Drapelul Roşu, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 7460-7484)

1969-01-26 / nr. 7480

i Moță în acest an electoral. Disputa a fost prilejuită de unele dezvăluiri publicate în re­vista „Stern“ cu privire la în­casarea de către Gerstenmaier a sumei de 281.107 mărci drept despăgubire pentru unele priva­țiuni ce le-ar fi suferit în tim­pul nazismului. Dezvăluirile au făcut vîlvă în cercurile poli­tice de toate nuanțele ca și în rîndul opiniei publice din R.F.G. Presa, care în general apreciază suma despăgubirilor ca exagerat de mare pune la îndoială ba­zele ei legale. „Stern, care a dat tonul în această acțiune, merge pînă acolo incit­­ susține că Gerstenmaier, în calitatea sa de președinte al Bundestagului, ar fi influențat corpul legislativ vest-german pentru a promulga, în 1965, o lege care să-i permită încasarea sumei. încă și mai ne­cruțătoare, revista „Der Spiegel“ afirmă că Gersten­maier și-ar fi Ședința Consiliului * * de Securitate NEW YORk 25 (Agerpres). — Consiliul de Securitate a ținut vineri prima sa ședință din a­­cest an. La începutul reuniunii, președintele pe luna în curs a Consiliului, Max Jakobson (Fin­landa), a salutat pe noul repre­zentant permanent al S.U.A. la O.N.U., Charles Yost Vorbitorul a subliniat că politica externă a țării sale este îndreptată spre eli­minarea conflictelor internațio­nale și de aceea Finlanda este atît de interesată în realizarea securității colective internațio­nale, prin intermediul O.N.U. Reprezentantul Uniunii Sovietice Iakov Malik, și-a exprimat spe­ranța că administrația Nixon „va contribui la găsirea unui te­ren comun de acțiune pentru so­luționarea problemelor ce se află sau se vor găsi în viitor în cen­trul preocupărilor Consiliului de Securitate”. Participanții la reuniune au examinat apoi probleme proce­durale. A fost adoptat, un proiect de rezoluție prezentat ide.­8 țări prin care, alături de limbile en­gleză și franceză, limbile rusă și spaniolă au devenit limbi oficiale de lucru ale Consiliului de Se­curitate. Procesul de la New Orleans NEW ORLEANS 25 (Agerpres).­­ Desfășurarea procesului intentat lui Clay Shaw, acuzat de procurorul dis­trictual din New Orleans, Jim Gar­rison, de a fi participat la un com­plot ce a dus la asasinarea președin­telui Kennedy, a luat o turnură de­favorabilă pentru apărare. Unul din principalii martori ai apărării, d-na Harold McManhes, domiciliată în sta­tul Iowa, refuză să se prezinte pen­tru a face o depoziție in acest pro­ces. Ea se ascunde intr-o localitate neidentificată, fiindu-i teamă de a veni în statul Louisiana, unde depo­ziția sa a fost cerută la 22 ianuarie de către avocații apărării lui Shaw. Avocatul d-nei McMannes a declarat presei că clienta sa „va spune tot ce știe în legătură cu Clay Shaw“, cu condiția ca depoziția sa sa fie făcută în statul Iowa. Apărarea sus­ține că depoziția acestei martore ar putea anula Raymond Russo, declarațiile lui Perry unul din martorii „cheie“ ai acuzării. El a declarat că a asistat in septembrie 1963 la o con­versație in apartamentul lui David Ferrie, in cursul căreia Clay Shaw și Lee Harvey Oswald puneau la punct proiectul lor de atentat im­­potriva lui John Kennedy. Perry Raymond Russo a menționat că și d-na McMannes se afla in aparta­mentul lui Ferry dar nu a participat la această discuție. Potrivit declara­țiilor sale, martora apărării ar pu­tea confirma prezența lui Clay Shaw și a lui Lee Oswald printre „amicii" pilotului David Ferne — mort în circumstanțe suspecte la 22 februarie 1967, la cîteva zile după ce procurorul Garrison a deschis an­cheta privind existența unui com­plot impotriva Kennedy, fostului președinte ISTORIA UNEI DEMISII Postul de președinte al Bun­destagului, tanță politică al doilea ca impor­în ierarhia de stat a Republicii Federale a Ger­maniei, va rămîne vacant înce­­pînd de la 31 