Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)
1969-12-03 / nr. 7745
) r Anul XXVI nr. 7.745 # Miercuri, 3 decembrie 1963 4 pagini, 30 bani ÎNDEPLINIREA SARCINILOR DE PLAN ȘI A ANGAJAMENTELOR PROBLEMA CENTRALĂ IN ACTIVITATEA ECONOMICĂ ECONOMISIREA METALULUI depinde de modul avansat in care se concepe utilizarea lui Pe marginea unui schimb de experiență între întreprinderile timișorene consumatoare de metal, organizat de Consiliul municipal sindical Timișoara Unitățile industriale „Electromotor“, Uzina mecanică Timișoara, Uzina de reparații, „Electrobanat“, „Tehnometal“, „Electrometal“, Martie etc., din Timișoara sunt mari 6 consumatoare de metal. In acțiunea de diminuare a cheltuielilor materiale de producție, însușinduși sarcinile cuprinse în documentele partidului nostru, comitetele de direcție ale acestor întreprinderi au în vedere reducerea consumului de metal, paralel cu înfăptuirea măsurilor privind îmbunătățirea permanentă a caracteristicilor tehnico-funcționale la produsele fabricate. Măsurile întreprinse în acest scop s-au soldat — în cele 11 luni încheiate ale anului — cu importante economii de metal, peste 1.000 de tone, la nivelul întreprinderilor din municipiul Timișoara, ceea ce marchează depășirea angajamentelor luate la capitolul respectiv. La obținerea acestor realizări, fiecare colectiv și-a adus o contribuție pe măsura experienței cîștigate pînă în prezent în această importantă acțiune. Fiecare colectiv a manifestat interes, in acest an, pentru transpunerea în practică a sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului și subliniate în Raportul prezentat la Congresul al X-lea al P.C.R. de tovarășul Nicolae Ceaușescu privind utilizarea oțelurilor și laminatelor, a metalului în general. De aceea, Consiliul municipal sindical Timișoara a organizat un schimb de experiență pe tema VALORIFICĂRII SUPERIOARE A METALULUI, unde, atît informările prezentate, cît și discuțiile purtate au scos în evidență rezultatele bune obținute și faptul că nu au fost epuizate încă toate posibilitățile existente. (In pagina a doua redăm pe larg relatarea dezbaterilor și a concluziilor reieșite). V.J 0 DUPĂ-AMIAZA IN SALA NR. 13 Vineri după-amiaza. O zi obișnuită la Consiliul popular municipal. In sala nr. 13, comisia de judecată nr. 1 dezbate cazurile ce i-au fost încredințate spre soluționare. Kind pe rînd, „reclamanții“, „pîriții", „martorii“ sînt ascultați, li se iau declarații scrise, se cer probe și martori noi, stabilindu-se alte termene de judecare, se dau sentințe sau se înaintează „cauze“ judecătoriei. Fiecărui nou audiat, tovarășa Maria Bucur, președinta comisiei, îi atrage atenția asupra consecințelor ce le poate aduce Un alt caz ce s-a judecat in acea după-amiază : imara Maria Vereșa a insultat-o in repetate rinduri pe vecina sa, femeie care poate să-i fie mamă. Vecina a acționat-o în , judecată; din greșeală, s-a adresat însă judecătoriei municipiului și,, întrucît astfel de cauze cad incompetența comisiilor de judecată, dar satul a ajuns aici. Acest lucru nu-l poate înțelege „pirita" și, pe un ton ridicat, caută să-i convingă pe membrii comisiei că n-au dreptul să o judece, că a fost „achitată" de tribunal. Neagă cu înverșunare • Omul, familia, societate și nerespectarea adevărului in relatarea ce o va face. Dar dacă stai să urmărești cauzele pentru care cei patru membri ai comisiei își sacrifică o întreagă după-amiază, pentru care zeci de oameni — martori— sînt purtați pe drumuri, te întrebi pe drept cuvînt dacă oamenii n-au altceva mai bun de făcut decit să se cheme în judecată. Căci majoritatea proceselor ce se judecă aici sînt cauzate de neînțelegeri, jigniri, insulte. Dacă vrei, cu tot dinadinsul, să cauți „nod în papură“ vecinului, motiv de ceartă, desigur se găsește. Dar acest lucru nu-l înțeleg, de pildă, nici locatarii din imobilul situat pe strada Ștefan cel Mare nr 39 care, de un timp, „nu mai au loc unii de alții“, fiindcă, într-una din zile, la fîntîna din curte s-a iscat o ceartă între Ecaterina Hagoș — femeie în toată firea — și pensionara Ileana Marx. Unii, cînd