalăm atenției cititorilor și ar­ticolul de la rubrica Mi­niaturi critice în care cercetătorul literar D. G. Vatamaniuc oferă date inedite, interesante des­pre Călinescu la Timi­șoara. De inspirație bă­nățeană sunt și artico­lele publicate la rubrica Istorie literară — docu­mente, intitulate Traian Grozăvescu și Folcloris­tul G. Cătană semnate de Virgil Șchiopescu, res­pectiv Gr. Popiți. Cro­nica literară dezbate vo­lumele „Poezii“ de Ion Pillat, noua bibliogra­fie a lui George Coșbuc și Nostalgii solare de Al. Jebeleanu, fiind scrisă de Simion Mioc, Ion Iliescu și Nicolae Țirioi. Cronica plastică, Cărți, reviste, Cartea străină, Orientări, Din lirica uni­versală și Miniaturi cri­tice încheie acest număr al revistei. Scena talentelor S -a stins ecoul aplauzelor, un holul teatrului din Arad spectatorii dis­cută. Ne apropiem de un grup. Cerem părerea asupra spectacolelor. „îmi place piesa aleasă de actorii amatori de la Uzinele de vagoane, „Noaptea e un sfetnic bun“, de Al. Mirodan. Tratea­ză un subiect de actualitate care se înrudește cu profesia lor“ — își dă părerea cineva. „Pune probleme ale educării tineretului, lupta dintre vechi și nou în conștiința oamenilor", adau­gă un altul. „Artiștii amatori ridică arta spectacolului la un apreciabil ni­vel de interpretare ; se transpun în ro­luri cu mult firesc și dăruire, ca și cînd ar trăi a­vea evenimentele înlăn­țuite în acțiune reușind să transmită mesajul piesei“, spune medicul Con­stantin Frimu. — Dv. v-a plăcut spectacolul . Ce-a întrebat, muncitorul ceferist Ioan Pruian, răspunde : — Mi-a plăcut foarte mult. — Ce părere aveți de interpretul ro­lului Anatol . Din răspuns, aflăm că interpretul este fratele său, Vasile Pruian, controlor de calitate și că joacă teatru de 15 ani. De altfel, interpretarea profund dra­matică a rolului atestă pasiune și ex­periență. tn concurs s-a prezentat și un co­lectiv al clubului uzinelor „30 De­­cembrie“-Arad cu spectacolul „Gintare omului“, izbutită în mănunchiere de ver­suri din scriitorii noștri clasici și con­temporani. De o înaltă ținută artisti­că, cu o costumație îngrijită, spectaco­lul place și emoționează. Bibliotecara Felicia Stuparu, de la „30 Decem­brie", iși exprimă mulțumirea : „Am urmărit pregătirea spectacolului de la primii pași ?i pînă la întregirea lui scenică. Aplauzele calde ale spectato­rilor confirmă valoarea agitatorică, e­­ducativă a acestui gen, formă eficien­tă a cultivării gustului pentru poezie și literatură — care ne ajută mult pe noi, bibliotecarii, în răspîndirea lar­gă a cărții“. Talentatul colectiv de interpreți al Căminului cultural din­ Bîrzava, raio­nul L­ipova, cu spectacolul „Dănilă o ia razna“ de Tip­­or Boșca, a reali­zat un spectacol autentic, redînd cu mult umor și firesc robustețea mora­lă a țăranului zilelor noastre, reușind să scoată în evidență mesajul autoru­lui. Spectacolul este valoros și prin ritmul sprinten, dicțiunea clară și ex­presivă a interpreților. Distribuția bine orientată, jocul de scenă îndrumat cu multă grijă de re­gizor (actorul Vasile Varganici), reali­zarea unei atmosfere intens dramatice însoțită de o trăire sensibilă, au fă­cut din spectacolul clubului „Teba“ cu piesa „E vinovată Corina 3“, un prilej de reală satisfacție estetică, gus­tat de public. Remarcat și cu alt prilej, colectivul de teatru al