ianuarie. Eugen Gerstenmaier, care deține aceas­tă funcție de mulți ani, și-a prezentat demisia, aducînd în punctul ei culminant o dispută, pe care ziarele o denumesc deja „afacere“, și care riscă să anime spiritele și așa destul de agiatate pierdut „orice credit moral și politic“. Cazul Gerstenmaier n-a putut fi ocolit nici în Bundestag, frac­țiunile parlamentare ale parti­delor U.C.D., Social-democrat și Liber-democrat analizîndu-I cu toată atenția. A fost acordată legal sau nu despăgubirea lui Gerstenmaier? Cum a folosit a­­cesta suma respectivă, a influen­țat oare pe legiutori ? Iată cî­­teva din întrebările ridicate în parlament. Rupînd o îndelungată, președintele tăcere Bun­destagului a respins învinuirile ce i­ se aduc. El a declarat, prin­tre altele, că nu este singurul ca­re a beneficiat de legea la a­­doptarea căreia a contribuit. Totodată, el a făcut afirmația că nu a pretins suma respectivă pe care, de altfel, a donat-o în cea mai mare parte. Argumentele sale nu au liniș­tit spiritele. Tonul disputei a crescut în intensitate și Gersten­­maier, și poate nu numai el, a considerat imposibil să mai ră­­mînă în fruntea Bundestagului. Retragerea trebuia, însă, să se facă în mod onorabil, din care cauză, probabil, fracțiunile par­lamentare din Bundestag au și declarat că s-ar fi convins de nevinovăția lui Gerstenmai­er și de legalitatea despăgubirilor ce le-a încasat. Indiferent care va fi desno­­dămîntul servitorii final al disputei, oe­politici rețin faptul că ea constituie un început ne­fericit de campanie electorală pentru partidul U.C.D. MARIN GHEORGHE 0 declarație a guver­nului R.S. Cehoslovace PRAGA 25 (Agerpres).­­ Agen­ția C.T.R. transmite: Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace a discutat actuala situație poli­tică internă pe care o consideră foarte serioasă. într-o declarație dată publicității se subliniază că guvernul este ferm hotărît să în­făptuiască politica de după ia­nuarie în mod consecvent, con­cret și pe baza termenelor reale. El nu va îngădui în nici un caz ca unele presiuni extreme să-l abată de pe această cale. In declarația guvernului se arată că, în pofida faptului că majoritatea­­ covârșitoare a cetățenilor înțeleg și sprijină eforturile guvernului, totuși une­le tendințe spre anarhie, înso­țite de manifestări antisocialiste, zdruncină consolidarea politică și economică a țării, în conti­nuare se arată că grupările ex­tremiste exercită în permanență presiuni asupra guvernului și or­ganelor sale, prezentând cereri care nu corespund intereselor cetățenilor și sunt străine politicii stabilite în ianuarie 1968. Guvernul a împuternicit pe ministrul afacerilor interne să întreprindă măsurile concrete ne­cesare în vederea asigurării or­dinii și liniștii în orașe și locali­tăți, pentru preîntîmpinarea ac­țiunilor contrare legilor ceho­slovace. Din cauza situației com­plicate de la Praga, ministrul afacerilor interne a fost împuter­nicit, de asemenea, să ia măsu­rile necesare împotriva celor care periclitează liniștea și securitatea locuitorilor capitalei, în caz de nevoie, pentru îndeplinirea sar­cinilor legate de menținerea li­­niștei și ordinii în stat, se va re­curge la ajutorul ostașilor Arma­tei Populare Cehoslovace. Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovace a trasat ca sarcină ministrului-președinte al Comi­tetului Federal pentru Presă și Informații să ia măsurile nece­sare, prin intermediul conducerii radiodifuziunii și televiziunii cehoslovace și a agenției C.T.R., pentru a asigura traducerea con­cretă în viață a politicii guver­nului, astfel ca activitatea mij­loacelor de stat pentru informa­rea opiniei publice să corespundă eforturilor guvernului.