Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)
1969-11-19 / nr. 7733
PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI-VA! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.733 # Miercuri, 19 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România si-a continuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In săli se aflau deputații Marii Adunări Naționale, precum și numeroși invitați — conducători de instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu puternice și îndelungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 7 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Miliției. Raportul Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, prim-vicepreședinte Consiliului popular județean — Muarreș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea și funcționarea Miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cisnădie, și Paraschiv Benescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelmegeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputații Emilian Nucescu, președintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste România, și Gheorghe Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor. In ședința de marți dimineața, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale — punct prevăzut in ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., in locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndeplinește funcția de ministru al finanțelor, deputatul Virgil Pirvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplinește funcția de ministru al agriculturii și silviculturii, Marea Adunare Națională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu principiul sesiunilor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor in ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După Încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico-financiară ; pentru agricultură și silvicultură; pentru invățămînt, știință și cultură ; pentru sănătate, muncă și prevederi sociale ; juridică s-au întrunit în ședințe de lucru. (Agerpres). privind CAPITOLUL I Executarea pedepsei închisorii Secțiunea I Dispoziții generale ART. 1. — Pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotărîri judecătorești definitive de condamnare. Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de deținere denumite penitenciare, înființate prin ordinul ministrului în subordinea căruia se găsesc, iar în cazurile prevăzute de art. 62 cod penal, în unități militare disciplinare. ART. 2. — Condamnații sunt primiți în penitenciare după ce li se stabilește identitatea. La primire, condamnaților li se aduc la cunoștință obligațiile și drepturile pe care le au, măsurile disciplinare ce li se pot aplica și recompensele ce li se pot acorda pe timpul executării pedepsei. Atît la primire, cît și în timpul executării pedepsei, condamnații sînt supuși percheziției, precum și măsurilor sanitare și de igienă. ART. 3. — Condamnații se repartizează la locurile de deținere, ținîndu-se seama de natura infracțiunii, durata pedepsei și starea de recidivă, de comportarea și receptivitatea acestora la acțiunea de reeducare. Deținerea femeilor se face separat de bărbați, iar a minorilor separat de majori sau în locuri de deținere speciale. ART. 4. — Mijloacele materiale și financiare necesare deținerii, întreținerii și reeducării condamnaților, precum și asistența medicală, sunt asigurate de stat. Secțiunea a II-a Reeducarea condamnaților ART. 5. — Reeducarea condamnaților se realizează prin muncă. Condamnații sunt obligați să presteze o muncă utilă pentru care sunt apți. De asemenea, reeducarea condamnaților se realizează prin calificarea sau recalificarea într-o meserie, desfășurarea unor activități cultural-educative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sunt stăruitori în muncă și dau dovezi temeinice de îndreptare. ART. 6. — Minorii condamnați vor fi supuși, în timpul executării pedepsei, unei acțiuni de educare deosebite, spre a putea deveni cetățeni utili societății. Minorii care de la primirea« In locul de deținere mai au de executat cel puțin 6 luni închisoare vor continua învățămîntul general obligatoriu și li se va asigura posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesională potrivit cu gradul de școlarizare și cu aptitudinile lor. Dacă minorii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutați să obțină o calificare într-o meserie sau să și-o completeze, în conformitate cu normele de calificare la locul de muncă. Cadrele didactice, manualele și rechizitele vor fi puse la dispoziție de către Ministerul învățămîntului, iar personalul și utilajul necesar calificarea într-o meserie se pentru vor asigura de penitenciare. Minorilor condamnați la închisoare pe o durată pînă la 6 luni inclusiv li se asigură posibilitatea de a-și