Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-08 / nr. 7953
• 29 De ce prețul de cost nu primește „siluetă“ în raport cu rezervele interne ale producției Chibzuință, spiritul gospodăresc, sporirea simțului de răspundere pentru folosirea cu discernământ a resurselor materiale, de muncă ți bănești existente, pentru utilizarea cu grijă și priceperea bunurilor obștești, descoperirea și punerea in valoare a unor noi și noi rezerve interne ale producției, devin azi, mai mult ca oricînd, imperative de prim-ordin, știindu-se că în spatele fiecărui procent de aceste resurse se află valori deosebit de mari. Valorificfnd resursele, asigurînd utilizarea lor superioară, contribuim la accelerarea ritmului de dezvoltare a economiei noastre naționale. Pentru a vedea cum industria republicană din județul nostru răspunde acestor cerințe, am ales pentru analiză unul dintre cei mai grăitori indicatori ai muncii ductive — reducerea prețului prode cost, izvor al sporirii beneficiilor și a creșterii volumului acumulării socialiste. Comparând realizările prețului de cost la întreaga producție marfă dată in semestrul I a.c., constatăm că, in Întreprinderile industriei republicane, s-au înregistrat economii in valoare de peste 11 milioane lei. La obținerea acestei realizări o contribuție de seamă și-au adus chimiștii de la Solventul Timișoara cu aproape 4 milioane lei economii, Combinatul de piele și încălțăminte — cu 3 milioane lei, precum și Combinatul industriei alimentare și Mondial Lugoj cu peste 2 milioane lei economii fiecare. Adunind economiile acestora, ne dăm seama că rezultă volumul total de economii pe județ. Atunci ne punem in mod firesc întrebarea : ce fel de economii s-au realizat la celelalte întreprinderi? Răspunsul vine îndată ce ne uităm la capitolul economic și observăm că acestea sunt foarte mici sau, mai grav, că unele unități industriale au depășit planul prețului de cost. Asemenea cazuri se întîlnesc la uzina Azur, unde depășirea planului prețului de cost, pe total, se ridică la 3,5 milioane lei, Electrobanat cu 1,7 milioane lei, Electromotor cu 1,1 milioane lei și altele. Efectuăm o sumară analiză a elementelor prețului de cost, și ne oprim numai la o categorie din acestea — materii prime materiale, combustibil și energie electrică — care, de fapt, dețin o pondere de peste 70 la sută din totalul prețului de cost, care nu primește silueta în raport cu rezervele interne ale producției. Observăm că, deși în economia județului, în prima jumătate a acestui an, s-au economisit aproape 1.200 tone metal, peste 1.400 mc material lemnos și peste 2 milioane kWh, totuși situația nu este mulțumitoare. Se desprinde un aspect deosebit de negativ și anume : depășirea consumului de combustibil convențional cu peste 2.500 tone. De asemenea, se observă că marea majoritate a întreprinderilor au depășit consumul specific de combustibil, deși ar fi fost normal ca în trimestrul II să se înregistreze economii la acest element, deoarece pierderile de căldură în perioadă sunt mult mai mici această față de anotimpurile reci. Apoi trebuie spus că la unele întreprinderi și locuri de muncă se mai pierd, după debitare, însemnate fîșii de metal sau capete de bușteni și scîrndură, care ar putea foarte bine să fie folosite în procesele de fabricație la confecționarea unor repere mai mici. Toate acestea demonstrează că nu se folosesc îndeajuns rezervele existente și că pierderile in valoare de aproape 20 milioane lei, înregistrate in semestrul I de industria județului, nu sunt întâmplătoare. Ele rezultă din producția rebutată și de calitate inferioară, precum și din cheltuieli neproductive care însumează aproximativ 10 milioane lei. Iată de ce este necesar să se inițieze un adevărat „proces al milimetrilor“ pentru aducerea „pe banca acuzării“ a lipsei de răspundere și a superficialității. Un asemenea proces ar ajuta la combaterea unor păreri, potrivit cărora. ..atunci cînd lucrezi cu tone de metal, nu contează risipa cîtorva milimetri de tablă după debitare“, sau „nu e cine știe ce pagubă dacă se pierd niște capete de bușteni“. Cei ce fac aceste afirmații nu au poate în vedere că dacă la o bucățică de metal liosită de unul se adaugă cele risipite de alții, cele ale miilor și miilor de metalurgiști și constructori, „neînsemnata“ cantitate de metal la proporții neașteptate, sporește în greutate pînă la nivelul zonelor vagoanelor sau chiar la nivelul cantității de materiale necesare poate chiar unei uzine întregi. De aici necesitatea ca toți aceia care distribuie, debitează, croiesc și prelucrează materialele de orice fel să manifeste o exigență mult sporită față de materia primă. Aceasta cu atît mai mult cu cit în viitorul plan cincinal sarcinile privind reducerea consumului specific, a cheltuielilor pe 1.000 de lei producție marfă sunt mult mai mobilizatoare. TEODOR SUPĂRARE, economist vremea TIMPUL PROBABIL PENTRU ZIUA DE 8 AUGUST 1970. Vremea se menține călduroasă, ușor nestabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi izolate după-amiaza. Vântul va sufla slab pînă la moderat din sud și sud-vest. Temperatura staționară : noaptea va fi cuprinsă între 17 și 20 de grade, iar ziua între 29 și 32 de grade. PENTRU ZILELE DE 9 și 10 AUGUST 1970: Vremea devine