au auzit că cele două vecine „ridică tonul", s-au retras discret în locuințe, alții, abia atunci au ieșit să vadă ce se întîmplă. Și iată-i acum în fața comisiei de judecată, împărțiți in două tabere : martorii Ilenei Marx și martorii Ecaterinei Hagoș. Fiecare incercînd să dea toată vina pe cealaltă. Nu era oare încă atunci, pe loc, mai bine ca, să fi căutat vecinii să domolească lucrurile, pentru a nu lua asemenea proporții ? Procesul se încheie acum, la a doua ședință, și Ecaterinei Hagoș i se aplică o amendă, dar cu aceasta, între cele 13 familii, care locuiesc la numărul 39, nu se va restabili armonia, dacă nu va lăsa fiecare ceva din orgoliul personal și va căuta în continuare să „cîntărească“ și să „interpreteze“ în fel și chip fiecare cuvînt al celuilalt, că și-a jignit vreodată vecina, dar >> nu-și dă seama, sau nu vrea să-și <edea, că, prin întreaga sa comportitare, dovedește tocmai contrariul .Î Cină i se comunică sentința — o amendă bănească — intervine și soțul său amenințind cu un ton << ridicat pe membrii comisiei, negindu-le competența și afirmînd că « au dat „cîștig de cauză“ reclamați >a tei fiindcă e cunoscută de-a lor! ți Te întrebi : oare astfel de atitu S>dini n-ar trebui ele însele sancționate ? . Dar ce să ne mai mirăm de ne- n înțelegem intre vecini, cind în fața ? comisiei se prezintă membri ai aceleiași familii ? Iată un caz : Vior 7nea Țuca o cheamă în judecată pe %> sora sa, Maria Pătruț, care zice-se, că i-ar fi furat o lădiță de scînduri pentru pui, fiindcă n-ar avea un a< de-și ține puii. Pirita susține visa >5 că n-a luat nimic din bunurile susurorii sale, ci, dimpotrivă, i-a dat cu a putut, o viață întreagă, iar de acum, la bătrînețe, cînd sora ei și « cu fiica acesteia au înșelat-o și >> i-au luat totul, vor să-și bată jocul de ea, o poartă mereu prin județ, câți, doar, doar va pleca din casa e< pe care ea a cumpărat-o. „Pace și la înțelegere“, intre cele două surori, e< nu se poate face, cu toate insistenț fele comisiei. Viorica Țuca nu vrea si să asculte nimic. Cere să se dea ți curs procesului, la Judecătoria munnicipiului. Și — cu părere de rău << — membrii comisiei sînt nevoiți sa le lase pe cele două surori să se « judece in continuare. Te întrebi >> , până cind oare ? căci de cîțiva ani ți în această familie procesele se țin >5 lanț, Cînd unii, cînd alții „pozînd“ ,sîn „victime“ și cerînd să li se facă >5 E. HAȚEGAN f Continuare în pag. a IIl-a) RESPECT TÎMPLELOR ALBE Ieri după-amiaza, grupa sindicală a profesorilor de la cursurile de zi ale Liceului nr. 10 din Timișoara a ținut ședință. Pe lângă ordinea de zi, dictată de cerințele sprijinirii procesului instructiv-educativ, profesorii acestei unități școlare timișorene au ținut să sărbătorească cum se cuvine pe doi colegi ai lor care, de curînd, după un lung stagiu in invățămînt, au fost pensionați. Conform tradiției școlii, de cinstire a slujitorilor ei, și numele celor doi profesori sărbătoriți, Valeria Ferencz și Ludovic Müller, au fost trecute în cartea de onoare a liceului. Directorul acestuia, profesorul emerit Dtșan Lablici, și președintele grupei sindicale, prof. Emanoil Golub, i-au felicitat călduros și le-au înmînat cadouri, mulțumindu-le pentru aportul lor prețios la educarea atîtor generații de școlari. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul 1010 CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R. P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al MOSCOVA 2._ — Corespondentul Agerpres, I. Duță, transmite : Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la tntîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R. P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R. D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R. P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, deComitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul aacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Radulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu legația a fost întîmpinată de tovarășii L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., R.F. Manea Mănescu, Leonte Răuta, Gheorghe Stoica, Vasile Vital, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R. ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tîkunov, însărcinatul cu afaceri, ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. (Agerpres) Katușev, secretar ai CG. al P.C.U.S. A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul sincerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secțieist C.C. și P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri si ambasadei. In pag. II—III 150 de ani de la nașterea lui D. Bolintineanu SPORT Amplificarea de înaltă In ultimul deceniu, dezvoltarea electrificării în țara noastră se realizează, în ritm mediu anual, de aproape două ori mai mare decât ritmul mediu mondial. Ca urmare a electrificării producția anuală de energie electrică, pe cap de locuitor, urmează să ajungă în 1970 la 1.700 kWh față de 900 kWh in 1965. Concomitent, sistemul electro-energetic național, la care este racordat și orașul Timișoara, a fost dotat cu instalații moderne de comandă, telemăsuri și reglaj automat frecvențăputere, la nivelul tehnic cel mai înalt. In stațiile de transformare de 110/10 kW și 220/110 KV s-a instalat o putere nouă de 12.000 MVA. Recent, această zestre tehnică mereu în creștere, s-a îmbogățit cu încă 200 MVA, un transformator de putere, în și a unor stații tensiune uia de 220 kV Timișoara. Realizarea vine după premiera energetică din 28 noiembrie, cînd au intrat în funcțiune, cu zile înainte de termen >10 MVA 2 la stația de 110/kV din calea Lipovei. Stațiile respective sînt înzestrate cu utilajul termomecanic și cu majoritatea aparatajului electrotehnic, fabricat de industria noastră constructoare de mașini și electrotehnică. Intrarea în funcțiune a noilor capacități va asigura cererile mereu sporite ale industriei, ale populației, atît din județul nostru cît și din județele învecinate. In același timp, se va mări siguranța în alimentarea continuă a consumatorilor, paralel cu îmbunătățirea tensiunii cerea căderii de tensiune)reduce liniile de înaltă și medie tensiune. ________ Tinerii se califică. Adunarea juriștilor Organizația județeană Timiș a Asociației juriștilor din Republica Socialistă România aduce la cunoștința membrilor săi că in ziua de 6 decembrie a.c. va avea loc adunarea generală pentru dare de seamă, alegerea comitetului de conducere și a comisiei de cenzori. Adunarea își începe lucrările la ora 9 în sala de ședințe a Consiliului județean al sindicatelor Timiș. Construirea unei economii morfo-ro multînif oraleloTrin Ha fort a nivelului de trai al poporului șiplică largi eforturi materiale, angrenarea tuturor energiilor, o politică rațională și fermă în domeniul acumulărilor. Pornind de la aceste considerente, Congresul al X-lea al P.C.R. a acordat o importanță deosebită raportului care trebuie să existe între acumulare și consum în economia noastră socialistă. O categorie economică însemnată cu care operează economia politică este venitul național. Ea reprezintă valoarea nou creată de societate într-o perioadă de timp, de obicei un an, valoare ce se creează in sfera producției materiale. în socialism venitul național servește pentru dezvoltarea continuă a producției sociale, pentru asigurarea unui ritm susținut al reproducției socialiste lărgite și ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Potrivit acestor destinații venitul național , se împarte in două mari fonduri: fondul de acumulare și fondul de consum. în cele ce urmează ne vom opri asupra importanței cunoașterii modului de repartizare a venitului național în aceste două fonduri și a consecințelor acestei repartizări asupra dezvoltării armonioase și echilibrate a economiei naționale, a ridicării nivelului de trai material și spiritual al celor ce muncesc. Corelația dintre acumulare ,consum vizează mecanismul econinomic în ansamblul său. Ea se stabilește la nivelul macroeconomic, constituind una din proporțiile fundamentale ale economiei naționale. De modul cum este repartizat venitul național in aceste două fonduri depinde dezvoltarea economică prezentă și viitoare a economiei țării. A aloca un procent prea mare pentru acumulare ar Însemna încetinirea creșterii mentale a societății socialiste. A diminua fondul de acumulare — baza reproducției lărgite — înseamnă reducerea ritmului dezvoltării noastre economice, prelungirea și perpetuarea rămînerii în urmă a economiei față de țările iw/inl/iottuh lortîi /MSAnomino findo program de investiții. Astăzi, chiar fîiri 1 fifirinomio /•lo'Minilftno «11 lansate și atingerea nivelului de inn/innlfano /Tin favini />« tindaomotru este mai mare. Industria dinrsinX MUJ.”n 7 J.