Drapelul Roşu, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7535-7560)

1969-04-08 / nr. 7541

• 2 ‡ CAMINUL-a doua casă a studentului Universitatea timișoreană oferă studenților ei șapte cămine cu un număr total de 2­600 locuri. In graiul abstract al cifrelor toa­te acestea se numesc realizări și sintetizează atenția și dragos­tea cu care partidul și statul nostru înconjoară tineretul stu­dios al patriei, punînd la dispo­ziție sume importante pentru îmbunătățirea continuă a condi­țiilor de viață și de studiu. Am vizitat mai deunăzi aceste cămine. Am intrat pe coridoare, am întîrziat în sălile de lectură și pe holuri. Deși ultimele pe care le-am vizitat au fost cămi­nele 12 și 13, ele sînt totuși cele care lasă cea mai frumoasă im­presie. Peste tot te întîmpinâ flori, carpete cu motive popu­lare, românești, reproduceri de opere de artă, fotografii și iarăși flori. Holul spațios nu e numai un cadru de întîlnire, ci și o sală de spectacole, unde au loc seri de pantomimi, seri literare, seri dedicate comportării. Intr-un colț, „Reflectorul studențesc“ în­fățișează „la zi“ ce-i bine și ce-i rău în viața căminului. Pe cori­doare, in camere, e curățenie și acest lucru se datorește nu celor ce au această misiune, ci și sim­țului gospodăresc al studenților. Un singur neajuns necăjește pe președintele de cămin Coca Bur­­cescu și Mariana Blănuță: mă­turile, fărașele și coșurile sunt puține, iar la căminul 13 se tot tărăgănează de către serviciul tehnic confecționarea garnișelor pentru perdele. O primă privire aruncată din afară asupra căminelor de băieți te obligă să te întrebi dacă nu cumva geamurile și-au schimbat destinația devenind cămări în ca­re se depozitează, în tot felul de ambalaje, unul mai inaspec­tuos decit celălalt. Găsești aici tot ce vrei și ce nu vrei, numai ordinea fugărit­ o este lipsă la apel- Au în primul rînd stu­denții, dar și absența unei încă­peri speciale- Credem că e tim­pul ca serviciul administrativ al Universității să ia măsurile ne­cesare pentru a remedia acest neajuns. Pe coridoare și in camere­le­ Timișoara universitară meia de serviciu abia și-a termi­nat munca și poate s-o ia de la capăt. Instalațiile igienice nu sunt păstrate conform normelor bunului simț. In ceea ce privește camerele, acestea arată ca și cum ar fi fost devastate de un taifun. In comparație cu suratele lor din căminul 6 (66, 29, 2, 25), camere frumos Întreținute, aspectuoase, plăcute, cele din căminul 3 com­plex, nr. 2, 20 (pe ai cărei „pen­sionari“ ii citează și graficul de curățenie : N. Dănilă, I. Mîcloși­­na, F. Nicșa, V. Brînda, W. Mül­ler, 45, 46, 65 din căminul 3 stra­da Pădurea, purtînd numerele 30 și 32, sunt o oglindă a dezor­dinii : paturi nefăcute, haine a­­runcate vraiște- Beneficiarii a­­cestei situații sunt bineînțeles studenții, după cum tot ei sînt cei care își dau toată osteneala să le păstreze astfel- Nu este greu să-ți imaginezi­ cum va a­­răta camera profesorului de mîine dacă cea a studentului de astăzi arată într-un asemenea hal. Poate că un cuvînt de spus în această privință îl au și comi­tetele de conducere din cămi­nele respective, care sînt datoare să-i tragă la răspundere pe bu­clucași, dar și organizațiile U.T.C Caret, să portă în discuție aseme­nea aspecte și­ să intensifice munca educativă în rîndul stu­denților. Era noapte cu lună plină ca in cele mai frumoase poezii roman­tice. Constantin Rusu din anul 1 Facultatea de muzică, a intrat intr-un cămin fără să se legiti­meze. Ba mai mult, chiar a avut și o atitudine scandaloasă. Și toate ar