completa cunoștințele de cultură generală, ținîndu-se seama de gradul lor de școlarizare. Secțiunea a 1îî-a Munca condamnaților și remunerarea ei ART. 7. — Munca condamnaților se organizează potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului și se desfășoară cu respectarea normelor referitoare la protecția muncii. Femeile gravide nu vor fi folosite la muncă în perioada stabilită de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte și după naștere și nici muncă în mediul toxic sau vătămătator. De asemenea, cele care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, precum și minorii, nu pot fi folosiți la muncă în mediul toxic sau vătămător. Folosirea la muncă a fiecărui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului. ART. 8. — Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabilește în raport cu nevoile procesului de producție. Femeilor gravide, celor care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, minorilor, precum și condamnaților care muncesc în mediul toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi durata zilei de muncă peste 8 ore. ART. 9. — Folosirea la muncă a condamnaților se face în raport cu calificarea profesională pe care o au. In cazul cînd nevoile de brațe de muncă calificate au fost satisfăcute, cei care au o calificare profesională vor putea fi folosiți și la munci necalificate. ART. 10. — Condamnații care dau dovezi temeinice de îndreptare, fiind stăruitori în muncă și disciplinați, pot presta muncă fără în afara penitenciarului sau pază pot fi folosiți pentru supravegherea altor condamnați la locuri!« da minică, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate. De prevederile alineatului precedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiunea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securității statului, sau pentru Infracțiuni prin care s-a produs o pagubă importantă economiei naționale, și nici cei aflați în stare de recidivă. ART. 11. — Munca prestată de condamnați este remunerată potrivit normelor și tarifelor de salarizare stabilite in ramura de activitate în care aceștia sunt folosiți. Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnați este remunerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remunerația muncii condamnatului o cotă de 10 la sută revine acestuia, iar cealaltă parte administrației penitenciarului, revine făcîndu-se venit la stat. Din sumele încasate drept recompensă pentru invenții, inovații și raționalizări create de condamnați în timpul deținerii, li se acordă acestora o cotă de 50 la sută, diferența făcîndu-se venit la stat. ART. 12. — Muncile prestate de condamnați In interesul unităților care aparțin Direcției generale a penitenciarelor, precum și muncile prestate în atelierele locurilor de deținere finanțate de la buget, se remunerează cu 10 la sută din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrările ce se execută în regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare în vigoare pentru lucrările ce se execută în acord. Această remunerație revine in întregime condamnatului. Muncile cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului nu se remunerează. Cotele prevăzute în alin. 3 și 4 din art. 11, precum și remunerația prevăzută în alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni; din acestea o treime se pune la dispoziția damnatului pentru a o folosi conpe timpul executării pedepsei, iar două treimi i se luminează la punerea în libertate. Contribuția pentru asigurări sociale se suportă de către unitatea la care condamnatul a prestat munca, sumele respective urmînd a se încasa de administrația penitenciarului, care le face venit la stat. ART. 13. — Condamnații răspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de deținere sau de muncă. Ei nu răspund pentru pagubele provocate din uzura normală a bunurilor încredințate spre folosință și nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii. Cînd condamnații au cauzat pagube la locul de deținere sau de (Continuare in pag. a II-a) LEGE executarea pedepselor Noi realizări edilitare Anul 1969, care se apropie de sfîrșit, s-a caracterizat printr-o serie de realizări obținute de Consiliul popular Deta, în creșterea și dezvoltarea urbanistică a orașului. Pregătite In mod minuțios, incă din toamna anului trecut, odată cu venirea primăverii au început să se execute numeroase obiective edilitargospodărești. Printre acestea, repararea trotuarelor de asfalt, din str. Republicii, construirea unei alei din plăci de beton prefabricate, extinderea părții carosabile a bulevardului Republicii. S-au mai construit trotuare de beton și din plăci de beton prefabricate, pe str. 1 Mai, A. Iancu, Titulescu, V. Alecsandri și în satul Opătița. S-au executat, de asemenea, lucrări de reparare a sistemului de canalizare existent