­­ La 25 ianuarie, la Praga au avut loc funeraliile studentului Jan Palach. Au depus coroane și au participat la funeralii repre­zentanți ai guvernului și ai or­ganizațiilor obștești, cadre didac­tice universitare și studenți, de­legați din partea unor întreprin­deri și instituții. Mii de locuitori ai orașului Praga și din alte lo­calități au condus pe ultimul său drum pe Jan Palach. O ȘTIRI - COMENTARII - TELEGRAME DE PESTE HOTARE - DRAPELUL ROȘU -7.480 In cadrul primei ședințe ple­nare a Conferinței de la Paris în problema Vietnamului, care a început sîmbătă dimineață Centrul de conferințe internațio­­a­nale din strada Kleber, primul a luat cuvîntul Tran Buu Kiem, șeful delegației F.N.E. din Viet­namul de sud. In discursul său, el a subliniat că dorința F.N.E. este de a căuta, în cadrul ac­tualelor negocieri, „o soluție po­litică corectă problemei sud­­vietnameze“. Tran Buu Kiem a acuzat Statele Unite de a fi­ „sa­botat în mod continuu“ acordu­rile de la Geneva din 1954, în pofida promisiunilor făcute de a nu împiedica aplicarea acestora, precum și de a fi creat „o ad­ministrație dictatorială“ în Viet­namul de sud. In continuare, șe­ful delegației F.N.E. din Viet­namul de sud s-a pronunțat în favoarea „formării unui cabi­net“, avînd ca sarcină „restabi­lirea păcii“ în Vietnamul de sud, „încetarea agresiunii S.U.A. în Vietnam și retragerea trupe­lor americane și a celorlalte țări din Vietnamul de sud, crearea unui Vietnam de sud indepen­dent, democratic, pașnic, neutru și prosper, reunificarea pașnică a țării“. In încheierea cuvîntă­­rii sale, Tran Buu Kiem a fă­cut cunoscut din nou progra­mul politic în cinci puncte al F.N.E., anunțat la 3 noiembrie 1968, subliniind că acesta repre­zintă de fapt poziția de bază a F.N.E. pentru reglementarea problemei vietnameze. Următorul vorbitor a fost Xuan Thuy, șeful delegației R. D. Vietnam. El a arătat că „scopul Conferinței în patru de la Paris este găsirea unei soluții­ poli­tice problemei vietnameze pe baza respectării drepturilor na­ționale fundamentale ale poporu­lui vietnamez : independență, su­veranitate, unitate și integritate teritorială, drepturi recunoscute de acordurile de la Geneva din 1954 asupra Vietnamului". Xuan Thuy a reafirmat cu acest prilej poziția în patru puncte a R. D. Vietnam, enunțată de primul ministru al R. D. Vietnam, Fam Van Dong, în aprilie 1965 ca ba­ză de reglementare a problemei vietnameze, sprijinind, în ace­lași timp, programul în cipel puncte al F.N.B. din Vietnamul de sud, care este adevăratul „or­ganizator și conducător al popu­lației sud-vietnameze în lupta împotriva agresiunii americane“. Xuan Thuy a relevat că actuala administrație de la Saigon este „ilegală și frauduloasă“ și că politica sa „nu constituie decît un obstacol în calea progresului conferinței“. Șeful delegației R. D. Vietnam a condamnat con­tinuarea raidurilor aviației ame­ricane de recunoaștere asupra teritoriului R. D. Vietnam bombardarea unor regiuni popu­li late din Vietnamul de nord. In încheierea declarației sale, Xuan Thuy a arătat că dacă guvernul S. U.A. dorește în mod real, cum adesea a afirmat, să se restabi­lească pacea în Vietnam, el tre­buie să pună capăt agresiunii împotriva poporului vietnamez, să renunțe definitiv la orice act care lezează suveranitatea și se­curitatea R. D. Vietnam, să re­tragă din Vietnamul de sud toa­te trupele sale și ale țărilor care îl sprijină și să lichideze toate bazele americane din această parte a Vietnamului. In ce privește problemele in­terne ale Vietnamului de sud, Xuan Thuy a arătat că acestea trebuie să fie rezolvate de popu­lația sud-vietnameză în confor­mitate cu programul politic al F.N.B., fără nici un amestec străin. Vorbind despre reunifica­rea țării, Xuan Thuy a mențio­nat că această chestiune ur­mează să fie reglementată de Corespondență din Paris populația celor două zone ale Vietnamului, fără nici un ames­tec străin. După o scurtă pauză de 15 minute, a luat cuvîntul șeful delegației saigoneze, Pham Dang Lam. El a