Drapelul Roşu, aprilie 1969 (Anul 25, nr. 7535-7560)
1969-04-08 / nr. 7541
• 2 ‡ CAMINUL-a doua casă a studentului Universitatea timișoreană oferă studenților ei șapte cămine cu un număr total de 2600 locuri. In graiul abstract al cifrelor toate acestea se numesc realizări și sintetizează atenția și dragostea cu care partidul și statul nostru înconjoară tineretul studios al patriei, punînd la dispoziție sume importante pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață și de studiu. Am vizitat mai deunăzi aceste cămine. Am intrat pe coridoare, am întîrziat în sălile de lectură și pe holuri. Deși ultimele pe care le-am vizitat au fost căminele 12 și 13, ele sînt totuși cele care lasă cea mai frumoasă impresie. Peste tot te întîmpinâ flori, carpete cu motive populare, românești, reproduceri de opere de artă, fotografii și iarăși flori. Holul spațios nu e numai un cadru de întîlnire, ci și o sală de spectacole, unde au loc seri de pantomimi, seri literare, seri dedicate comportării. Intr-un colț, „Reflectorul studențesc“ înfățișează „la zi“ ce-i bine și ce-i rău în viața căminului. Pe coridoare, in camere, e curățenie și acest lucru se datorește nu celor ce au această misiune, ci și simțului gospodăresc al studenților. Un singur neajuns necăjește pe președintele de cămin Coca Burcescu și Mariana Blănuță: măturile, fărașele și coșurile sunt puține, iar la căminul 13 se tot tărăgănează de către serviciul tehnic confecționarea garnișelor pentru perdele. O primă privire aruncată din afară asupra căminelor de băieți te obligă să te întrebi dacă nu cumva geamurile și-au schimbat destinația devenind cămări în care se depozitează, în tot felul de ambalaje, unul mai inaspectuos decit celălalt. Găsești aici tot ce vrei și ce nu vrei, numai ordinea fugărit o este lipsă la apel- Au în primul rînd studenții, dar și absența unei încăperi speciale- Credem că e timpul ca serviciul administrativ al Universității să ia măsurile necesare pentru a remedia acest neajuns. Pe coridoare și in camerele Timișoara universitară meia de serviciu abia și-a terminat munca și poate s-o ia de la capăt. Instalațiile igienice nu sunt păstrate conform normelor bunului simț. In ceea ce privește camerele, acestea arată ca și cum ar fi fost devastate de un taifun. In comparație cu suratele lor din căminul 6 (66, 29, 2, 25), camere frumos Întreținute, aspectuoase, plăcute, cele din căminul 3 complex, nr. 2, 20 (pe ai cărei „pensionari“ ii citează și graficul de curățenie : N. Dănilă, I. Mîcloșina, F. Nicșa, V. Brînda, W. Müller, 45, 46, 65 din căminul 3 strada Pădurea, purtînd numerele 30 și 32, sunt o oglindă a dezordinii : paturi nefăcute, haine aruncate vraiște- Beneficiarii acestei situații sunt bineînțeles studenții, după cum tot ei sînt cei care își dau toată osteneala să le păstreze astfel- Nu este greu să-ți imaginezi cum va arăta camera profesorului de mîine dacă cea a studentului de astăzi arată într-un asemenea hal. Poate că un cuvînt de spus în această privință îl au și comitetele de conducere din căminele respective, care sînt datoare să-i tragă la răspundere pe buclucași, dar și organizațiile U.T.C Caret, să portă în discuție asemenea aspecte și să intensifice munca educativă în rîndul studenților. Era noapte cu lună plină ca in cele mai frumoase poezii romantice. Constantin Rusu din anul 1 Facultatea de muzică, a intrat intr-un cămin fără să se legitimeze. Ba mai mult, chiar a avut și o atitudine scandaloasă. Și toate ar fi fost cum ar fi fost dacă, la interpelarea președintelui de cămin, nu s-ar fi simțit atins în amorul său propriu și nu ar fi sărit la bătaie. Adalbert Ban din anul II Facultatea de fizică, vrînd să-și demonstreze calitățile „inginerești“, s-a apucat de capul său să demonteze, în cameră, o priză, întrerupătorul și să declanșeze astfel o minunăție de scurtcircuit pe întreg căminul. Nicolae Văleanu nu s-a lăsat nici el mai prejos oferind audiții la magnetofon întregului complex. Ca să nu mai pomenim de unele aprinse partide de cărți pe care unii din studenți le întind uneori