Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)

1969-11-19 / nr. 7733

PROLETARI DIN TOATE ȚARILE, UNIȚI-VA! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.733 # Miercuri, 19 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Marea Adunare Națională a Repu­blicii Socialiste România si-a conti­nuat, marți dimineața, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea legislaturi. In săli se aflau deputații Marii Adunări Naționale, precum și nu­­meroși invitați — conducători de insti­tuții centrale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, perso­nalități ale vieții economice, științifi­­ce și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București, co­respondenți ai presei străine. Deputații și invitații au întîmpinat cu puternice și îndelungi aplauze so­sirea în sala de ședințe a tovarășilor : Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre­ Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 7 de pe or­dinea de zi, deputatul Cornel Ones­­cu, ministrul afacerilor interne, a pre­zentat expunerea la Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Miliției. Raportul Comisiei pentru con­siliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege a fost prezentat de depu­tatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și administrația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul deputații Simion Do­­brovici, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președin­tele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, prim-vicepreședinte Consiliului popular județean — Mu­ar­reș. După discutarea pe articole, Ma­rea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind or­ganizarea și funcționarea Miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, pre­ședintele Comisiei economico-finan­ciare, a prezentat raportul acestei co­misii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul de­putații Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Eleonora Nilca, director general al Combinatului textil din Cis­­nădie, și Paraschiv Benescu, pre­ședintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi dis­cutat pe articole. In continuare, prin vot secret, cu bile, Marea Adunare Națională a adoptat Legea privind an­gajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Di­­mitriu, a prezentat expunerea la Pro­iectul de lege privind executarea pe­depselor, iar deputatul Mihail Ghel­­megeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul acestei comisii la proiectul de lege în discuție. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul deputații Emilian Nu­cescu, președintele Tribunalului Su­prem al Republicii Socialiste Româ­nia, și Gheorghe Pop, prim-vicepre­ședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind e­­xecutarea pedepselor. In ședința de marți dimineața, de­putații au adoptat, de asemenea, mo­dificări în componența unor comisii permanente ale Marii Adunări Na­ționale — punct prevăzut in ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., in locul deputatului Florea Dumitres­cu, care îndeplinește funcția de mi­nistru al finanțelor, deputatul Virgil Pirvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul depu­tatului Angelo Miculescu, care înde­plinește funcția de ministru al agri­culturii și silviculturii, Marea Aduna­re Națională a ales pe deputatul Du­mitru Coliu ca membru al Comisiei pentru agricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, pre­ședintele Marii Adunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu princi­piul sesiunilor deschise, lucrările ac­tualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelal­te proiecte de legi înscrise pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor in ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După Încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico-fi­­nanciară ; pentru agricultură și silvi­cultură; pentru­­ invățămînt, știință și cultură ; pentru sănătate, muncă și prevederi sociale ; juridică s-au în­trunit în ședințe de lucru. (Agerpres). privind CAPITOLUL I Executarea pedepsei închisorii Secțiunea I Dispoziții generale ART. 1. — Pedeapsa închisorii se execută în temeiul mandatului de executare, emis în baza unei hotă­­rîri judecătorești definitive de con­damnare. Executarea pedepsei închisorii se face în locuri de deținere denumite penitenciare, înființate prin ordinul ministrului în subordinea