în oraș, s-a pavat cu piatră str. Unirii, iar în prezent se execută pietruirea „aleii roșii“. finanțul acestui an se va încheia cu construirea de trotuare pe str. V. Babeș și Tîrgu Mare. In același scop, înfrumusețarea orașului, recent, au început lucrările de construire a unei sere de flori, lucrare care va fi terminată și dată în funcțiune incă in decembrie, pentru ca la primăvară zonele verzi din oraș să fie înzestrate cu flori din cele mai variate de la această seră. Și pentru anul viitor sînt prevăzute să se execute o serie de lucrări de interes obștesc, accentul principal punîndu-se pe construirea de trotuare din beton.Aurel Miul, corespondent) ■ IN PAG. A III-A Lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor—problemă centrala în activitatea economică CALITATEA, ATRIBUT INSEPARABIL AL PRODUCȚIEI! Dacă obținerea parametrilor tehnici și economici a fost rezultatul preocupărilor cercetătorilor și proiectanților in asimilarea celor mai moderne utilaje, perfecționarea executării produselor, respectarea disciplinei tehnologice, depind mare măsură de felul în care se îndesfașoarat tuma«miciuiu. Și mai ales de pregătirea personală, de intransigența pe care o manifestă cei chemați să realizeze produsele respective. La uzina „Electromotor“ Îmbinarea acestor elemente a permis ca aspiratorul românesc să fie astăzi competitiv pe piața mondială, datorită caracteristicilor tehnice. Același lucru se poate spune și despre motoarele electrice trifazate, asincrone, iar nivelul tehnic ridicat al produselor face ca acestea să fie solicitate de beneficiari din Suedia, Anglia, Italia, Grecia, Turcia etc. Eforturile acestui colectiv sunt umbrite însă și de unele aspecte care afectează eficiența economică a întreprinderii. Concret, este vorba de valoarea rebuturilor (care, în dinamica anilor scade, deși producția crește) și a remanierilor care, în perioada 1 ianuarie —1 octombrie 1969 se ridică la aproximativ 1.700.000 lei. Din volumul menționat circa 12 la sută revine sectorului 10 (motoare) și 88 la sută sectorului 20 (produse diverse). In principal defectele electrice stituie cauza rebuturilor și a comemanierilor. Edificator In acest sens este și volumul de 1.250.000 lei ce revine acestor cauze și afectează în Întregime sectorul 20. Probele efectuate conform Statului, respectiv normelor interne asupra fabricației (tip și serie) permit să se stabilească motivele ce determină apariția acestor defecte , străpungerile electrice datorită izolației necorespunzătoare. In acest sens, calitatea privind materialele livrate de Fabrica de cabluri și materiale electrice București T.C.M.B., este discutabilă, conductorii de bobinaj având izolații necorespunzătoare, care provoacă rebuturi însemnate (izolația arsă, peliculă subțire, mosoare afinate, fire întrerupte, diametru sub cotă). Numai în această perioadă în contul fabricii din București a fost trecută suma de 750.000 lei ce reprezintă materiale rebutate din vina furnizorului. In această problemă litigioasă ne firesc pare arbitrajul efectuat de M.I.C.M.—D.G.M.E.B. care, prin ordinul nr. 465.489/69 trece o sumă de aproape o jumătate de milion, ce reprezintă rebuturile care apar după impregnarea și darea in exploatare a motoarelor electrice, pe numn TlaztErnm ni ni*“ ului A isfl 1 Q Iul control practicat la recepția conductorilor nu asigură intrarea în fabricație a materialelor de bună calitate; de aceea, beneficiarul trebuie să caute soluții pentru a efectua astfel un control iicit să elimine aceste riscuri. De bună seamă nu trebuie să omitem unele carențe ale uzinei timișorene, în acest domeniu , slaba calificare a muncitorilor de la bobinaj (unii sunt chiar necalificați) precum și transportul și depozitarea subansamblelor bobinate care se efectuează necorespunzător și pot fi provocate rebuturi prin lovirea acestora. In ceea ce privește defectele mecanice ele au contribuit la rebutarea unor cantități însemnate de carcase, scuturi, axe, rotoare etc. Dacă pentru defectele electrice factorii externi aveau influență esențială, la sectorul de prelucrări mecanice vina aparține uzinei. Analiza factorilor care au contribuit la această stare de lucruri evidențiază slaba calificare a muncitorilor, neatenția acestora, influența ritmului forțat la fiecare sfîrșit de lună, precum și uzura mașinilor. Astfel, in atelierul de ștanțare, cu excepția presei cu avans automat celelalte prese cu grad de uzură avansat, volumul aferent rebuturilor și remanierilor datorită prelucrărilor mecanice necorespunzătoare se ridică astfel la 200.000 la sectorul 10 și 260.000 la sectorul 20. La o uzină de dimensiunea „Electromotor“-ului cu tradiție, cu o producție de serie, nu se poate vorbi de lipsa unui proces tehnologic, bine pus la punct in care sunt stabilite ordinea operațiilor, indicarea utilajelor, S.D.V.