încercat să justifice existența actualului guvern de la Saigon, împotrivindu-se re­tragerii „forțelor militare aliate“ din Vietnamul de sud. Ultimul care a luat cuvîntul a­ fost Henri Cabot Lodge, șeful delegației­ americane. El a ară­tat că restabilirea păcii în Viet­nam trebuie începută în mod practic prin elaborarea ime­diată a „statutului zonei demili­tarizate“ între cele două părți ale Vietnamului­. Următoarea e­­tapă ar constitui-o, potrivit a­firmațiilor sale, „retragerea tu­turor forțelor străine din Viet­namul de sud“. Cabot Lodge a subliniat, de asemenea, că nego­cierile trebuie să vizeze instau­rarea păcii „nu numai în Viet­nam ci și în întreaga Asie de sud-est“. El a cerut ca „acor­durile de la Geneva din 1962, a­­supra Laosului, să fie luate în considerare“, iar „independența, unitatea și integritatea teritoria­lă a Cambodgiei să fie pe de­plin respectate“. Afirmînd că sistemul de control internațional, prevăzut de acordurile de la Ge­neva din 1954 asupra Vietnamu­lui, s-au dovedit ineficace, șeful delegației americane a cerut ca „țările din această regiune, care sunt cele mai interesate în res­tabilirea păcii, să facă parte din noul sistem de control, care ar urma să fie elaborat la Confe­rința de la Paris. In încheiere, Henri Cabot Lodge a precizat că delegația americană ar fi dis­pusă să discute într-un termen scurt un acord privind „elibera­rea reciprocă a prizonierilor de război“. După o nouă pauză, reprezen­tanții delegațiilor R. D. Vietnam și F.N.E. din Vietnamul de sud au luat din nou cuvîntul respin­­gînd propunerile șefului delega­ției S.U.A. Prima ședință plenară a Confe­rinței­ de la Paris asupra Viet­namului a luat sfîrșit la ora 17:00 ora locală. Viitoarea șe­dință plenară asupra probleme­lor de fond va avea loc joi, 30 ianuarie. GEORGES DASCAL PRIMA ȘEDINȚĂ PLENARA A CONFERINȚEI IN PROBLEMA VIETNAMEZĂ Redacția Timișoara­­, Br. 13 August nr. 8 telefon t 1-50-62; 1-55-60; 1-55-67; Administrat!« (și Mica Publicitate): 1-53-74 î Scrisoarea lui Al. Dubcek adresată unor colective de muncitori cehoslovaci PRAGA 25 (Agerpres).­­ A­­genția C.T.R. a transmis textul unei scrisori pe care Alexander Dubcek, prim-secretar al Comi­tetului Central al Partidului­ Co­munist din Cehoslovacia, a adre­sat-o unor colective de munci­tori și cetățenilor cehoslovaci care în ultimele zile i­-au trimis numeroase scrisori și rezoluții. Am primit scrisorile dumnea­voastră prin care îmi urați grab­nică însănătoșire și vă mulțu­mesc pentru aceste urări — se spune în scrisoarea lui Al. Dub­cek. Personal sufăr mult dato­rită faptului că în aceste.....zile serioase sunt țintuit în pat. Sper însă — și medicii mei curanți a­­firmă acest lucru — că săptă­­mîna viitoare ’îmi voi putea re­luă activitatea normală. In scrisorile dv. îmi scrieți că este necesar să se facă totul pentru ca oamenii din țara noas­tră să aibă o viață liniștită și siguranța activității lor — se spune în continuare în scrisoare. Aceasta corespunde întrutotul și eforturilor noastre. Doresc să exprim — și pe această cale — asentimentul meu deplin față de toate acțiunile pe care le-au întreprins în ultimele zile orga­nele de partid și de stat. Sunt profund convins de faptul că trebuie să preîntâmpinăm cu toată energia tot ceea ce ar pu­tea periclita înfăptuirea progra­mului pe care l-am formulat în ianuarie și noiembrie anul trecut. Acest lucru­ il doresc toți oamenii cinstiți din Cehoslova­cia. In încheierea scrisorii sale, Al. Dubcek cere tuturor cetățe­nilor R. S. Cehoslovace „să a­­corde tot sprijinul necesar con­ducerii partidului și guvernului, să nu admită acțiuni­ necontro­­late și să curme cu toată ener­gia orice încercare posibilă de manifestări provocatoare ale forțelor extremiste, care ar pu­tea, în actuala situație încordată, să abuzeze de sentimentele oa­menilor cinstiți și să provoace consecințe iremediabile­.