Drapelul Roşu, noiembrie 1965 (Anul 21, nr. 6481-6494)
1965-11-06 / nr. 6481
3 Proiog la stagiunea de iarna“ șa Joi, în «al» festivă a sfatului popular regional a avut loc plenara comitetului regional de cultură și artă care, prin problemele disputate și prin hotărîrile adoptate, a constituit un adevărat prolog al noii „stagiuni“ a muncii cultural-educative de masă. Pregătită cu atenție, antrenînd un mare număr de activiști culturali, de cadre cu munci de răspundere pe tărîmul vieții culturale și oameni de știință, cultură și artă, plenara a putut dezbate in mod temeinic o problemă care se află pe primul loc în planul de măsuri adoptat cu privire la perioada de iarnă. Este vorba de răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice, modalitate de a face cunoscută în cercurile largi ale maselor politica partidului și a statului nostru, adevărul științific despre lume, viață și societate, de a dezvolta conștiința socialistă a maselor, de a da răspuns la probleme arzătoare ale practicii, ale preocupărilor de producție ale constructorilor socialismului. Referatul, prezentat de tovarășul Gh. Leahu, președintele comitetului, a subliniat, printre altele, imperativul calității. Interesează, desigur, varietatea tematică dar în aceeași măsură este important ca tot ceea ce se întreprinde să poarte pecetea maximei exigențe, incepînd de la conținutul textului și terminînd cu metodica expunerii, ■ cu publicul antrenat. Propuneri de îmbogățire a planului de măsuri au prezentat tovarășii : Ștefania Funk,r, vicepreședintă a comitetului regional al femeilor, Augustin Munteanu, vicepreședinte al comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc Reșița, Florica Brișan, secretară a Comitetului regional U. T. C., Ion Lițiu, secretarul Comitetului raional de cultură și artă Timișoara și alți vorbitori. Tovarășii prof. univ. Ioan Martin, dr. Sergiu Levin, profesorul Victor Arsenie și profesorul Dan Popescu, președintele Comitetului orășenesc de cultură și artă Lugoj, juriștii Traian Coracu și Nicolae Moța, șeful de lucrări dr. Leonida Bejan s-au referit la importante aspecte metodice ale acțiunii de răspîndire a cunoștințelor cultural-științifice, cum sînt : expunerea liberă, ilustrarea textului vorbit cu experiențe și material didactic intuitiv, folosirea pe scară largă a mijloacelor tehnice audio-vizuale și altele. Plănui pentru perioada de iarnă 1965—1966 a fost îmbogățit de către plenară care l-a adoptat în unanimitate. Această unanimitate, cum a subliniat în cadrul concluziilor, tovarășul Ștefan Mocuța, membru al biroului comitetului regional de partid, trebuie să însemne angajamentul activiștilor culturali de a îndeplini toate prevederile adoptate. Prețuind aportul intelectualilor antrenați în această vastă acțiune educativă, vorbitorul le-a cerut ca în expuneri să dezbată în profunzime și să facă în mod larg cunoscută politica partidului. Directivele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. Li s-a recomandat lectorilor nu numai să expună teze teoretice, ci să argumenteze cu fapte, desprinse din realizările întregii țări, ale regiunii noastre, trăinicia orînduirii noastre socialiste, modul cum politica partidului de industrializare socialistă este determinată în mod obiectiv de mersul înainte al țării , îndeplinirea acesteia întărește potențialul economic al României socialiste, independența națională a statului nostru. A arăta, că la baza acestor realizări se află efortul constructiv al poporului, canalizat de partid, înseamnă a dezvolta mîndria patriotică a maselor. Pornind de la o realitate a regiunii noastre în care conviețuiesc români, alături de oameni ai muncii de diferite naționalități, plenara a adoptat măsuri menite să asigure prezentarea de expuneri, simpozioane, seri de întrebări și răspunsuri, jurnale vorbite și în limbile germană, maghiară și sîrbă. S-a subliniat, de asemenea, că formalismul din stilul de muncă al unor activiști culturali trebuie înlăturat neîntîrziat. Peste cîteva zile vor avea loc în toate