mult după miezul nopții sau de cei care și-au făcut un obicei din a veni la,ore mier“ pe la cămine cîntînd din toate puterile, deranjîndu-i pe ceilalți, amenințînd portarii, care nu le ingăduie să intre în stare de ebrietate.Am surprins aici ■ cîteva aspecte negative privind viața in cămin a studenților timișoreni. Ele nu fac decit să știrbească din valoarea exemplelor care dovedesc hărnicia tineretului universitar, dorința sa de a păstra în cea mai deplină ordine bunurile ce le-au fost puse la dispoziție cu atîta grijă și dragoste. Cît privește pe aceia care nu înțeleg eforturile făcute pentru ca ei să trăiască în condiții de civilizație și confort, credem că e de datoria organizațiilor de tineret, a serviciilor administrative să ia măsuri pentru a-i determina să se încadreze in disciplina pe care o conviețuire în comun o cere, să nu păteze prestigiul pe care studențimea il arein viața municipiului nostru, in rîndul celorlalți oameni ai muncii VASILI BOGDAN, dirt subredacitia noastra pentru centrul universitar Zile hotărîtoare (Urmare din pag. I) e fi dislocat, acțiune care va scoate de sub influența negativă a excesului de umiditate suprafața de 2.033 ha. Tot de la dînsul s-a aflat că, pe data de 5 aprilie, mulți membri cooperatori din Cenei au și început lucrările. Surprinzătoare pare insă situația din 6 aprilie, zi frumoasă, cînd pe șantierul respectiv nu s-a găsit nici un om, cu toate „măsurile“ luate de către organele comunale pentru continuarea activității. * La pășunea comunală, intr-adevăr, s-au întîlnit aproape 100 de elevi ai școlii generale din localitate care, sub îndrumarea profesorilor, executau lucrări de curățire a pajiștei și nivelarea mușuroaielor. Dar considerăm că exemplul lor putea să fie luat și de către tovarășii din conducerea cooperativei agricole de producție, deoarece cooperatorii de aici și-au propus să fertilizeze 60 de hectare cu sulfat de amoniu și să execute grăparul pe întreaga suprafață. La întrebarea adresată tovarășului ing. Nicolae Plopșanu, specialistul unității: „de ce nu se folosesc tractoarele la împrăștiatul îngrășămintelor chimice și grăparea pășunii ? ni s-a răspuns : — Noi nu facem lucrări de paradă ! Adică, a folosi fiecare oră bună de lucru înseamnă oare paradă ? ...Pe tarlalele cooperativei agricole din Cărpiniș au fost găsiți în plină acțiune mecanizatori și membri cooperatori. Patru semănători, din care două tractate de cai, lucrau la sfecla de zahăr, reușindu-se astfel ca pînă ieri să se însămînțeze 100 de hectare din cele 210 prevăzute cu această cultură. De asemenea, s-au mai întîlnit atelaje la tăvălugitul semănăturilor de primăvară, la marcatul terenului în grădina de legume și tractoare, la pregătirea terenului. O situație neplăcută, la această unitate, a constituit-o însă cum înțeleg unii tovarăși modul din conducerea C.A.P. să informeze presa. De exemplu, străbătînd tarlalele cooperativei agricole, împreună cu tovarășul Mihai Alecu, secretarul comitetului comunal de partid, la un moment dat ne-am pomenit în față cu o suprafață întinsă (aproximativ 60 de hectare) de teren pe care se mai găseau coceni de porumb netăiați, întorși în comună, am cerut lămuriri în această privință de la tov. Nicolae Samoilă, vicepreședintele unității, care, cu seninătate, a negat existența cocenilor netăiați de pe teritoriul cooperativei lor. Nu a recunoscut nici Pompiliu Gemescu, inginerul C.A.P., susținînd că mai au de arat doar 25 hectare, iar cocenii în cauză aparțin I.A.S. Clanui Vii. Ca apoi, după lungi discuții și confruntări, să afirme că, intr-adevăr, cocenii sunt ai cooperativei agricole Cărpiniș și că mai au de arat încă aproape 100 hectare. Faptul că în acea zi cu timp frumos, nu s-a lucrat din plin in toate unitățile agricole, dovedește slabul spirit de răspundere al unor organe de conducere și al specialiștilor din unități, folosirea fiecărei ore bune pentru de lucru. întrucît solul se zvîntă pe suprafețe din ce in ce mai mari, se cere luarea de măsuri energice pentru recuperarea rămînerii în urmă, prin folosirea la întreaga