­­ La Praga s-au încheiat lucră­rile primului congres al mișcării sindicale revoluționare cehe. Par­ticipanții au adoptat o rezoluție în care este exprimat sprijinul ferm față de politica Partidului Comunist din Cehoslovacia și ho­­tărirea sindicatelor cehe de a participa activ la această poli­tică. „Mișcarea sindicală cehă, se spune in rezoluție, va mi­lita pentru dezvoltarea societății noastre socialiste în spiritul de­mocrației și umanismului, pen­tru înflorirea economiei țării noastre, ca urmare a muncii și gîndirii creatoare a poporului nostru“. N1 IsIVIs VIV Deschiderea Conferinței inter­naționale de solidaritate cu popoarele arabe CAIRO 25 (Agerpres). — In capitala R.A.U. au început sîm­bătă lucrările celei de-a doua conferințe internaționale de soli­daritate cu popoarele arabe. Participă delegații reprezentînd 57 de țări ale Asiei, Africii, Eu­ropei și Americii Latine și o se­rie de organizații internaționale. Din țara noastră participă o de­legație a Ligii Române de prie­tenie cu popoarele din Asia și Africa și a Comitetului național pentru apărarea păcii­, alcătuită din tovarășii Costică Alecu și Stanciu Brătescu. Lucrările conferinței au fost deschise de președintele R.A.U., Gamal Abdel Nasser. După ce a făcut o trecere în revistă a situației­ actuale din țările arabe și continua afirmare a acestor țări pe arena mondială, preșe­dintele R.A.U. s-a referit la o serie de aspecte majore ale situației actuale din Orientul A­­propiat. El a subliniat că situa­ția existentă în Orientul Apro­piat „este rezultatul dorinței im­perialismului de a domina poli­tic și economic una din regiu­nile cele mai importante din punct de vedere strategic ale lumii“. Nasser a criticat Organizația Națiunilor Unite pentru faptul că a adoptat — în 1967 — ,,o rezoluție de încetare a focului­, care nu stipulează părților pe pozițiile conflictului“. Lucrările conferinței de Cairo vor dura trei zile, revenirea anterioare la Incident în Golful Suez CAIRO 25 (Agerpres).­­ In­tr-un comunicat militar al for­țelor armate egiptene se arată că sîmbătă la prînz două vase israe­liene au încercat să se apropie de Canalul de Suez. Forțele ar­mate egiptene au deschis focul și au obligat navele israeliene să se depărteze spre sud. ★ TEL AVIV 25 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al armatei israeliene a declarat că bateriile de coastă egiptene au deschis focul sîmbătă la ora 12:30 (ora locală) asupra a două nave israe­liene care patrulau în partea de nord a Golfului Suez. Nici un vas nu a fost atins. ★ LONDRA 25 (Agerpres). — Gu­vernul britanic a informat gu­vernul Franței că este in prin­cipiu favorabil ideii unei reu­niuni a reprezentanților celor patru membri permanenți Consiliului de Securitate în re­al­derea discutării problemei con­flictului din Orientul Apropiat, anunță surse autorizate britanice. „Consider că a sosit momentul recunoașterii R.P. Chineze“ a declarat ministrul de externe al Italiei ROMA 25 (Agerpres).­­ Luînd cuvîntul în încheierea dezbateri­lor desfășurate în Camera Depu­taților, Pietro Nenni, ministrul afacerilor externe al Italiei, a definit în linii mari politica ex­ternă a noului guvern italian. Referindu­-se­ la Organizația­ Na­țiunilor U­nite, Pietro­­ Nenni a subliniat necesitatea întăririi a­­cesteia, a creșterii autorității și influenței sale, precum și a res­pectării universalității acestui or­ganism. El a reafirmat poziția favorabilă a Italiei față de intra­rea R.P. Chineze in Organizația Națiunilor Unite și a anunțat că va propune guvernului italian să stabilească relații diplomatice cu R.P. Chineză. „Consider că a sosit momentul recunoașterii R.P. Chineze“ a de­­clarat Nenni, precizînd că va ex­pune în Parlament modalitățile acestei recunoașteri. ÎN CÎTEVA RÎNDURI AI Peste 2.909 de spectatori au fost prezenți in marea sală a