căruia se găsesc, iar în cazurile prevăzute de art. 62 cod penal, în unități militare disciplinare. ART. 2. — Condamnații sunt pri­miți în penitenciare după ce li se stabilește identitatea. La primire, condamnaților li se aduc la cunoștință obligațiile și drepturile pe care le au, măsurile disciplinare ce li se pot aplica și recompensele ce li se pot acorda pe timpul executării pedepsei. Atît la primire, cît și în­ timpul executării pedepsei, condamnații sînt supuși percheziției, precum și măsurilor sanitare și de igienă. ART. 3. — Condamnații se repar­tizează la locurile de deținere, ți­­nîndu-se seama de natura infrac­țiunii, durata pedepsei și starea de recidivă, de comportarea și recepti­vitatea acestora la acțiunea de re­educare. Deținerea femeilor se face sepa­rat de bărbați, iar a minorilor se­parat de majori sau în locuri de deținere speciale. ART. 4. — Mijloacele materiale și financiare necesare deținerii, în­treținerii și reeducării condamnați­lor, precum și asistența medicală, sunt­ asigurate de stat. Secțiunea a II-a Reeducarea condamnaților ART. 5. — Reeducarea condam­naților se realizează prin muncă. Condamnații sunt obligați să pres­teze o muncă utilă pentru care sunt apți. De asemenea, reeducarea condam­naților se realizează prin califica­rea sau recalificarea într-o mese­rie, desfășurarea unor activități cultural-educative, precum și prin stimularea și recompensarea celor care sunt stăruitori în muncă și dau dovezi temeinice de îndreptare. ART. 6. — Minorii condamnați vor fi supuși, în timpul executării pedepsei, unei acțiuni de educare deosebite, spre a putea deveni ce­tățeni utili societății. Minorii­ care de la­­ primirea« In locul de deținere mai au de exe­cutat cel puțin 6 luni închisoare vor continua învățămîntul general obli­gatoriu și li se va asigura posibili­tatea de a dobîndi o pregătire pro­fesională potrivit cu gradul de șco­larizare și cu aptitudinile lor. Da­că minorii nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi a­­jutați să obțină o calificare într-o meserie sau să și-o completeze, în conformitate cu normele de califi­care la locul de muncă. Cadrele di­dactice, manualele și rechizitele vor fi puse la dispoziție de către Ministerul învățămîntului, iar per­sonalul și utilajul necesar calificarea într-o meserie se pentru vor asigura de penitenciare. Minorilor condamnați la închi­soare pe o durată pînă la 6 luni in­clusiv li se asigură posibilitatea de a-și completa cunoștințele de cul­tură generală, ținîndu-se seama de gradul lor de școlarizare. Secțiunea a 1îî-a Munca condamnaților și remunerarea ei ART. 7. — Munca condamnaților se organizează potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului și se desfășoară cu respectarea normelor referitoare la protecția muncii. Femeile gravide nu vor fi folosi­te la muncă în perioada stabilită de normele legale cu privire la concediul ce se acordă angajatelor înainte și după naștere și nici muncă în mediul toxic sau vătămă­ta­tor. De asemenea, cele care au năs­cut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, precum și mi­norii, nu pot fi folosiți la muncă în mediul toxic sau vătămător. Folosirea la muncă a fiecărui condamnat se face cu avizul medi­cului penitenciarului. ART. 8. — Durata zilei de muncă nu poate depăși 12 ore și se stabi­lește în raport cu nevoile procesu­lui de producție. Femeilor gravide, celor care au născut și au copii mai mici de un an la locul de deținere, minorilor, precum și condamnaților care mun­cesc în mediul toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi durata zilei de muncă peste 8 ore. ART. 9. — Folosirea la muncă a condamnaților se face în raport cu calificarea profesională pe care o au. In cazul cînd nevoile de brațe de muncă calificate au fost satis­făcute, cei care au o calificare pro­fesională vor putea fi folosiți și la munci necalificate. ART. 10. — Condamnații care dau dovezi temeinice de îndreptare, fi­ind stăruitori în muncă și discipli­nați, pot presta muncă fără în afara penitenciarului sau pază pot fi folosiți pentru supravegherea al­tor condamnați la locuri!