capacitate a tuturor forțelor existente în unități. Aport la înfrumusețare in cursul saptâminii trecute, studenții Institutului agronomic din Timișoara, mobilizați de Comitetul U.T.C, au participat un număr mare la acțiunile de Înfrumusețare a orașului. Numărul orelor de muncă patriotică efectuate de ei se ridică la peste 4.500 ore, studenții fiind prezenți pe Calea Aradului, strada unde se află sediul Facultății de agrosințt etc. Cu brațe harnice , au lucrat la teluzarea și nivelarea terenului, au pregătit viitoarele plantări de trandafiri și pomi ornamentali, au făcut, unele defrișări. In cursul acestei săptămîni, asemeni altor tineri din municipiu, studenții de la I.A.T. vor continua să-și aducă aportul la buna gospodărire și Înfrumusețare a orașului de pe Bega SEARA CULTURAL-DISTRACTIVA In cadrul relațiilor culturale româno-iugoslave, duminică, in comuna Variaș a avut loc o seară cultural-distractivă organizată de studioul de radio Timișoara in colaborare cu Radiodifuziunea Belgrad. Întregul program artistic a fost înregistrat pentru emisiun fie a „bătut vesel" transmisă săptămînal de postul de radio din Belgrad. In cadrul programului artistic de muzică populară românească și strică soliști și recitatori din Timișoara, Cenad, Sînpetru Mic și din alte localități au susținut pe scena căminului cultural din Variaș un potpuriu de cintece și melodii din folclorul bănățean, dialoguri distractive inspirate din viața comunei. CARNET CULTURAL * Pe masa de lucru 11 III I MMHUMII BI MII E a compozitorilor timișoreni NOI CREAȚII SIMFONICE +1 CORALE compozitorul Ion crișan, secretarul Filialei Timișoara a leniuuii compozitorilor, căruia l-am solicitat amănunte despre șantierul de creație, tocmai transcria o partitură. Predau in aceste zile un elier coral pe teme patriotice, la concursul inițiat de Uniunea noastra de creație. Alte participări ? Maestrul Hermann Kier mereu truftr, in ciuda anilor, se pregătește sa participe și la acest concurs și la concursul „Ion Vidu“. Pe șantier are trei cintece pe text german și român. Concursul, destinat reîmprospătării repertoriului nostru coral, a reținut atenția și a altor membri ai filialei: Sava Hin, Richard Oscheftitzky, vor trimite la rîndul lor, lucrări. O lucrare a mea se află in stadiul de finisare. — Se apropie marele eveniment, a 25-a aniversare a Eliberării. Cum ii vor cinsti compozitorii timișoreni ? Pot să vă spun că aniversarea Eliberării constituie preocuparea noastră de căpetenie, in domeniul creației Artistul emerit Nicolae Boboc va compune un cintec coral, maestrul Mircea Hoinic — Mici piese simfonice, Ovidiu Manole — o lucrare corală pe temă patriotică și Scene de balet, Remus Georgescu o piesă simfonică. Neobosita compozitoare și pedagogă a pianului, Alma Cornea Ionescu, are in lucru Mici piese pentru pian, un dicționar muzical și lucrări dedicate pedagogiei acestui instrument. — Știu că intr-o vreme se statornicise o frumoasa legătură intre compozitori și poeți. Mai durează ? — Da, bineînțeles ! Colaborăm strimt, eu și Sava Ilin, cu poeții Damian Ureche și Gheorghe Drumur. La rîndul lor, au scris texte pentru cintecele corale și de masă Al. Jebeleanu, Anghel Dumbrăveanu. Dorim să perpetuăm această relație de colaborare și s-o extindem, dacă se poate ! — Spuneți-mi, maestre Cnșan, urmăriți ceea ce se publică in presă despre muzică și muzicieni ! — Bineînțeles ! — sînteți mulțumit ? — De cele mai multe ori, da E bine că muzicologi și cronicari precum Holda Erdély, Doru Murgu, Oct Vărga, Ladislau Feredy, Damian Vulpe și alții comentează fenomenul muzical timișorean. E bine, dar ... — Exista deci un ..dar“. Puteți face precizări ? — Da, neapărat. Ar fi de dorit ca materialele lor să fie discutate și la noi, in colectivul de muzicologi al filialei, condus de tovarășa Erdély. Muzicologii ar putea analiza și ceea ce s-a făcut, de pildă, pe perioada unei stagiuni, și studiile, cronicile ori articole aflate încă in lucru. Cred că astfel opiniile ar fi mai temeinice, mai aprofundate. Schimbul de opinii, confruntarea punctelor