Teatrului C.T.C. din Havana, la primul spectacol oferit de an­samblul folcloric „Cioch­iia“. Doi­nele, baladele, horele și sirbele, călușarii ca și naiul, țambalul și cobza, auzite și văzute pentru prima oară in Cuba au entuzias­mat publicul care i-a răsplătit pe solii artei populare românești cu Îndelungi aplauze. ■ Cu prilejul împlinirii a 119 ani de la Unirea Principatelor Romane, la Heildelberg (R.F.G.) a fost dezvelită o placă comemora­tivă Închinată memoriei domnito­rului Alexandru loan Cuza. Placa, pe care sunt Înscrise cuvintele : „In această clădire a locuit în ul­timele zile ale vieții sale marele om politic și patriot român. Ale­xandru loan Cuza, primul domni­tor al Principatelor Unite Romane, militant de seamă pentru făuri­rea statului român modern, stins din viață, aici la Heidelberg, la 15 mai 1873", a fost fixată pe clădirea hotelului Europaelsche­­hof“, unde domnitorul a încetat din viața cu aproape 98 de ani In urmă. ■ Prize celebre de Picasso, Rouault, Juan Gris, Leger, Dufy și Chagall, o lucrare a sculptoru­lui Henry Moore, bijuterii și blă­nuri de mare valoare, au fost fu­rate din locuința cineastului a­­merican Sam Jaffe, stabilit de șase ani la Londra. Furtul, a că­rui contravaloare este apreciată­­ la 250.090 lire sterline, a fost co- ^­mis În timp ce apartamentul ve­­cin, aparținând lui Joan Aly Khan, era păzit de polițiști. Er In apropierea localității Lau­rel (statul Mississippi) 1* vagoane cisternă încărcate cu 1.209 hecto­litri de butan fiecare au explo­dat in serie, provocind un incen­diu vizibil de la 199 de kilometri. Pe o rază de 8 kilometri, gea­murile caselor au fost sparte. Cîteva persoane au fost rănite. Explozia a fost provocată de de­raierea unui vagon. El Președintele Richard Nixon a convocat sîmbătă Consiliul secu­rității naționale, pentru a doua oară in decursul celor cinci zile care au trecut de la instalarea sa­­ la Casa Albă. In vederea elabo­­­­rării politicii externe a noii ad­­­­ministrații. Purtătorul de cuvint­e al Casei Albe, Ronald Ziegler, a anunțat că președintele S.U.A. , Richard Nixon va ține luni la 1 ora 16:00 G.M.T. prima conferință­­ de presă de la instalarea sa. „Un simplu fapt divers crimi­nal“ este considerată in aceste zile in unele cercuri pariziene o crimă care, de trei luni și jumă­tate, alimentează coloane întregi ale presei franceze. Poate că lu­crurile ar fi fost tratate ca atare dacă in această „afacere“ nu ar fi implicate citeva nume celebre. Iar din rîndul lor se disting cele ale cunoscutului actor de cinema Alain Delon și al soției sale, Na­thalie. După anchete îndelungate întreprinse pe diferite piste, săp­tămâna trecută a fost operată și o primă arestare : Francois Mar­­cantoni, proprietarul unui local cu o clientelă dubioasă, unul din prietenii apropiați al lui Delon. El a fost inculpat de „complici­tate la crimă“. Dar cercetările continuă cu febrilitate. Judecă­torul de instrucție Patard, în­sărcinat cu această afacere, a­­firmă: „Ne apropiem de dezno­­dământ". La 1 octombrie anul trecut, câțiva copii care se jucau in apropierea unei gropi de gunoi de lingă Versailles au găsit un sac in care se afla ca­davrul unui bărbat; înștiințată, poliția a stabilit că este vorba de un oarecare Stevan Markovic. In vârstă de S3 de ani, Markovic nu era altul decit „paznicul“ lui Alain Delon, dublura lui în unele filme, tovarăș de petreceri al ac­torului și soției acestuia, Na­thalie. La prima vedere, apăruse că victima sucombase în urma unei lovituri puternice un cap. La autopsie s-a stabilit că tn reali­tate Markovic fusese împușcat. Arma nu a fost găsită niciodată. Stevan Markovic reușise să se facă repede cunoscut in unele cercuri ale lumii interlope pari­ziene.