-urilor etc. De asemenea, nu se poate nega lipsa unei file de operații care cuprinde toate datele și indicațiile necesare intervențiilor muncitorului in vederea executării .prelucrării cuprinse in ing. CORNEL DOBREAN (Continuare în pag. a IV-a) j >VA*iV<1WlW<Vi’ilAVA'i'AWyi^WW.V.VA'iVAVAVWAWiW//iVW WWMWWJWWWWWWWWWAWWWAW/ Era o zi strălucitoare de sfîrșit de mai. Cutreierasem pămînturile mai multor cooperative agricole din zona de nord-est a Timișoarei, într-un raid, spre a consemna preocuparea conducerii unităților, a comitetelor comunale de partid, pentru impulsionarea lucrărilor de întreținere a culturilor, l-am întîlnit atunci în cîmp, Ghiroda, pe președintele cooperatativei, ing. Vladimir Vidaicu, și pe Gheorghe Urian, secretarul comitetului comunal de partid. — Sînt zilnic în mijlocul nostru, însoțindu-ne din tarla în tarla, ne spune șeful unei echipe. Ne îndrumă concret în teren, ajutîndu-ne să ne organizăm mai bine munca. Ne dăm seama cu toții, și din această activă și permanentă prezență, că, în primul rînd, noi, comuniștii, trebuie să acționăm în așa fel încît să fim exemplu pentru masa cooperatorilor... Și exemplul comuniștilor a fost urmat. In fiecare zi, sute de cooperatori participau la lucrările cele mai urgente, cele mai importante. Poate că nici o dată, ca în condițiile acestui an, cooperatorii din Ghiroda, ca și din atîtea alte unități, n-au simțit mai apropiat, mai prețios, mai eficace, sprijinul din partea statului nostru socialist. Tocmai pentru a înlătura definitiv „marele lor necaz dintotdeauna“, cum îi spun localnicii excesului de umiditate, care le-a dijmuit de atîtea ori recoltele, statul le-a pus la indemînă credite în valoare de 1.250.000 lei. Și aceasta e numai partea care le revine lor, căci lucrarea e mult mai vastă, cuprinzind zona de la marginea Timișoarei, pînă la Recaș, executată tot de către stat, cu mijloace mecanizate moderne. Dar nu numai la acesta se poate rezuma ajutorul primit în ultima vreme de cooperativă. Cu alte credite, tot de 1.250.000 lei, unitatea participă, în acest an, la lărgirea, prin intercooperare, a marelui complex de sere de la Timișoara. Dacă acum 2—5 ani, cooperativa primea 12—14 vagoane de îngrășăminte chimice, în acest an, cantitatea se ridică la aproape 50 de vagoane. Unde să mai punem sprijinul statului cu specialiști, cu tot mai multe tractoare și mașini perfecționate, stabilitatea prețuri ferme, avantajoase și unor sigure, la desfacerea tuturor produselor, și încă atîtea altele. — Acestui neprecupețit sprijin nu putem să-i răspundem și noi decit cu sprijin — ne spune acum Vasile Boici, secretarul comitetului de partid de la C.A.P. Prin ce se concretizează acest sprijin ? Deși cooperativa a obținut recolte mai mici decit își prevăzuse, ea își onorează în întregime obligațiile contractuale. Ba mai mult chiar , a hotărît să vîndă statului, suplimentar, peste 50 de tone de grîu și porumb, 200 dei lapte și alte produse. — Ne-am sfătuit, înainte de toate, noi, comuniștii din biroul comitetului de partid, spune Traian Cristea, brigadier de cîmp, să participăm fiecare cu cit putem, vînzînd statului și din produsele pe care le primim la ziua-muncă, pentru a ajuta la alcătuirea fondului central, pentru a răspunde și în acest fel sprijinului neprecupețit care ni se acordă. Pilda comuniștilor este urmată de tot mai mulți cooperatori. Adunate la un loc, cîte 50, cite 100 de kilograme de grîu și de porumb, după posibilitățile fiecăruia, însumează peste 20 de tone. — Cum să nu ne dăm fiecare sprijinul, zice Cornelia Jianu, cînd aproape fiecare dintre noi copii la școală, care învață avem gratuit, care primesc manuale gratuite, care se bucură, de asemenea, de asistență medicală gratuită, de medicamente gratuite. Mărfurile de care avem nevoie, le putem cumpăra din magazine bine aprovizionate, la prețuri stabile, avantajoase. La noi, sute de cooperatori și-au construit în ultimii ani case minunate, confortabile, procurîndu-și materialele necesare, la prețuri stabilite de stat. Majoritatea cooperatorilor din Ghiroda gîndesc la fel. Ne-o dovedesc Gheorghe lonescu și Ispas Pașca, Alexandru Bodi și Moise Florea, Ion Giuchici și Petre Gheorghe, Circu Milutin, Vasile Andreica și cîți alții, care s-au oferit să vîndă statului, din propriile lor produse, răspunzînd astfel ajutorului solicitat, pentru a contribui și ei la completarea fondului central, în scopul bunei aprovizionări a populației, a satisfacerii nevoilor mereu crescînde ale economiei naționale. gavril mălai Sprijinului îi răspundem prin tt sprijin a ’’z ’ Vremea ogoarelor de toamnă și-a făcut din plin prezența și la I.A.S. din Jimbolia. In foto : executarea acestei importante lucrări agrotehnice la ferma nr. 2. (Foto : E. ROBICSEK) ■.v..".'.W.VW.W.J..VV^.V.V.V.V.VAW.W.V/.V.WAV.V.V.WAWAV. WAV.WAVAV.V."VMW.W.'.W.WMV//AVVW.W.V