de vedere nu poate decit să folosească. Subscriem la propunerea dv.. publicind-o. — va mulțumesc. S. D. '•lííSfií&l;;. SINCERITATEA ȘI EMOȚIA PEISAGISTULUI Notații la expoziția Francisc Kovács Expoziția de acuarelă și laviuri a pictorului scenograf Francisc Kovács, deschisă duminică la galeriile de artă ale Fondului plastic, ne dezvăluie un artist de o sinceritate cuceritoare, alimentată de flacăra pasiunii pentru meserie. Tradiționala acuarelă sra convertit în creația pictorului, intr-o expresie de visare delicată, dublată de o căldură sufletească cifră se simte in mai fiecare lucrare. Cercetător neobosiți al naturii, mai cu seamă al naturii acestui colț de țară, artistul redă cu o metodică rigoare frumusețea peisajului, surprinzind aspecte pline de poezie. Există o sensibilitate a omului dobîndită prin contactul cu lumea înconjurătoare, sensibilitatea care, în cazul de față, domină dialogul artistului cu natura ca în lucrările ..Peisaj“, „Plajă“, .Peisaj cu caseu în care uneori cerul de un albastru intens domină pămintul, alteori pămintul căpătă dimensiuni copleșitoare atenuate de mici pete albe, jucăușe, intr-o perfectă unitate de viziune- Culoarea, ușor vibrată, contribuie la realizarea atmosferei specifice subiectelor tratate-Laviurile continuă dialogul pictorului cu natura, dialog materializat, îrn peisaje, tradiționale sau ușor geometriate, ca „Oțel și sticlă", „Ogive“, în care contrastul alb-negru facilitează formarea unor imagini mai dinamice. Constantul vizează creația lirism ce caractede ansamblu a pictorului, contribuie la succesul acestei expoziții liniștite și cuminți, dar care impresionează chiar prin lipsa de spectaculozitate,dovedind o sinceritate absolută, întregită de măiestria profesională. RADI MELNK CVXX›<>C><><XX><b00‹М>COМ X>ЙЙЙ>0Й XK><>OЯ><><>00CKXX>00<ЕЙЕ<Я<Ý>ЕЕ<Е 0 TELEVIZIUNE MARȚI, 8 APRILIE •1963 17,30 Telex T.V. 17,35 Pentru elevi. Consultații la matematică (clasa a XII-a). Tema: Inspirație sau aplicare sistematică 7 18,05 Limba engleză — Secția 53, 18,30 Micii meșteri mari — emisiune pentru pionieri și școlari. 1) Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19,30 Bucureștiul se întilnește cu primăvara. 19,50 Film muzical. 20 Seară de teatru . „Platonov“, adaptare după A. P. Cehov. Interpretează un colectiv al Teatrului Național din Craiova. 23 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. CooO'Oooooooooooooooooooooooocooggoooooo-ooooool l Urmare din pagină internă pe care comitetele de direcție n-au reușit să o pună în valoare. De aceea, este imperios necesar ca, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, organizațiile de sindicat. I.T.I. și comitetele de direcție să se ocupe îndeaproape de întărirea disciplinei în muzca, să ia cele mai severe măsuri împotriva celor care frînează bunul mers al producției. Livrările la export pe total industrie reprezintă o depășire de 1,7 la sută, față de plan. Trebuie spus însă că ele reprezintă numai 16,3 la sută din planul anual, iar valoarea mărfurilor aflate in cantități de pompe de la Uzina de reparații Arad, vane, aripi și acumulatoare de la ceilalți colaboratori. înlăturarea acestor neajunsuri și recuperarea restanțelor se pot face numai cu sprijinul Consiliului Superior al Agriculturii, deoarece toate uzinele colaboratoare fac parte din același trust aflat în subordinea sa. Nerealizarea muncii la fabrica productivității „Modern“ se datorește lipsei de condiții tehnico-materiale corespunzătoare unei ritmicități impuse de sarcinile de plan, la care a contribuit și faptul că, în trimestrul care a trecut, produsele noi introduse in fabricație au fost în mare parte refuzate ca necorespunzătoare calitativ, pe lingă măsurile de natură organizatorică, pe care comitetul de direcție, organizația de partid de aici trebuie să le ia în cel mai scurt timp, pentru recuperarea rămînerii în urmă la productivitatea muncii, un sprijin substanțial se cere din partea Ministerului în aprovizionarea cu materii prime și materiale. Privit in ansamblu, nivelul scăzut al productivității muncii este