raioanele regiunii plenare ale comitetelor raionale de cultură și artă, care, pe baza hotărîrilor plenarei regionale, vor dezbate și adopta hotărîri corespunzătoare privind perioada care începe. Desigur, ideea calității tuturor manifestărilor, ideea organizării lor în mod diferențiat, pe vîrste și categorii profesionale, trebuie preluată. Dar, așa cum s-a subliniat, în nici un caz planul comitetului regional nu trebuie socotit ca un document limitativ, ci numai ca unul de orientare. Cu asemenea premise, perioada de iarnă a activității cultural-educative are asigurate toate condițiile unei vaste și largi desfășurări, în așa fel încît — dusă sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, cu sprijinul larg al organizațiilor de masă — ca să însemne o acțiune puternică de înrîurire politico-ideologică a maselor, de dezvoltare a cunoștințelor lor științifice, a sentimentelor lor patriotice, a atașamentului lor față de patrie și partid. S. DIMA Plenara Comitetului regional de cultură și artă Scenă din spectacolul „Ancheta“ de Al. Voitin fa interpretarea actorilor amatori de la Casa raională de cultură Arad. DESIEENE ROȘU ess Ce e nou la Opera de stat M în aceste zile de toamnă târzie o serie de soliști de frunte ai Operei noastre sunt plecați sau în perspectivă apropiată de a pleca peste graniță, ca soli ai artei interpretative românești. Turneele făcute pînă acum în diferite țări ale Europei, reflectate în coloanele presei, au subliniat nivelul artistic ridicat de interpretare al oaspeților sosiți de la Opera din Timișoara. Iată de ce acum o serie de alți soliști pornesc din nou spre operele din străinătate: De data aceasta au fost constituite formații complete, incluzînd și pe dirijorul lucrării. Astfel, după ce vor veni din Bulgaria unde, pe scena operei din Plovdiv își dau contribuția în operele Aida, Trubadurul și Carmen, artistul emerit, Nicolae Boboc, însoțit de soliștii Nicolae Zaharie și Mira Popescu, vor începe un alt turneu. Formația, căreia i se va alătura și artista emerită Marieta Grebenișan, va pleca în Cehoslovacia, unde va da spectacole cu Aida și Trubadrul la Bratislava. în Polonia, un alt grup alcătuit din maestrul Bucian Surlașiu, Marieta Grebenișan și Emil Rotunda va susține spectacole cu Trubadurul și Faust în orașul Poznan. Aflați la această oră în avionul de reîntoarcere dintr-o republică sudică a Uniunii Sovietice se găsesc soprana Elena Botez și baritonul Iuliu Mare, după ce au susținut rolurile titulare din Rigoletto și Lucia de Lammermoor. Tenorul WAN NICOLA, cunoscut doar ca interpret de operetă (Ionel din Dragoste de țigan) a debutat de curînd și în operă, interpretând pe Alfredo din Traviata de Verdi. Rolul este, pretențios, atât vocal cît și ca joc scenic, pretinzînd exteriorizări pe cit de bogate pe atât de nuanțate. De aceea, sarcina acestui debut nu poate fi subapreciată. Tînărul interpret posedă un glas plăcut de tenor liric, cu extindere lejeră a ambitusului în registrul acut. Deși ca volum glasul nu este amplu, timbrul său catifelat, dublat de o interpretare plină de sinceritate și dăruire (în actele II și IV), cu rezonanțe dramatice pregnante (în actul III), au emoționat, cucerind simpatia și aplauzele publicului. Desigur, aflîndu-se la începutul carierei, pe tânărul solist trebuie să-l preocupe formarea unui stil și a unei tehnici vocale adecvate manierei, de cânt din teatrul liric. ■t • • Mi Recent, dirijorul MIHAI POPESCU-BELEAVCENCO a preluat conducerea muzicală a operei „Carmen" de Bizet. Făcîndu-și simțită personalitatea artistică, dirijorul și-a impus o viziune proprie din care spicuim cîteva coordonate: în primul rînd execuția a fost foarte îngrijită, acordajul orchestrei și al corului — corect și precis. Concepția dirijorului a tins spre o subliniere a expresivității lucrării, realizînd-o printr-o grijă constantă la contrastele dinamice. Consemnăm, de asemenea, ca meritorie găsirea firescului în conducerea frazelor spre acele adevărate momente de culminație a tensiunii artistice. Am opinia — gindindu-ne la efervescența ritmică a capodoperei lui Bizet —pentru un tempo dozat cu mai mult nerv în cîteva momente scenice, pentru a sublinia caracterul de vervă și prospețime a frumoaselor teme, de rezonanță iberică. DORU MURGU CONCURS CINEMATOGRAFIC In scopul cunoașterii filmelor noastre artistice, a conținutului lor educativ, întreprinderea cinematografică regională de stat a organizat un original concurs cinematografic pe tema „Din realizările cinematografiei românești“. Pot participa toți oamenii muncii din regiune, în afară de lucrătorii din rețeaua cinematografică, pe baza completării unui număr nelimitat de buletine de concurs care se găsesc la toate cinematografele. întrebările prevăzute ln concurs vizează filmele „Pagini de istorie“, „România, Orizont ‘64“, „Pădurea spînzuraților“, „Titanic vals“, „Gaudeamus igitur“, „La patru pași de infinit“ și „Neamul Șoimăreștilor“, care vor rula la cinematograful „Melodia“ din Timișoara, precum și la celelalte cinematografe din centrul de raion. Concursul va dura pînă la 15 decembrie a.c. și este dotat cu importante premii în obiecte. Seminar cu activiștii culturali Timp de două zile, în comuna Pesac, s-a desfășurat seminarul activiștilor culturali din raionul Sînnicolaul-Mare. Au participat directorii așezămintelor culturale, bibliotecari, responsabili de cinematograf și redactorii centrelor de radioficare. Lucrările seminarului au cuprins mai multe informări pe teme ale muncii culturale de masă, precum și secția „Cultura României socialiste în plin progres". (Ion Coțoi). La G.A.S. Utviniș s-a dat de curînd în folosință un nou și frumos local destinat clubului sindical. IN CLIȘEU : aspect exterior al noii clădiri Citim in revista ORIZONT tei Noul număr al revistiterare timișorene „Orizont“ (9/1965) are un sumar bogat din care amintim poeziile semnate de Nichita Stănescu, Andrei A. Lillin, Dim. Rachici, V. Ciocov, Traian Dorgoșan, Miron Chiropol, Vasile Zamfir, o postumă de V. Voiculescu, schițele Șanse de C. Omescu și La vizită medicală de Dumitru Țepeneag, Fragmentul de nuvelă, (însoțit de o prezentare a autorului) Experiențele lui Bisisică de Laurențiu Cerneț. Nicolae Ciobanu publică la rubrica Profilări critice un articol despre George Călinescu, în această ordine de idei, semnalăm atenției cititorilor și articolul de la rubrica Miniaturi critice în care cercetătorul literar D. G. Vatamaniuc oferă date inedite, interesante despre Călinescu la Timișoara. De inspirație bănățeană sunt și articolele publicate la rubrica Istorie literară — documente, intitulate Traian Grozăvescu și Folcloristul G. Cătană semnate de Virgil Șchiopescu, respectiv Gr. Popiți. Cronica literară dezbate volumele „Poezii“ de Ion Pillat, noua bibliografie a lui George Coșbuc și Nostalgii solare de Al. Jebeleanu, fiind scrisă de Simion Mioc, Ion Iliescu și Nicolae Țirioi. Cronica plastică, Cărți, reviste, Cartea străină, Orientări, Din lirica universală și Miniaturi critice încheie acest număr al revistei. Scena talentelor S -a stins ecoul aplauzelor, un holul teatrului din Arad spectatorii discută. Ne apropiem de un grup. Cerem părerea asupra spectacolelor. „îmi place piesa aleasă de actorii amatori de la Uzinele de vagoane, „Noaptea e un sfetnic bun“, de Al. Mirodan. Tratează un subiect de actualitate care se înrudește cu profesia lor“ — își dă părerea cineva. „Pune probleme ale educării tineretului, lupta dintre vechi și nou în conștiința oamenilor", adaugă un altul. „Artiștii amatori ridică arta spectacolului la un apreciabil nivel de interpretare ; se transpun în roluri cu mult firesc și dăruire, ca și cînd ar trăi avea evenimentele înlănțuite în acțiune reușind să transmită mesajul piesei“, spune medicul Constantin Frimu. — Dv. v-a plăcut spectacolul . Ce-a întrebat, muncitorul ceferist Ioan Pruian, răspunde : — Mi-a plăcut foarte mult. — Ce părere aveți de interpretul rolului Anatol . Din răspuns, aflăm că interpretul este fratele său, Vasile Pruian, controlor de calitate și că joacă teatru de 15 ani. De