« da mini­că, după ce au executat cel puțin 1/5 din pedeapsă, fracțiune în care se include și timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii pres­tate. De prevederile alineatului pre­cedent nu beneficiază cei care au fost condamnați pentru infracțiu­nea de omor sau pentru infracțiuni contra păcii și omenirii, ori pentru infracțiuni contra securității sta­tului, sau pentru Infracțiuni prin care s-a produs o pagubă importan­tă economiei naționale, și nici cei aflați în stare de recidivă. ART. 11. — Munca prestată de condamnați este remunerată potri­vit normelor și tarifelor de salari­zare stabilite in ramura de activita­te în care aceștia sunt folosiți. Munca condamnaților folosiți pentru supravegherea la locul de muncă a altor condamnați este re­munerată cu salariul minim tarifar stabilit pe economie. Din remunerația muncii condam­natului o cotă de 10 la sută revine acestuia, iar cealaltă parte administrației penitenciarului, revine fă­­cîndu-se venit la stat. Din sumele încasate drept recom­pensă pentru invenții­, inovații și raționalizări create de condamnați în timpul deținerii, li se acordă a­­cestora o cotă de 50 la sută, dife­rența făcîndu-se venit la stat. ART. 12. — Muncile prestate de condamnați In interesul unităților care aparțin Direcției generale a penitenciarelor, precum și munci­le prestate în atelierele locurilor de deținere finanțate de la buget, se remunerează cu 10 la sută din sa­lariul minim tarifar stabilit pe e­­conomie pentru lucrările ce se exe­cută în regie, ori din salariul reali­zat pe baza tarifelor de salarizare în vigoare pentru lucrările ce se execută în acord. Această remune­rație revine in întregime condam­natului. Muncile cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului nu se re­munerează. Cotele prevăzute în alin. 3 și 4 din art. 11, precum și remunerația prevăzută în alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului se consemnează la Casa de Economii și Consemnațiuni; din acestea o treime se pune la dispoziția damnatului pentru a o folosi con­pe timpul executării pedepsei, iar două treimi i se luminează la pu­nerea în libertate. Contribuția pentru asigurări so­ciale se suportă de către unitatea la care condamnatul a prestat mun­ca, sumele respective urmînd a se încasa de administrația penitencia­rului, care le face venit la stat. ART. 13. — Condamnații răs­pund de pagubele provocate din vi­na lor la locurile de deținere sau de muncă. Ei nu răspund pentru pagubele provocate din uzura nor­mală a bunurilor încredințate spre folosință și nici pentru acelea pro­venite din riscul normal al mun­cii. Cînd condamnații au cauzat pa­gube la locul de deținere sau de (Continuare in pag. a II-a) LEGE executarea pedepselor Noi realizări edilitare Anul 1969, care se apropie de sfîrșit, s-a caracterizat printr-o serie de realizări obținute de Consiliul popular Deta, în creș­terea și dezvoltarea urbanistică a orașului. Pregătite In mod minuțios, incă din toamna anu­lui trecut, odată cu venirea pri­măverii au început să se execu­te numeroase obiective edilitar­­gospodărești. Printre acestea, repararea trotuarelor de asfalt, din str. Republicii, construirea unei alei din plăci de beton pre­fabricate, extinderea părții ca­rosabile a bulevardului Republi­cii. S-au mai construit trotuare de beton și din plăci de beton prefabricate, pe str. 1 Mai, A. Iancu, Titulescu, V. Alecsandri și în satul Opătița. S-au execu­tat, de asemenea, lucrări de re­parare a sistemului de canaliza­re existent în oraș, s-a pavat cu piatră str. Unirii, iar în prezent se execută pietruirea „aleii ro­șii“. finanțul acestui an se va încheia cu construirea de tro­tuare pe str. V. Babeș și Tîrgu Mare. In același scop, înfrumuseța­rea orașului, recent, au început lucrările de construire a unei sere de flori, lucrare care va fi terminată și dată în funcțiune incă in decembrie, pentru ca la primăvară zonele verzi din o­­raș să fie înzestrate cu flori din cele mai variate de la această seră. Și pentru anul viitor sînt pre­văzute să se execute o serie de lucrări de interes obștesc, ac­centul principal punîndu-se pe construirea de trotuare din beton.