fi fost cum ar fi fost da­că, la interpelarea președintelui de cămin, nu s-ar fi simțit atins în amorul său propriu și nu ar fi sărit la bătaie. Adalbert Ban din anul II Facultatea de fizică, vrînd să-și demonstreze calitățile „inginerești“, s-a apucat de capul său să demonteze, în cameră, o priză, întrerupătorul și să declan­șeze astfel o minunăție de scurt­circuit pe întreg căminul. Ni­colae Văleanu nu s-a lăsat nici­ el mai prejos oferind audiții la magnetofon întregului complex. Ca să nu mai pomenim de u­­nele aprinse partide de cărți pe care unii din studenți le întind uneori mult după miezul nopții sau de cei care și-au făcut un obicei din a veni la­­,ore mier“ pe la cămine cîntînd di­n toate puterile, deranjîndu-i pe ceilalți, amenințînd portarii, care nu le ingăduie să intre în stare de e­­brietate.Am surprins aici ■ cîteva as­pecte negative privind viața in cămin a studenților timișoreni. Ele nu fac decit să știrbească din valoarea exemplelor care dovedesc hărnicia tineretului u­­niversitar, dorința sa de a păs­tra în cea mai deplină ordine bunurile ce le-au fost puse la dis­poziție cu atîta grijă și dragos­te. Cît privește pe aceia care nu înțeleg eforturile făcute pentru ca ei să trăiască în condiții de civilizație și confort, credem că e de datoria organizațiilor de ti­neret, a serviciilor administrative să ia măsuri pentru a-i deter­mina să se încadreze in disci­plina pe care o conviețuire în comun o cere, să nu păteze pres­tigiul pe care studențimea il are­in viața municipiului nostru, in rîndul celorlalți oameni ai muncii VASILI BOGDAN, dirt subredacitia noastra pentru centrul universitar Zile hotărîtoare (Urmare din pag. I)­ e fi dislocat, acțiune care va scoate de sub­­ influența negati­vă a excesului de­­ umiditate su­prafața de 2.033 ha. Tot de la dînsul s-a aflat că, pe data de 5 aprilie, mulți membri coope­ratori din Cenei au și început lucrările. Surprinzătoare pare in­să situația din 6 aprilie, zi fru­moasă, cînd pe șantierul res­pectiv nu s-a găsit nici un om, cu toate „măsurile“ luate de către organele comunale pentru continuarea activității. * La pășunea comunală, in­tr-adevăr, s-au întîlnit aproape 100 de elevi ai școlii generale din localitate care, sub îndrumarea profesorilor, executau lucrări de curățire a pajiștei și nivelarea mușuroaielor. Dar considerăm că exemplul lor putea să fie luat și de către tovarășii din conduce­rea cooperativei agricole de pro­ducție, deoarece cooperatorii de aici și-au propus să fertilizeze 60 de hectare cu sulfat de amoniu și să execute grăparul pe întrea­ga suprafață. La întrebarea adre­sată tovarășului ing. Nicolae Plo­­pșanu, specialistul unității: „de ce nu se folosesc tractoarele la împrăștiatul îngrășămintelor chi­mice și grăparea pășunii ? ni­ s-a răspuns : — Noi nu facem lucrări de pa­radă ! Adică, a folosi fiecare oră bu­nă de lucru înseamnă oare pa­radă ? ...Pe tarlalele cooperativei a­­gricole din Cărpiniș au fost gă­siți în plină acțiune mecaniza­tori și membri­ cooperatori. Pa­tru semănători, din care două tractate de cai, lucrau la sfecla de zahăr, reușindu-se astfel ca pînă ieri să se însămînțeze 100 de hectare din cele 210 prevăzu­te cu această cultură. De aseme­nea, s-au mai întîlnit atelaje la tăvălugitul semănăturilor de primăvară, la marcatul terenului în grădina de legume și tractoa­re, la pregătirea terenului. O si­tuație neplăcută, la această uni­tate, a constituit-o însă cum înțeleg unii tovarăși modul din conducerea C.A.P. să informeze presa. De exemplu, străbătînd tarlalele cooperativei