Casei raionale de cultură din Arad s-a prezentat in faza regională cu piesa „Ancheta“ de Al. Voitin. Deși îngrijit lucrat, cu atenție pentru con­turarea exactă a personajelor, specta­colul nu este încă omogenizat ca miș­care și, dinamic, ca ritm , el mai poa­te fi deci îmbunătățit. Claritatea mesajului este o condi­ție importantă pentru a realiza un spectacol eficient sub raport educativ. La faza regională de la Arad au fost și unele formații ai căror instructori n-au reușit să descifreze clar mesajul piesei, fapt care a influențat și sti­lul de interpretare. Astfel, formația din Pecica, raionul Arad, a ales „Cererea în căsătorie“ a lui Cehov. Din modul în care au jucat interpreții, s-a des­prins o vădită tendință spre comicul exterior, facil, superficial. Formația de teatru de la Căminul cultural din Vla­­dimirescu cu spectacolul „Lanțul ma­nevrelor“ de Șt. Haralamb, ilustrează tendința inversă. Realizarea ei purta pecetea unei „sobrietăți“ specifice dra­mei, ceea ce — fiind vorba de o co­medie plină de haz — a scăzut va­loarea spectacolului. intr-o realizare valoroasă, ca aceea a clubului U.V.A. cu „Noaptea e un sfetnic bun“ de AS Mirodan, un ac­tor de comedie deosebit de înzestrat, ea Ilie Butai­u a creat o notă stri­dentă în ansamblul interpretării, cari­­caturizînd excesiv personajul. Bogată în participare, cu o mare varietate tematică și caracterizată prin­­tr-o utilizare a unui limbaj artistic simplu și direct, pe alocuri cu influen­țe folclorice, faza regională a celui de-al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori din­ centrul Arad, confir­mă efortul actorilor amatori spre o cît mai înaltă ținută artistică, încunu­nat de reale progrese pe linia reali­­zării de spectacole puternic educative.­­ de mult și orașul Reșița a cu­noscut efervescența și emoțiile întrecerii artistice. Membrii celor mai bune echipe de teatru din teritoriul aparținător s-au întrecut, în cadrul celui de-al IV-lea bienal al Festiva­lului „I. L. Caragiale“. Abordînd o piesă deosebit de actuală tematic și cu profunde implicații educative („Șta­feta nevăzută“ de Paui Everac), echi­pa de teatru a Casei de cultură a sin­dicatelor din Reșița a ținut seamă de talentul și posibilitățile interpretative ale formației. Spectacole mult apreciate de pu­blic, caracterizate prin acoperirea ar­tistică de către interpreți a rolurilor, au realizat și formațiile Căminului cul­tural Darova cu „Neamurile“ de Teo­­fil Bușcean (in limba germană) . Casa orășenească de cultură Reșița cu „Ti­tanic-Vals“ de Tudor Mușatescu și Clu­bul Industriei textile Lugoj cu „De­zertorul“ de Mihail Sorbul. Realizarea valoroasă a actorilor amatori lugojeni ar fi meritat să slujească un text con­temporan, menit să aducă un aport substanțial la educarea comunistă a maselor. Spectacolul formației de teatru din Darova s-a impus prin omogenitatea sa, farmecul jocului simplu, natural. Cu excepția a doi interpreți, colecti­­vul a reușit să-și încununeze activita­tea sa permanentă printr-un frumos succes. Calitatea artistică a acestui spectacol ar mai cîștiga, dacă s-ar eli­mina unele scene trenante, statice din partea întîi și dacă s-ar atenua nota stridentă de pitoresc din interpretarea moșneagului. Colectiv talentat și pasionat, for­mația de teatru a Casei raionale de cultură din Sînnicolaul­ Mare a