influențat, in depășirea numărului scriptic de salariați, de către 36 întreprinderi industriale de subordonare republicană. Aceasta, în condițiile în care s-au înregistrat 210.477 om-de pierderi, din timpul de lucru prin absențe nemotivate, învoiri și concedii fără plată, echivalente cu timpul de lucru a 337 salariați, respectiv cu o producție de 9,5 milioane lei. Ca urmare, numai 24 la sută din producția dată peste plan s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii, față de 80 la sută câ se prevede în angajamentul Conferinței organizației județene de partid. Aceasta, după cum ușor se poate observa, constituie o mare rezer-custodii reprezintă peste 45 milioane lei, situație ce scoate în evidență faptul că o greutate în realizarea sarcinilor și angajamentelor la export este neacoperirea producției cu contracte. De aici, necesitatea ca un preocuparea comitetelor de direcție, mai ales de la „Tehnometa“, „Electrobanat“, „Electromotor“, „Azur“ și alte cîteva unități, care au volum ridicat de contracte neasigurate, să stea grija de a oferi la export solicitate pe piața acele produse mondială și îndeplinirea exemplară atît în ce privește cantitatea, cit și calitatea obligațiilor impuse de beneficiari. Un capitol in care multe Întreprinderi continuă să fie deficitare este acțiunea de rentabilizare a fiecărui produs In parte si a activității economice în ansamblu, „Recordul“, in acest sens, îl dețin „Fructul“. Uzina de reparații Timișoara, „Solventul“, „Mondial“ și I.F. Lugoj, ca să cităm doar cîteva din unitățile care, de la bun început, și-au planificat mari cantități de produse nerentabile. în primele două luni ale anului, numărul unităților economice care au depășit cheltuielile planificate și nu și-au îndeplinit, planul de beneficii este însă mult mai mare. Iată de ce punerea în valoare a rezervelor existente în întreprinderi cere imperios, din partea organizațiilor de partid, a sindicatelor și a organizațiilor U.T.C. ca ele să sprijine in mai mare măsură comitetele de direcție în toate acțiunile întreprinse pentru eliminarea pierderilor planificate și creșterea întregii activități economice. Trebuie desfășurată o acțiune susținută pentru reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, combustibil și energie, pentru creșterea productivității muncii, lichidarea stocurilor supranormative și a utilajelor nefolosite, precum și pentru mai buna utilizare a capacităților de producție, eliminarea cheltuielilor neeconomicoase și a rebuturilor. Aceasta, cu atit mai mult cu cit in acest an întreprinderile datoria de a recupera în întreugime fondurile de salarii suplimentare ca urmare a aplicării noului sistem de salarizare Comitetelor municipale și orășenești de partid le revine sarcina să analizeze în cel mai scurt timp rezultatele din primul trimestru, și, prin trimiterea de colective de activiști și specialiști in întreprinderi, să sprijine organizațiile de partid, comitetele de direcție în găsirea de noi rezerve și soluții pentru rentabilizarea produselor și realizarea de economii și beneficii peste sarcina planificată la nivelul angajamentelor luate de organizației județene Conferința de partid Timiș. O primă retrospectivă asupra mersului lucrărilor de investiții pe primul trimestru scoate în elp frește, acestea sunt lipsuri de domeniul trecutului. Trebuie spus însă că, și în perspectivă, realizarea planului de investiții și de punere în funcțiune ridică o serie de probleme legate de a ■sigurarea utilajelor și instalații ■lor tehnologice, de corelarea termenelor de livrare a acestora cu ■ cele de montaj. La o serie de lucrări cu termene de punere în funcțiune în acest an (uzina ,,A * zur“. Magazia de decoruri, Uzinaj de apă nr. 2, Secția de preparate de carne și conserve, Motel Timișoara, Complexul de porcinet din Birda și altele, se constată serioase rămîneri în urmă. Pentru prevenirea unor asemenea neajunsuri, este necessar a se lua unele măsuri urgente. în întreprinderile beneficiare de investiții, organizațiile de partid vor trebui să determine comitetele