agricole, împreună cu tovarășul Mihai A­­lecu, secretarul comitetului co­munal de partid, la un moment dat ne-am pomenit în față cu o suprafață întinsă (aproximativ 60 de hectare) de teren pe care se mai găseau coceni de porumb netăiați, întorși în comună, am cerut lămuriri în această pri­vință de la tov. Nicolae Samoilă, vicepreședintele unității, care, cu seninătate, a negat existența cocenilor netăiați de pe teritoriul cooperativei lor. Nu a recunoscut nici Pompiliu Gemescu, ingine­rul C.A.P., susținînd că mai au de arat doar 25 hectare, iar co­cenii în cauză aparțin I.A.S. Cla­nui Vii. Ca apoi, după lungi discu­ții și confruntări, să afirme că, intr-adevăr, cocenii sunt ai co­operativei agricole Cărpiniș și că mai au de arat încă aproape 100 hectare. Faptul că în acea zi cu timp fru­mos, nu s-a lucrat din plin in toate unitățile agricole, dovedeș­te slabul spirit de răspundere al unor organe de conducere și al specialiștilor din unități, folosirea fiecărei ore bune pentru de lucru. întrucît solul se zvîntă pe suprafețe din ce in ce mai mari, se cere luarea de măsuri energice pentru recuperarea rămînerii în urmă, prin folosirea la întreaga capacitate a tuturor forțelor e­­xistente în unități. Aport la înfrumusețare in cursul saptâminii trecute, studenții Institutului agronomic din Timișoara, mobilizați de Co­mitetul U.T.C, au participat un număr mare la acțiunile de În­frumusețare a orașului. Numărul orelor de muncă patriotică efec­tuate de ei se ridică la peste 4.500 ore, studenții fiind prezenți pe Calea Aradului, strada unde se află sediul Facultății de agro­sințt etc. Cu brațe harnice , au lucrat la teluzarea și nivelarea terenului, au pregătit viitoarele plantări de trandafiri și pomi or­­namentali, au făcut, unele defri­șări. In cursul acestei săptămîni, asemeni altor tineri din munici­piu, studenții de la I.A.T. vor continua să-și aducă aportul la buna gospodărire și Înfrumuse­țare a orașului de pe Bega SEARA CULTURAL-DISTRACTIVA In cadrul relațiilor culturale româno-iugoslave, dum­inică, in comuna Variaș a avut loc o seară cultural-distractivă organizată de studioul de radio Timișoara in colaborare cu Radiodifuziunea Bel­grad. Întregul program artistic a fost înregistrat pentru emisiun fie a „bătut vesel" transmisă săptămînal de postul de radio din Belgrad. In cadrul programului artistic de muzică populară românească și strică soliști și recitatori din Timișoara, Cenad, Sînpetru Mic și din alte localități au susținut pe scena căminului cultural din Va­riaș un potpuriu de cintece și melodii din folclorul bănățean, dialoguri distractive inspirate din viața comunei. CARNET CULTURAL * Pe masa de lucru 11 III I MMHUMI­I BI MII E a compozitorilor timișoreni NOI CREAȚII SIMFONICE +1 CORALE compozitorul Ion crișan, secreta­rul Filialei Timișoara a leniuuii com­pozitorilor, căruia l-am solicitat amă­nunte despre șantierul de creație, toc­mai transcria o partitură. Predau in aceste zile un elier coral pe teme patriotice, la concursul inițiat de Uniunea noastra de creație.