altfel, interpretarea profund dramatică a rolului atestă pasiune și experiență. tn concurs s-a prezentat și un colectiv al clubului uzinelor „30 Decembrie“-Arad cu spectacolul „Gintare omului“, izbutită în mănunchiere de versuri din scriitorii noștri clasici și contemporani. De o înaltă ținută artistică, cu o costumație îngrijită, spectacolul place și emoționează. Bibliotecara Felicia Stuparu, de la „30 Decembrie", iși exprimă mulțumirea : „Am urmărit pregătirea spectacolului de la primii pași ?i pînă la întregirea lui scenică. Aplauzele calde ale spectatorilor confirmă valoarea agitatorică, educativă a acestui gen, formă eficientă a cultivării gustului pentru poezie și literatură — care ne ajută mult pe noi, bibliotecarii, în răspîndirea largă a cărții“. Talentatul colectiv de interpreți al Căminului cultural din Bîrzava, raionul Lipova, cu spectacolul „Dănilă o ia razna“ de Tipor Boșca, a realizat un spectacol autentic, redînd cu mult umor și firesc robustețea morală a țăranului zilelor noastre, reușind să scoată în evidență mesajul autorului. Spectacolul este valoros și prin ritmul sprinten, dicțiunea clară și expresivă a interpreților. Distribuția bine orientată, jocul de scenă îndrumat cu multă grijă de regizor (actorul Vasile Varganici), realizarea unei atmosfere intens dramatice însoțită de o trăire sensibilă, au făcut din spectacolul clubului „Teba“ cu piesa „E vinovată Corina 3“, un prilej de reală satisfacție estetică, gustat de public. Remarcat și cu alt prilej, colectivul de teatru al Casei raionale de cultură din Arad s-a prezentat in faza regională cu piesa „Ancheta“ de Al. Voitin. Deși îngrijit lucrat, cu atenție pentru conturarea exactă a personajelor, spectacolul nu este încă omogenizat ca mișcare și, dinamic, ca ritm , el mai poate fi deci îmbunătățit. Claritatea mesajului este o condiție importantă pentru a realiza un spectacol eficient sub raport educativ. La faza regională de la Arad au fost și unele formații ai căror instructori n-au reușit să descifreze clar mesajul piesei, fapt care a influențat și stilul de interpretare. Astfel, formația din Pecica, raionul Arad, a ales „Cererea în căsătorie“ a lui Cehov. Din modul în care au jucat interpreții, s-a desprins o vădită tendință spre comicul exterior, facil, superficial. Formația de teatru de la Căminul cultural din Vladimirescu cu spectacolul „Lanțul manevrelor“ de Șt. Haralamb, ilustrează tendința inversă. Realizarea ei purta pecetea unei „sobrietăți“ specifice dramei, ceea ce — fiind vorba de o comedie plină de haz — a scăzut valoarea spectacolului. intr-o realizare valoroasă, ca aceea a clubului U.V.A. cu „Noaptea e un sfetnic bun“ de AS Mirodan, un actor de comedie deosebit de înzestrat, ea Ilie Butaiu a creat o notă stridentă în ansamblul interpretării, caricaturizînd excesiv personajul. Bogată în participare, cu o mare varietate tematică și caracterizată printr-o utilizare a unui limbaj artistic simplu și direct, pe alocuri cu influențe folclorice, faza regională a celui de-al IV-lea Festival bienal de teatru de amatori din centrul Arad, confirmă efortul actorilor amatori spre o cît mai înaltă ținută artistică, încununat de reale progrese pe linia realizării de spectacole puternic educative. de mult și orașul Reșița a cunoscut efervescența și emoțiile întrecerii artistice. Membrii celor mai bune echipe de teatru din teritoriul aparținător s-au întrecut, în cadrul celui de-al IV-lea bienal al Festivalului „I. L. Caragiale“. Abordînd o piesă deosebit de actuală tematic și cu profunde implicații educative („Ștafeta nevăzută“ de Paui Everac), echipa de teatru a Casei de cultură a sindicatelor din Reșița a ținut seamă de talentul și posibilitățile interpretative ale formației. Spectacole mult apreciate de public, caracterizate prin acoperirea artistică de către interpreți a rolurilor, au realizat și formațiile Căminului cultural Darova cu „Neamurile“ de Teofil Bușcean (in limba germană) . Casa orășenească de cultură Reșița cu „Titanic-Vals“ de Tudor Mușatescu și Clubul