în­cercat și, parțial, a și reușit să reali­zeze un spectacol merituos cu „Geor­ges Danain“ de Molière. Totuși, tre­buie să spunem că este păcat ca u­n asemenea colectiv, cunoscut pentru dă­ruirea și dragostea cu care lucrează pe scenă ca și la locul de muncă, ca­re are o permanentă activitate și ca­re a obținut succese incontestabile cu un repertoriu adecvat, să nu aibă de­plină satisfacție din cauza unui text dificil prin complexitatea mijloacelor de expresie, a stilului de epocă și a reliefării pregnante a mesajului ma­relui clasic francez. O concluzie ce se impune din desfă­șurarea fazei regionale din centrele Arad și Reșița, ca și din celelalte, de altfel, este aceea că în activitatea for­mațiilor de teatru de amatori alegerea piesei trebuie făcută nu la întîm­plare sau după capriciile unor interpreți, ci pe baze realiste și a certitudinii că repertoriul corespunde posibilităților interpretative existente. Eficiența edu­cativă a spectacolelor depinde în pri­mul rînd de justa alegere a reper­toriului. ION CRIȘAN • Opinii ale celor din sală • Două centre de concurs • Probleme de stil și interpretare Formația clubului minier din Anina cu lipsuri“, de Nicuță Tanase, a prezentat piesa „Băiat bun, dar UN CLIȘEU : • scenă din spectacol. Nr. 84SI DE VORBĂ CU CE! CE NE SCRIU AL. COVACI — muncitor la cooperativa „Progresul“, Ti­mișoara , reproducem mai jos din poezia intitulată „Parti­dul meu“ : „Aș vrea să-ți țes in fiecare rimă / Cu fir de­ ar­­gint, de aur și de stimă / Și fiecare vers aș vrea să fie / Un nimb de foc ori strop de apă vie". ANA BOIANGIU - CRĂ­CIUN, Topleț. Trimiteți ver­suri mai semnificative, cu o tematică de un interes mai larg. Cele trimise sunt simple versificări pe teme erotice. GIGI VÎNTULESCU — Bocșa II : încercări deocam­dată modeste, care impun un autocontrol mai exigent. Cităm din „început de toamnă“ : „Frunze-au început să cadă / De prin pomii arămii / Iar noi doi la promenadă / Am ieșit acum zglobii“. Durerile de dinți („Un dinte dureros“) — în loc de versuri ar avea ne­voie de un tratament... sto­matologic. GH. CRAIUȚ — Timișoa­ra . Versul dv. are cursivitate, iar inspirația folclorică nu poate decit să vă folosească. Vi se cere însă o mai pregnan­tă notă personală în cele ce scrieți. Mai trimiteți. SIMION PLENICEANU — Oțelul-Roșu : „Stîngăcii“, „gre­șeli comise“, cum spuneți dv„ sînt destule. Rimați, de pildă, noapte cu dreptate, ceea ce... nu prea merge. Sfatul nostru, la întrebarea dv., este să con­sultați un manual de teorie a literaturii. Vă rugăm să ne scrieți și din munca dv. GH. GALEA — Timișoara . „Invocație“, dedicată „unora care au uitat de grija față de avutul obștesc“, dovedește ap­titudini reale pentru versul sa­tiric. Reținem îndeosebi con­turul proprietarului acelui te­levizor „un aparat, spun unii, ce depășește cele șapte minuni ale lumii“­ Mai trimteți-ne, a­­vînd în atenție satirizarea unor metehne de mai largă semnifi­cație, îndemn la asiduă lectură de poezie adresăm corespondenți­lor noștri : CAIUS DUDESCU — Mîtnicul­ Mic, raionul Fă­get, CORNELIU ECONOMES­­CU. Prețuim sentimentele fru­moase cărora încearcă să le dea glas ILIE ILIUȚ - Timișoa­ra, ALEXANDRU SÎRBU — Sînandrei, PETRICA DA­VI­DESCU — Caransebeș, V. ȘERBĂNESCU și NICOLAE OȚA — Timișoara, pe care îi rugăm să continue a scrie zia­rului.

Next