­­ Alte participări ? Maestrul Hermann K­ier mereu tru­ftr, in ciuda anilor, se pregătește sa participe și la acest concurs și la concursul „Ion Vidu“. Pe șantier are trei cintece pe text german și român. Concursul, destinat reîmprospătării repertoriului nostru coral, a reținut atenția și a altor membri ai filialei: Sava Hin, Richard Oscheftitzky, vor trimite la rîndul lor, lucrări. O lu­crare a mea se află in stadiul de fi­nisare. — Se apropie marele eveniment, a 25-a aniversare a Eliberării. Cum ii vor cinsti compozitorii timișoreni ? Pot să vă spun că aniversarea Eliberării constituie preocuparea noastră de căpetenie, in domeniul creației Artistul emerit Nicolae Bo­boc va compune un cintec coral, maestrul Mircea Hoinic — Mici piese simfonice, Ovidiu Manole — o lucrare corală pe temă patriotică și Scene de balet, Remus Georgescu o piesă sim­fonică. Neobosita compozitoare și pe­dagogă a pianului, Alma Cornea Io­­nescu, are in lucru Mici piese pentru pian, un dicționar muzical și lucrări dedicate pedagogiei acestui instru­ment. — Știu că intr-o vreme se stator­nicise o frumoasa legătură intre com­pozitori și poeți. Mai durează ? — Da, bineînțeles ! Colaborăm strimt, eu și Sava Ilin, cu poeții Da­mian Ureche și Gheorghe Drumur. La rîndul lor, au scris texte pentru cintecele corale și de masă Al. Jebe­­leanu, Anghel Dumbrăveanu. Dorim să perpetuăm această relație de cola­borare și s-o extindem, dacă se poate ! — Spuneți-mi, maestre Cnșan, ur­măriți ceea ce se publică in­­ presă despre muzică și mu­zicieni ! — Bineînțeles ! — sînteți mulțumit ? — De cele mai multe ori, da­ E bine că muzicologi și cronicari pre­cum Holda Erdély, Doru Murgu, Oct­ Văr­ga, Ladislau Feredy, Damian Vulpe și alții comentează fenomenul muzical timișorean. E bine, dar ... — Exista deci un ..dar“. Puteți face precizări ? — Da, neapărat. Ar fi de dorit ca materialele lor să fie discutate și la noi, in colectivul de muzicologi al filialei, condus de tovarășa Erdély. Muzicologii ar putea analiza și ceea ce s-a făcut, de pildă, pe perioada unei stagiuni, și studiile, cronicile ori articole aflate încă in lucru. Cred că astfel opiniile ar fi mai temeinice, mai aprofundate. Schimbul de opinii, confruntarea punctelor de vedere nu poate decit să folosească. Subscriem la propu­nerea dv.. publicind-o. — va mulțumesc. S. D. '•lííSfií&­l;;. SINCERITATEA ȘI EMOȚIA PEISAGISTULUI Notații la expoziția Francisc Kovács Expoziția de acuarelă și laviuri a pictorului scenograf Francisc Kovács, deschisă duminică la ga­leriile de artă ale Fondului plas­tic, ne dezvălui­e un artist de o sinceritate cuceritoare, alimen­tată de flacăra pasiunii pentru meserie. Tradiționala acuarelă sra con­vertit în creația pictorului, intr-o expresie de visare delicată, du­blată de o căldură sufletească cifră se simte in mai fiecare lu­crare. Cercetător neobosiți al na­turii, mai cu seamă al naturii acestui colț de țară, artistul redă cu o metodică rigoare frum­usețea peisajului, surprinzind­­ aspecte pline de poezi­e. Există o sensibi­litate a omului dobîndită prin contactul cu lumea înconjură­toare, sensibilitatea care, în cazul de față, domină dialogul artis­tului cu natura ca în lucrările ..Peisaj“, „Plajă“, .Peisaj cu caseu în care uneori cerul de un albastru intens domină pămintul, alteori pămintul căpătă dimen­siuni copleșitoare atenuate de mici pete albe, jucăușe, intr-o perfectă unitate de viziune- Cu­loarea, ușor vibrată, contribuie la realizarea atmosferei specifice subiectelor tratate-Laviuri­le continuă dialogul pictorului cu natura, dialog ma­terializat, îrn peisaje, tradițio­nale sau ușor geometriate, ca „Oțel și sticlă", „Ogive“, în care contrastul alb-negru facilitează formarea unor imagini mai di­namice. Constantul vizează creația lirism ce caracte­de ansamblu a pictorului, contribuie la­ succesul acestei expoziții liniștite și cu­minți, dar care impresionează chiar prin lipsa de spectaculo­zitate,­­dovedind o sinceritate ab­solută, întregită de măiestria pro­fesională. RADI MELNK CVXX›<>C><><XX><b00‹М>COМ X>ЙЙЙ>0Й XK><>OЯ><><>00CKXX>00<ЕЙЕ<Я<Ý>ЕЕ<Е 0 TELEVIZIUNE MARȚI, 8 APRILIE •1963 17,30 Telex T.V. 17,35 Pentru elevi. Consultații la ma­tematică (clasa a XII-a). Tema: Inspirație sau aplicare sis­tematică 7 18,05 Limba engleză — Secția 53, 18,30 Micii meșteri mari — emisiune pentru pionieri și școlari. 