Industriei textile Lugoj cu „Dezertorul“ de Mihail Sorbul. Realizarea valoroasă a actorilor amatori lugojeni ar fi meritat să slujească un text contemporan, menit să aducă un aport substanțial la educarea comunistă a maselor. Spectacolul formației de teatru din Darova s-a impus prin omogenitatea sa, farmecul jocului simplu, natural. Cu excepția a doi interpreți, colectivul a reușit să-și încununeze activitatea sa permanentă printr-un frumos succes. Calitatea artistică a acestui spectacol ar mai cîștiga, dacă s-ar elimina unele scene trenante, statice din partea întîi și dacă s-ar atenua nota stridentă de pitoresc din interpretarea moșneagului. Colectiv talentat și pasionat, formația de teatru a Casei raionale de cultură din Sînnicolaul Mare a încercat și, parțial, a și reușit să realizeze un spectacol merituos cu „Georges Danain“ de Molière. Totuși, trebuie să spunem că este păcat ca un asemenea colectiv, cunoscut pentru dăruirea și dragostea cu care lucrează pe scenă ca și la locul de muncă, care are o permanentă activitate și care a obținut succese incontestabile cu un repertoriu adecvat, să nu aibă deplină satisfacție din cauza unui text dificil prin complexitatea mijloacelor de expresie, a stilului de epocă și a reliefării pregnante a mesajului marelui clasic francez. O concluzie ce se impune din desfășurarea fazei regionale din centrele Arad și Reșița, ca și din celelalte, de altfel, este aceea că în activitatea formațiilor de teatru de amatori alegerea piesei trebuie făcută nu la întîmplare sau după capriciile unor interpreți, ci pe baze realiste și a certitudinii că repertoriul corespunde posibilităților interpretative existente. Eficiența educativă a spectacolelor depinde în primul rînd de justa alegere a repertoriului. ION CRIȘAN • Opinii ale celor din sală • Două centre de concurs • Probleme de stil și interpretare Formația clubului minier din Anina cu lipsuri“, de Nicuță Tanase, a prezentat piesa „Băiat bun, dar UN CLIȘEU : • scenă din spectacol. Nr. 84SI DE VORBĂ CU CE! CE NE SCRIU AL. COVACI — muncitor la cooperativa „Progresul“, Timișoara , reproducem mai jos din poezia intitulată „Partidul meu“ : „Aș vrea să-ți țes in fiecare rimă / Cu fir de argint, de aur și de stimă / Și fiecare vers aș vrea să fie / Un nimb de foc ori strop de apă vie". ANA BOIANGIU - CRĂCIUN, Topleț. Trimiteți versuri mai semnificative, cu o tematică de un interes mai larg. Cele trimise sunt simple versificări pe teme erotice. GIGI VÎNTULESCU — Bocșa II : încercări deocamdată modeste, care impun un autocontrol mai exigent. Cităm din „început de toamnă“ : „Frunze-au început să cadă / De prin pomii arămii / Iar noi doi la promenadă / Am ieșit acum zglobii“. Durerile de dinți („Un dinte dureros“) — în loc de versuri ar avea nevoie de un tratament... stomatologic. GH. CRAIUȚ — Timișoara . Versul dv. are cursivitate, iar inspirația folclorică nu poate decit să vă folosească. Vi se cere însă o mai pregnantă notă personală în cele ce scrieți. Mai trimiteți. SIMION PLENICEANU — Oțelul-Roșu : „Stîngăcii“, „greșeli comise“, cum spuneți dv„ sînt destule. Rimați, de pildă, noapte cu dreptate, ceea ce... nu prea merge. Sfatul nostru, la întrebarea dv., este să consultați un manual de teorie a literaturii. Vă rugăm să ne scrieți și din munca dv. GH. GALEA — Timișoara . „Invocație“, dedicată „unora care au uitat de grija față de avutul obștesc“, dovedește aptitudini reale pentru versul satiric. Reținem îndeosebi conturul proprietarului acelui televizor „un aparat, spun unii, ce depășește cele șapte minuni ale lumii“ Mai trimteți-ne, avînd în atenție satirizarea unor metehne de mai largă semnificație, îndemn la asiduă lectură de poezie adresăm corespondenților noștri : CAIUS DUDESCU — Mîtnicul Mic, raionul Făget, CORNELIU ECONOMESCU. Prețuim sentimentele frumoase cărora încearcă să le dea glas ILIE ILIUȚ - Timișoara, ALEXANDRU SÎRBU — Sînandrei, PETRICA DAVIDESCU — Caransebeș, V. ȘERBĂNESCU și NICOLAE OȚA — Timișoara, pe care îi rugăm să continue a scrie ziarului.