Ä! RAPORTUL DINTRE ACUMULARE ȘI CONSUM IN ECONOMIA SOCIALISTĂ v In sprijinul propagandiștilor și cursanților de la învățămîntul de partid avansate. Stabilirea acestei proporții este deci o acțiune prin esență politică, este poate domeniul în care se îmbină în cel mai înalt grad economicul cu politicul. Cunoaștem că în zilele noastre se desfășoară în lume o profundă și vastă revoluție științifică și tehnică, care își pune în mod serios amprenta asupra tuturor sferelor activității umane. In condițiile unui asemenea progres tehnicoștiințific creșterea economică poate fi realizată intr-un ritm ridicat numai printr-o rată înaltă a acumulării, prin înfăptuirea unui vast reduc rata acumulării, ci, dimpotrivă, alocă fonduri tot mai mari in acest scop. în Japonia, de exemplu, acumularea brută din produsul național brut a oscilat intre 26—34 la sută, în Austria și R.F a Germaniei, acumularea brută a oscilat între 22—23 la sută, iar în țări socialiste ca U.R.S.S., R. P. Bulgaria și R. P. Ungară, ponderea fondului de acumulare în venitul național se situează între 25 și 33 la sută, în soluționarea problemelor legate de acumulare și consum, partidul nostru a pornit de la aprecierea realistă a stadiului in care se găsește economia țării și a perspectivelor ei, de la constatarea reală a faptului că mai avem de făcut eforturi serioase pentru făurirea unei economiiși agricultură avansate. Experiența dezvoltării României în cei 25 de ani de la eliberare, practica care a fost și va rămîne judecătorul suprem al adevărului, demonstrat cu prisosință că — a numai un popor care dorește cu adevărat să facă eforturi, și le face, poate să-și dezvolte economia, reușește să progreseze. Eforturile țării noastre sunt edificatoare. Producția industrială va fi la sfîrșitul acestui an de circa 15 ori mai mare decit în anul 1938 și va crește în noul cincinal cu încă 59—57 la sută. Județul Timiș și-a adus o contribuție de seamă la acest dinamism al economiei românești, dînd aproximativ 3,7 la sută din producția globală industrială a țării, ocupind locul 7 în rîndul celorlalte județe. In unele ramuri, contribuția județului noiproducția țării iar industria pielărie și încălțăminte circa de 10 la sută. Așa cum s-a stabilit la Congresul al X-lea al partidului nostru, planul cincinal pe anii 1971—1975 prevede că în condițiile creșterii venitului național cu 45—50 sută, fondul de acumulare săreia prezinte circa 28—30 la sută din venitul național iar fondul de consum circa 70—72 la sută. Investițiile — calea principală de realizare a unui ritm inait al reproducției lărgite, se ridică în cincinalul următor la aproximativ 420—435 miliarde lei. O importanță de prim ordin o are modul de repartizare a acestor investiții pe ramuri și subramuri de activitate, orientarea lor cu precădere spre ramurile cele mai moderne și care asigură un înalt grad de prelucrare industrială, care aduc în ultimă instanță și acumulările viitoare cele mai înalte, repartizarea investițiilor Modul de pe ramuri și subramuri va asigura o structură modernă industriei, attt pe ramuri cît și pe produse. în concepția partidului nostru înfăptuirea acestui obiectiv presupune stabilirea unui profil de perspectivă al industriei, diversificat și flexibil, în funcție de posibilități, de tendințele care se prefigurează pe plan mondial, de necesitatea încadrării cît mai avantajoase a țării In diviziunea internațională a muncii. ION ROTARU asistent universitar Institutul politehnic Timișoara 1 Continuare in pag. a Hl-a) i