1­) Te­lejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19,30 Bucureștiul se întilnește cu primăvara. 19,50 Film muzical. 20 Seară de teatru . „Platonov“, adaptare după A. P. Cehov. Interpre­tează un colectiv al Teatrului Național din Craiova. 23 Te­lejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. CooO'Oooooooooooooooooooooooocooggoooooo-ooooool l ­Urmare din pag­­i­­nă internă pe care comitetele de direcție n-au reușit să o pună în valoare. De aceea, este imperios necesar ca, sub îndrumarea or­ganelor și organizațiilor de partid, organizațiile de sindicat. I­.T.I. și comitetele de direcție să se ocupe îndeaproape de în­tărirea disciplinei în muzca, să ia cele mai severe măsuri împo­triva celor care frînează bunul mers al producției. Livrările la export pe total in­dustrie reprezintă o depășire de 1,7 la sută, față de plan. Trebuie spus însă că ele reprezintă nu­mai 16,3 la sută din planul anual, iar valoarea mărfurilor aflate in cantități de pompe de la Uzina de reparații Arad, vane, aripi și acumulatoare de la ceilalți co­laboratori. înlăturarea acestor neajunsuri și recuperarea restan­țelor se pot face numai cu spri­jinul Consiliului Superior al A­­griculturii, deoarece­­ toate uzi­nele colaboratoare fac parte din același trust aflat în subordinea sa. Nerealizarea muncii la fabrica productivității „Modern“ se datorește lipsei de condiții tehni­­co-materiale corespunzătoare u­­nei ritmicități impuse de sarci­nile de plan, la care a contribuit și faptul că, în trimestrul care a­­ trecut, produsele noi introduse in fabricație au fost în mare parte refuzate ca necorespunzătoare calitativ, pe lingă măsurile de natură organizatorică, pe care comitetul de direcție, organizația de partid de aici trebuie să le ia în cel mai scurt timp, pentru re­cuperarea rămînerii în urmă la productivitatea muncii, un spri­jin substanțial se cere din partea Ministerului în aprovizionarea cu materii prime și materiale. Privit in ansamblu, nivelul scăzut al productivității muncii este influențat, in depășirea nu­mărului scriptic de salariați, de către 36 întreprinderi industriale de subordonare republicană. A­­ceasta, în condițiile în care s-au înregistrat 210.477 om-d­e pier­deri, din timpul de lucru prin absențe nemotivate, învoiri și concedii fără plată, echivalente cu timpul de lucru a 337 sala­riați, respectiv cu o producție de 9,5 milioane lei. Ca urmare, nu­mai 24 la sută din producția dată peste plan s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii, față de 80 la sută câ­ se prevede în angajamentul Conferinței or­ganizației județene de partid. A­­ceasta, după cum ușor se poate observa, constituie o mare rezer-custodii reprezintă peste 45 mi­lioane lei, situație ce scoate în evidență faptul că o greutate în realizarea sarcinilor și angaja­mentelor la export este neacope­­rirea producției cu contracte. De aici, necesitatea ca un preocupa­rea comitetelor de direcție, mai ales de la „Tehnometa“, „Elec­­trobanat“, „Electromotor“, „A­­zur“ și alte cîteva unități, care au volum ridicat de contracte neasigurate, să stea grija de a oferi la export solicitate pe piața acele produse mondială și îndeplinirea exemplară atît în ce privește cantitatea, cit și ca­litatea obligațiilor impuse