­­Aurel Miul, corespondent) ■ IN PAG. A III-A Lege privind angajarea gestio­narilor, consti­tuirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bu­nurilor organiza­țiilor socialiste îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor—problemă centrala în activitatea economică CALITATEA, ATRIBUT INSEPARABIL AL PRODUCȚIEI! Dacă obținerea parametrilor teh­nici și economici a fost rezultatul preocupărilor cercetătorilor și pro­iectanților in asimilarea celor mai moderne utilaje, perfecționarea e­­xecutării produselor, respectarea disciplinei tehnologice, depind mare măsură de felul în care se în­desfașoarat tuma«m­iciuiu. Și mai ales de pregătirea personală, de intransigența pe care o manifestă cei chemați să realizeze produsele respective. La uzina „Electromotor“ Îmbinarea acestor elemente a per­mis ca aspiratorul românesc să fie astăzi competitiv pe piața mondia­lă, datorită caracteristicilor tehni­ce. Același lucru se poate spune și despre motoarele electrice trifaza­te, asincrone, iar nivelul tehnic ri­dicat al produselor face ca acestea să fie solicitate de beneficiari din Suedia, Anglia, Italia, Grecia, Tur­cia etc. Eforturile acestui colectiv sunt umbrite însă și de unele aspecte care afectează eficiența economică a întreprinderii. Concret, este vor­ba de valoarea rebuturilor (care, în dinamica anilor scade, deși produc­ția crește) și a remanierilor care, în perioada 1 ianuarie —1 octom­brie 1969 se ridică la aproximativ 1.700.000 lei. Din volumul mențio­nat circa 12 la sută revine sectoru­lui 10 (motoare) și 88 la sută sec­torului 20 (produse diverse). In principal defectele electrice stituie cauza rebuturilor și a com­­e­manierilor. Edificator In acest sens este și volumul de 1.250.000 lei ce revine acestor cauze și afectează în Întregime sectorul 20. Probele efectuate conform Stat­ului, respectiv normelor interne a­­supra fabricației (tip și serie) per­mit să se stabilească motivele ce determină apariția acestor defecte , străpungerile electrice datorită izo­lației necorespunzătoare. In acest sens, calitatea privind materialele livrate de Fabrica de cabluri și materiale electrice București T.C.M.B., este discutabilă, conduc­torii de bobinaj având izolații ne­corespunzătoare, care provoacă re­buturi însemnate (izolația arsă, pe­liculă subțire, mosoare afinate, fi­re întrerupte, diametru sub cotă). Numai­­ în această perioadă­­ în con­tul fabricii din București a fost trecută suma de 750.000 lei ce re­prezintă materiale rebutate din vi­na furnizorului. In această problemă litigioasă ne­ firesc pare arbitrajul efectuat de M.I.C.M.—D.G.M.E.B. care, prin or­dinul nr. 465.489/69 trece o sumă de aproape o jumătate de milion, ce reprezintă rebuturile care apar după impregnarea și darea in ex­ploatare a motoarelor electrice, pe­­­ numn T­­laztErnm ni ni*“ ului A isfl 1 Q Iul control practicat la recepția conductorilor nu asigură intrarea în fabricație a materialelor de bună calitate; de aceea, beneficiarul tre­buie să caute soluții pentru a efec­tua astfel un control iicit să elimi­ne aceste riscuri. De bună seamă nu trebuie să o­­mitem unele carențe ale uzinei ti­mișorene, în acest domeniu , slaba calificare a muncitorilor de la bobi­naj (unii sunt chiar necalificați) precum și transportul și depozita­rea subansamblelor bobinate care se efectuează necorespunzător și pot fi provocate rebuturi prin lo­virea acestora. In ceea ce privește defectele mecanice ele au contribu­it la rebutarea unor cantități în­semnate de carcase, scuturi, axe, rotoare etc. Dacă pentru defectele electrice factorii externi aveau influență esențială, la sectorul de­­ prelucrări mecanice vina aparține uzinei. Analiza factorilor care au contribuit la această stare de lu­cruri evidențiază slaba calificare a muncitorilor, neatenția acestora, in­fluența ritmului forțat la fiecare sfîrșit de lună, precum și uzura mașinilor. Astfel, in atelierul de ștanțare, cu excepția presei cu a­­vans automat celelalte prese cu grad de uzură avansat, volumul a­­ferent rebuturilor și remanierilor datorită prelucrărilor mecanice ne­corespunzătoare se ridică astfel la 200.000 la sectorul 10 și 260.000 la sectorul 20. La o uzină de dimensiunea „E­­lectromotor“-ului cu tradiție, cu o producție de serie, nu se poate vor­bi de lipsa unui proces tehnologic, bine pus la punct in care sunt sta­bilite ordinea operațiilor, indicarea utilajelor, S.D.V.