­­ Pe lângă „slujba” deținută ia familia Delon, el luase parte la diferite afaceri dubioase in domeniul­ traficului de stupefian­te, organizase orgii cu participa­rea unor persoane din „înalta societatea franceză, s­e compromi­sese tn șantaje și furturi. Carne­tul lui de însemnări —­ subliniau ziarele —■ cuprindea numele mul­tora din celebritățile Parisului. Scandalul avea să capete o tur­nură senzațională la două săptă­­mîni după descoperirea cadavru­lui, cînd a devenit cunoscut tex­tul unei scrisori adresate de Ste­van fratelui său în care arăta că „se simte amenințat de Alain Delon, de soția lui, Nathalie, și de asociatul acestora, Marcan­­toni“ . A ieșit la iveală că vedeta cinematografului francez între­ținuse relații strinse cu diferiți indivizi ale căror nume apăreau deseori în cronicile judiciare ale ziarelor. „Aceste relații — a de­clarat Barthelemy Guerini, unul din „regii* lumii interlope din Marsilia, aflat în prezent la în­chisoare — sunt amintiri ale e­­pocii cind Alain­­ Delon nu era de­cit ghepardul solitar, revenit din Indochina pentru a hoinări prin Marsilia și Paris­. ★ Brigada I­mobilă a poliției pa­riziene, însărcinată cu anchetarea acestei crime, nu are o sarcină ușoară. Poate că tocmai aceasta explică discreția absolută de care sunt înconjurate cercetările. S-au reținut mai multe ipoteze cu pri­vire la mobilurile ce ar fi putut determina dispariția lui Stevan Markovic. Prima dintre ele se re­feră la o „răfuială" între trafi­canții de stupefiante cu care avea legături „paznicul“ lui Alain De­lon. S-a menționat apoi că Mar­kovic ar fi fost poate „lichidat” de unele cercuri politice de ex­tremă dreaptă, deoarece „știa ceva* In legătură cu dispariția liderului politic marocan Ben Barka. O altă pistă a cercetărilor s-a îndreptat spre organizatorii „party-urilor" clandestine, victi­ma știind prea multe și amenin­­țînd eventual cu șantajul pe une­le persoane „sus-puse". In sfirșit, presa franceză s-a referit și la relațiile „extrem de amicale“ ale lui Markovic cu familia Delon, îndeosebi cu Nathalie, ceea ce se zice că a tras o remarcă a lui Alain că vrea să scape de el. După trei luni de cercetării „afacerea Markovic“ a căpătat noi dimensiuni săptămâna tre­cută, o dată cu arestarea lui Marcantoni. Judecătorul Pata a declarat că în afara probelor strinse pînă acum poliția caută să obțină altele noi. De aceea, prin „Interpol" a fost pus sub urmă­rire un individ care urmează să fie identificat, „Francois Belgia­nul“, un client al hipodromurilor și, de asemenea, se caută vila unde se presupune că Markovic a fost împușcat. Alți agenți în­cearcă să-l descopere pe vânză­­torul sacului de iută în care a fost găsit cadavrul. Vineri noaptea — după un in­terogatoriu care a durat 35 de ore — Alain Delon a fost eliberat de la sediul poliției pariziene. „Tot ceea ce pot să vă spun — a declarat ziariștilor un reprezen­tant al poliției — este că această audiere îndelungată s-ar putea să nu fi fost inutilă și răspunsurile actorului la întrebările noastre ne vor permite să ne continuăm an­cheta“. Acesta a fost al patrulea interogatoriu luat cunoscutului actor de cinema de la începerea cercetărilor. Nathalie Delon, afla­tă in prezent in Italia unde tur­nează filmul „Surorile“, a fost invitata, la rindul ei, să se pre­zinte pentru, interogatoriu. Deocamdată nimeni nu poate spune la ce va duce ancheta. Ziarele franceze se lansează in speculații din cele mai senzațio­nale. Natura misterioasă a aces­tei afaceri dă naștere la tot felul de ipoteze. Crimă politică ? Cri­mă din răzbunare . Răfuială în­tre gangsteri . Pentru moment, anchetatorii rămân foarte discreți. Dar oricum, împrejurările dispa­riției lui Stevan Markovic aruncă o lumină puternică asupra un­ei lumi pe care Alain Delon a cu­noscut-o în realitate și pe care acum o prezintă în chip strălucit pe ecran. Recentul film, „Samu­raiul“, este cea mai bună dovadă. I. RETEGAN „AFACEREA MARKOVIC“ Tiparul I întreprinderea Poligrafică Banat Nr. 40.063

Next