de be­neficiari. Un capitol in care multe Între­prinderi continuă să fie defici­tare este acțiunea de rentabili­zare a fiecărui produs In parte si a activității economice în an­samblu, „Recordul“, in acest sens, îl dețin „Fructul“. Uzina de reparații Timișoara, „Sol­ven­tul“, „Mondial“ și I.F. Lugoj, ca să cităm doar cîteva din unită­țile care, de la bun început­, și-au planificat mari cantități de pro­duse nerentabile. în primele două luni ale anului, numărul unită­­ților economice care au depășit cheltuielile planificate și nu și-au îndeplinit, planul­ de beneficii este însă mult mai mare. Iată de ce punerea în valoare a rezerve­lor existente în întreprinderi cere imperios, din partea organi­zațiilor de partid, a sindicatelor și a organizațiilor U.T.C. ca ele să sprijine in mai mare măsură comitetele de direcție în toate acțiunile întreprinse pentru eli­minarea pierderilor planificate și creșterea întregii activități eco­nomice. Trebuie desfășurată o acțiune susținută pentru reduce­rea consumurilor specifice de materii prime și materiale, com­bustibil și energie, pentru creș­terea productivității muncii, li­chidarea stocurilor supranorm­a­­tive și a utilajelor nefolosite, precum și pentru mai buna uti­lizare a capacităților de produc­ție, eliminarea cheltuielilor ne­­economicoase și a rebuturilor. Aceasta, cu atit mai mult cu cit in acest an întreprinderile datoria de a recupera în între­­u­gime fondurile de salarii supli­mentare ca urmare a aplicării noului sistem de salarizare Comitetelor municipale și oră­șenești de partid le revine sarci­na să analizeze în cel mai scurt timp rezultatele din primul tri­mestru, și, prin trimiterea de colective de activiști și specialiști in întreprinderi, să sprijine or­ganizațiile de partid, comitetele de direcție în găsirea de noi re­zerve și soluții pentru rentabili­zarea produselor și realizarea de economii și beneficii peste sar­cina planificată la nivelul anga­jamentelor luate de organizației județene Conferința de partid Timiș. O primă retrospectivă asupra mersului lucrărilor de investiții pe primul trimestru scoate în e­lp frește, acestea sunt lipsuri de­­ domeniul trecutului. Trebuie­­ spus însă că, și în perspectivă,­­ realizarea planului de investiții­­ și de punere în funcțiune ridică­­ o serie de probleme legate de a­ ■­sigurarea utilajelor și instalații­ ■­lor tehnologice, de corelarea ter­­­­menelor de livrare a acestora cu ■ cele de montaj. La o serie de­­ lucrări cu termene de punere în­­ funcțiune în acest an (uzina ,,A * zur“. Magazia de decoruri, Uzina­j de apă nr. 2, Secția de preparate­­ de carne și conserve, Motel Ti­­­mișoara, Complexul de porcine­t din Birda și altele, se constată­­ serioase rămîneri în urmă. Pen­­­­tru prevenirea unor aseme­­­­nea neajunsuri, este nece­­s­sar a se lua unele­ mă­­­­suri urgente. în întreprinderile­­ beneficiare de investiții, organi­­­­zațiile de partid vor trebui să­­ determine comitetele de direcție • să facă problema numărul unu » din asigurarea la timp a docu­­­­mentației, procurarea tehnologice și controlul utilajelor * exigent * al executării lucrărilor. Unitățile­­ de construcții să ia măsuri de a­­­­sigurarea integrală a bazei ma­­­­teriale care să permită o creștere­­ a ritmului de execuție in scopul­* recuperării rămînerilor în urmă.