-urilor etc. De ase­menea, nu se poate nega lipsa unei file de operații care cuprinde toate datele și indicațiile necesare inter­vențiilor muncitorului in vederea e­­xecutării .prelucrării cuprinse in ing. CORNEL DOBREAN (Continuare în pag. a IV-a) j >VA*iV<1WlW<Vi’ilAVA'i'AWyi^WW.V.VA'iVAVAVWAWiW//iVW WWMWWJWWWWWWWWWAWWWAW/ Era o zi strălucitoare de sfîrșit de mai. Cutreierasem pămînturile mai multor cooperative agricole din zona de nord-est a Timișoa­rei, într-un raid, spre a consem­na preocuparea conducerii unită­ților, a comitetelor comunale de partid, pentru impulsionarea lu­crărilor de întreținere a culturilor, l-am întîlnit atunci în cîmp, Ghiroda, pe președintele coopera­ta­tivei, ing. Vladimir Vidaicu, și pe Gheorghe Urian, secretarul comi­tetului comunal de partid. — Sînt zilnic în mijlocul nos­tru, însoțindu-ne din tarla în tar­la, ne spune șeful unei echipe. Ne îndrumă concret în teren, ajutîn­­du-ne să ne organizăm mai bine munca. Ne dăm seama cu toții, și din această activă și permanentă prezență, că, în primul rînd, noi, comuniștii, trebuie să acționăm în așa fel încît să fim exemplu pen­tru masa cooperatorilor... Și exemplul comuniștilor a fost urmat. In fiecare zi, sute de co­operatori participau la lucrările ce­le mai urgente, cele mai importan­te. Poate că nici o dată, ca în con­dițiile acestui an, cooperatorii din Ghiroda, ca și din atîtea alte uni­tăți, n-au simțit mai apropiat, mai prețios, mai eficace, sprijinul din partea statului nostru socialist. Tocmai pentru a înlătura defini­tiv „marele lor necaz dintotdea­­una“, cum îi spun localnicii ex­cesului de umiditate, care le-a dijmuit de atîtea ori recoltele, sta­tul le-a pus la indemînă credite în valoare de 1.250.000 lei. Și a­ceasta e numai partea care le re­vine lor, căci lucrarea e mult mai vastă, cuprinzind zona de la mar­ginea Timișoarei, pînă la Recaș, executată tot de către stat, cu mij­loace mecanizate moderne. Dar nu numai la acesta se poate rezu­ma ajutorul primit în ultima vre­me de cooperativă. Cu alte cre­dite, tot de 1.250.000 lei, unitatea participă, în acest an, la lărgirea, prin intercooperare, a marelui com­plex de sere de la Timișoara. Da­că acum 2—5 ani, cooperativa pri­mea 12—14­ vagoane de îngrășă­minte chimice, în acest an, canti­tatea se ridică la aproape 50 de vagoane. Unde să mai punem sprijinul statului cu specialiști, cu tot mai multe tractoare și mașini perfecționate, stabilitatea prețuri ferme, avantajoase și unor si­gure, la desfacerea tuturor pro­duselor, și încă atîtea altele. — Acestui neprecupețit sprijin nu putem să-i răspundem și noi decit cu sprijin — ne spune acum Vasile Boici, secretarul comitetu­lui de partid de la C.A.P.­­ Prin ce se concretizează acest sprijin ? Deși cooperativa a obți­nut recolte mai mici decit își pre­văzuse, ea își onorează în întregi­me obligațiile contractuale. Ba mai mult chiar , a hotărît să vîn­­dă statului, suplimentar, peste 50 de tone de grîu și porumb, 200 dei lapte și alte produse. — Ne-am sfătuit, înainte de toate, noi, comuniștii din biroul comitetului de partid, spune Tra­­ian Cristea, brigadier de cîmp, să participăm fiecare cu cit putem, vînzînd statului și din produsele pe care le primim la ziua-muncă, pentru a ajuta la alcătuirea fon­dului central, pentru a răspunde și în acest fel sprijinului neprecupe­țit care ni se acordă. Pilda comuniștilor este urmată de tot mai mulți cooperatori. A­­dunate la un loc, cîte 50, cite 100 de kilograme de grîu și de po­rumb, după posibilitățile fiecăruia, însumează peste 20 de tone. — Cum să nu ne dăm fiecare sprijinul, zice Cornelia Jianu, cînd aproape fiecare dintre noi copii la școală, care învață avem gra­tuit, care primesc manuale gra­tuite, care se bucură, de asemenea, de asistență medicală gratuită, de medicamente gratuite. Mărfurile de care avem nevoie, le putem cum­păra din magazine bine aprovi­zionate, la prețuri stabile, avanta­joase. La noi, sute de cooperatori și-au construit în ultimii ani case minunate, confortabile, procurîn­­du-și materialele necesare, la pre­țuri stabilite de stat. Majoritatea cooperatorilor din Ghiroda gîndesc la fel. Ne-o do­vedesc Gheorghe lonescu și Ispas Pașca, Alexandru Bodi și Moise Florea, Ion Giuchici și Petre Gheorghe, Circu Milutin, Va­sile Andreica și cîți alții, ca­re s-au oferit să vîndă sta­tului, din propriile lor­ produse, răspunzînd astfel ajutorului solici­tat, pentru a contribui și ei la completarea fondului central, în scopul bunei aprovizionări a popu­lației, a satisfacerii nevoilor me­reu crescînde ale economiei na­ționale. gavril mălai Sprijinului îi răspundem prin tt sprijin a ’’z ’ Vremea ogoarelor de toamnă și-a făcut din plin prezența și la I.A.S. din Jimbolia. In foto : executarea acestei importante lucrări agrotehnice la ferma nr. 2. (Foto : E. ROBICSEK) ■.v..".'.W.VW.W.J..VV^.V.V.V­.V.VAW.W.V­/.V.WAV.V.V.WAWAV. WAV.WAVAV.V."VMW.W.'.W.WMV//AVVW.W.V

Next