de direcție • să facă problema numărul unu » din asigurarea la timp a documentației, procurarea tehnologice și controlul utilajelor * exigent * al executării lucrărilor. Unitățile de construcții să ia măsuri de asigurarea integrală a bazei materiale care să permită o creștere a ritmului de execuție in scopul* recuperării rămînerilor în urmă. Organizațiile de partid de pe ■ șantiere au datoria să analizeze periodic stadiul lucrărilor și să sprijine conducerile tehnico-administrative în luarea de măsuri eficiente pentru eliminarea lip ■surilor care apar pe parcursul ■ execuției și pentru mobilizarea » tuturor salariaților la realizarea ritmică a sarcinilor de plan. Comitetul județean de asemenea, își propune partid, de ■ ca, prin ■comisia economică, să controleze sistematic modul în care se aplică măsurile stabilite în cadrul acțiunii de organizare științifică * a producției și a muncii și să acorde sprijinul necesar rezolvării greutăților ce se ivesc in activitatea economică a întreprinderilor.■ învățămintele PRIMULUI TRIMESTRU vidență că realizările mici se datoresc, in principal, unor lipsuri în organizarea activității de construcții pe timp friguros, la care s-au adăugat unele lipsuri și greutăți ale beneficiarilor și constructorilor. Lucrările care au înregistrat cele mai scăzute realizări sunt acelea care nu au avut spații de lucru închise surse de căldură pentru a const tinua execuția în ritm susținut și in lunile friguroase : secția de preparate de carne și conserve, dezvoltarea întreprinderilor ..fi Martie“, „Electrobanat", Complexul de porcine de la Birda și altele. La aceste deficiențe se mai adaugă lipsa de materiale, utilaje de construcții și de forță de muncă. Utilajele de construcții și mijloacele de transport existente, de asemenea, n-au fost folosite la întreaga capacitate. DRAPELUL ROȘU — 7.541 Recital de liduri RECITALUL SOPRANEI Elena Duma, solistă a Operei timișorene, a constituit pentru auditorii prezenți in primitoarea sală de concert a Liceului de muzică un prilej de a-i cunoaște posibilitățile interpretative și in muzica de cameră- Programul, axat special de Aclul romantic, a cumprins lucrări dintre cele mai valoroase ale genului, aproape toate creații culminante ale lui Mozart, Schubert, Löwe, Chausson, De ibussy, Enescu, Liszt, Duparc- Timbrul vocal, de o deosebită calitate și egal pe întreg registrul, acuratețea intonației, dicțiunea clară și sensibilitatea interpretării au fost atributele prin care tânăra solistă ne-a oferit o agreabilă seară de muzică. Echilibrarea posibilităților sale vocale și artistice lasă impresia simplității exprimate și dă nota de intiminitate cerută de gen. Relevăm, de asemenea, acompaniamentul discret al pianistului Geza Duma, vădind înțelegere stilistică și participare. Am dori ca impresariatul Filarmonicii de stat „Banatul“ să acorde în viitor o sporită atenție organizării și popularizării unor astfel de manifestări muzicale, binevenite in peisajul vieții artistice a orașului, pentru că satisfacțiile artistice pe care ele le oferă auditoriului nu merită haina de acum a Cenușăresei, OCTAVIAN NICOLAEVICI SPECTACOLE MARTI, * APRILIE 1m: CINEMATOGRAFE B) Modern: PE PLAJELE LUMII (8, 14,30, 16.45, 19, 31). B) Arta: UN DELICT APROAPE PERFECT (9, 11, 14.30, 16.45. 19. 31). |g Pare: CIND VOI FI MORT ȘI LIVID (10, 14) șI BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU (16, 18, 20). 1u Studio: REGELE SUEDEZ (11, 15. 17, 19, 31). 8 Melodia: SA NU NE DESPĂRȚIM (9) și ANGELICA ȘI REGELE (11, 15, 17, 19, 21). 8 Victoria: DUMINICA ȘI PRIETENII EI (10, 14) și ȘEFUL (11, 18, 20). 8 Muncitoresc-Fratelia: CALATORIE FANTASTICA (15, 17, 19). 8 steaua roșie-Mehala: Koce-EUȚA (17, 10). 8 Clubul C.F.R.: ANNA KARENINA. seRiile I și TI (10. 16. 19). LUGOJ 8 23 AUGUST: UN OM PENTRU ETERNITATE. 8 VICTORIA: INTRE NOI 8 I.T.L.: VIATA IN DOI .1*1 M BOLTA 8 FLAcĂRA: ÎMPUȘCATURI SUB SPINZURATOARE. 8 30 DEcEMbRie : INNOURARE TRECĂTOARE. SÎNNICOLAUL MARE 8 POPULAr: BARICADA VIE. OF.TA 8 PArc: CU TOATA VITEZA ÎNAINTE FĂGET 8 8* Decembrie valea