­­ Organizațiile de partid de pe ■ șantiere au datoria să analizeze­­ periodic stadiul lucrărilor și să­­ sprijine conducerile tehnico-ad­­­­ministrative în luarea de măsuri­­ eficiente pentru eliminarea lip­ ■­surilor care apar pe parcursul ■ execuției și pentru mobilizarea » tuturor salariaților la realizarea­­ ritmică a sarcinilor de plan. Co­­­­mitetul județean de asemenea, își propune partid, de ■ ca, prin ■­comisia economică, să controleze­­ sistematic modul în care se­ apli­­­­că măsurile stabilite în cadrul­­ acțiunii de organizare științifică * a producției și a muncii și să a­­­­corde sprijinul necesar rezolvă­­­­rii greutăților ce se ivesc in ac­­­­tivitatea economică a întreprin­­­derilor.■ învățămintele PRIMULUI TRIMESTRU vidență că realizările mici se da­­toresc, in principal, unor lipsuri în organizarea activității­ de construcții pe timp friguros, la care s-au adăugat unele lipsuri și greutăți ale beneficiarilor și constructorilor. Lucrările care au înregistrat cele mai scăzute realizări sunt acelea care nu au avut spații de lucru închise surse de căldură pentru­ a con­st tinua execuția în ritm susținut și in lunile friguroase : secția de preparate de carne și conserve, dezvoltarea întreprinderilor ..fi Martie“, „Electrobanat", Comple­xul de porcine de la Birda și al­tele. La aceste deficiențe se mai adaugă lipsa de materiale, utila­je de construcții și de forță de muncă. Utilajele de construcții și mijloacele de transport exis­tente, de asemenea, n-au fost fo­losite la întreaga capacitate. DRAPELUL ROȘU — 7.541 Recital de liduri RECITALUL SOPRANEI Elena Duma, solistă a Operei timișore­ne, a constituit pentru auditorii prezenți in primitoarea sală de concert a Liceului de muzică un prilej de a-i cunoaște posibilită­țile interpretative și in muzica de cameră- Programul, axat special de Aclul romantic, a cu­m­­prins lucrări dintre cele mai va­loroase ale genului, aproape toate creații culminante ale lui Mozart, Schubert, Löwe, Chausson, De­ i­bussy, Enescu, Liszt, Duparc- Timbrul vocal, de o deosebită ca­litate și egal pe întreg registrul, acuratețea intonației, dicțiunea clară și sensibilitatea interpretării au fost atributele prin care tânăra solistă ne-a oferit o agreabilă seară de muzică. Echilibrarea po­sibilităților sale vocale și artis­tice lasă impresia simplității exprimate și dă nota de intimi­ni­tate cerută de gen. Relevăm, de asemenea, acompaniamentul dis­­cret al pianistului Geza Duma, vădind înțelegere stilistică și participare. Am dori ca impresariatul Filar­monicii de stat „Banatul“ să a­­corde în viitor o sporită atenție organizării și popularizării unor astfel de manifestări muzicale, binevenite in peisajul vieții­­ artis­tice a orașului, pentru că satis­facțiile artistice pe care ele le oferă auditoriului nu merită haina de acum a Cenușăresei, OCTAVIAN NICOLAEVICI SPECTACOLE MARTI, * APRILIE 1m: CINEMATOGRAFE B) Modern: PE PLAJELE LU­MII (8, 14,30, 16.45, 19, 31). B) Arta: UN DELICT APROAPE PERFECT (9, 11, 14.30, 16.45. 19. 31). |g Pare: CIND VOI FI MORT ȘI LIVID (10, 14) șI BLESTEMUL RU­BINULUI NEGRU (16, 18, 20). 1u Studio: REGELE SUEDEZ (11, 15. 17, 19, 31). 8 Melodia: SA NU NE DES­PĂRȚIM (9) și ANGELICA ȘI RE­GELE (11, 15, 17, 19, 21). 8 Victoria: DUMINICA ȘI PRIE­TENII EI (10, 14) și ȘEFUL (11, 18, 20). 8 Muncitoresc-Fratelia: CALA­­TORIE FANTASTICA (15, 17, 19). 8 steaua roșie-Mehala: Koce-EUȚA (17, 10). 8 Clubul C.F.R.: ANNA KARE­NINA. seRiile I și TI (10. 16. 19). LUGOJ 8 23 AUGUST: UN OM PENTRU ETERNITATE. 8 VICTORIA: INTRE NOI 8 I.T.L.: VIATA IN DOI .1*1 M BOLTA 8 FLAcĂRA: ÎMPUȘCATURI SUB SPINZURATOARE. 8 30 DEcEMbRie : INNOURARE TRECĂTOARE. SÎNNICOLAUL MARE 8 POPULAr: BARICADA VIE. O­F.­T­A 8 PArc: CU TOATA VITEZA ÎNAINTE FĂGET 8 8* Decembrie valea

Next