nestabilă, cu cerul variabil și cu ploi locale. Temperatura in ușoară scădere la sfîrșitul intervalului. PENTRU ZONA DE MUNTE: Vreme călduroasă, cu cerul temporar noros și precipitații izolate. VITRINA CU CÂRȚI • VITRINA CU CĂRȚI „ISTORICII ȘI ȘTIINȚA ISTORICĂ DIN ROMÂNIA“ (1944-1967) de dr. Robert Deutsch Deosebit de utila tuturor celor care se interesează sau lucrează în domeniul științelor umanistice, lucrarea lui R. Deutsch, cuprinde date asupra învățămîntului istoric din România, metodele de perfecționare a cadrelor didactice, dezvoltarea cercetării in domeniul istoriei. Ea conține lista nominală însoțită de o serie de date personale ale membrilor Societății de științe istorice. Aceste informații, apar pentru prima dată in literatura istorică din România. Lista, care cuprinde cca. 2.500 de nume, împreună cu prezentarea atît a activității generale a Societății de științe istorice cât și a filialelor și subfilialelor din toate județele și municipiile țării, oferă o imagine fidelă a activității de propagare a științei istorice pe tot intinsul țării prin munca entuziastă a miilor de membri ai acestei societăți. O altă parte componentă a lucrării, o constituie bibliografia lucrărilor de istorie apărute in țară după 23 August 1944 și pînă la zi, fiind incluse atit cărțile cit și studiile apărute în periodice. Apariția lucrării, singura de acest fel care a văzut lumina tiparului în țara noastră, constituie un instrument de lucru deosebit de eficace atît pentru elevi și studenți cît și pentru profesori sau învățători, permițînd întocmirea unor bibliografii pe diferite teme. Incontestabila utilitate în ce privește depistarea rapidă a unor titluri pentru întocmirea lucrărilor de diplomă, examene de definitivare, de doctorat, pentru elaborarea unor conferințe etc. face ca volumul „Istoricii și știința istorică din România“ să constituie una din cărțile nelipsite din biblioteca personală nu numai a specialiștilor, ci din a tuturor celor ce iubesc istoria și vor să cunoască realizările obținute in acest domeniu, organizării raționale a proceselor economice. In acest sens, ea vine să întregească problemele examinate in lucrarea aceluiași autor „Introducerea în cibernetica economică“, care a apărut în 1967 în Editura științifică și care s-a bucurat de o bună primire în rândurile cititorilor. In „Decizii optime“, la început, autorul încearcă să dea o imagine generala a teoriei programării, după care se ocupă de programarea marginală și programarea liniară, ca niște cazuri particulare ale acestei teorii generale. In afara expunerii teoriei programării, cartea se ocupa de rezolvarea practică a problemelor de programare. In legătură cu aceasta, se expun principiile metodei, simplex, precum și aplicarea teoriei programării liniare în cercetarea operațională. Aproape jumătate din lucrare este consacrată programării în condiții de incertitudine, metodelor de soluționare a acestor probleme în strînsă legătură cu aplicarea lor la necesitățile economiei socialiste. Un loc important îl ocupă în lucrare teoria jocurilor strategice și aplicarea acesteia în programare, metode care oferă temeiul pentru adoptarea unor decizii raționale, în condiții de totală incertitudine. „DECIZII OPTIME" de Oskar Lange „Decizii optime“, cartea savantului polonez de reputație mondială Oskar Lange, este consacrată unui complex de probleme de o deosebită actualitate pentru economia socialistă, mai ales, in condițiile cînd se pune un accent atît de mare pe organizarea științifică a producției și a muncii. Cartea reprezintă o valoroasă și originală sistematizare a bogatului material acumulat în ultimii ani în domeniul programării și concepută ca o monografie de prezentare a principiilor fundamentale ale teoriei și metodicii informării științifice. Informatica documentară este unica lucrare de sinteză cu privire la metodele de lucru moderne in domeniul informării științifice, considerată ca o disciplină științifică de sine stătătoare. Ea constituie o călăuză prețioasă în ce privește adunarea, prelucrarea și difuzarea rapidă a informațiilor noi, înmagazinarea lor în sisteme care să permită regăsirea lor sigură, precum și prelucrarea informațiilor in sisteme logice, în scopul obținerii de noi informații, întocmită sub conducerea profesorului Al. Mihailov, directorul Institutului unional de informare științifică și tehnică din U.R.S.S., lucrarea reprezintă primul „Manual“ de informatică documentară, care privește această disciplină sub toate aspectele ei din punctul de vedere al liniei ei noi de dezvoltare. Din cuprins , sursele informării științifice ; prelucrarea analitică sintactică a documentelor (descrierea bibliografică, clasificarea, adnotarea, alcătuirea referatelor, traducerea științifică); sisteme de regăsire a informațiilor (principii generale, limbaje de regăsire a informațiilor); metode și dispozitive de realizare a sistemelor de regăsire a informațiilor (cu purtător continui sau discontinui de informații); metodele și utilajul de copiere și multiplicare a documentelor ; organizarea activității de informare in țările socialiste și in cele capitaliste , standardizarea în domeniul informării Științifice etc. Un colectiv de specialiști condus , de acad. Aurel Avramescu, directorul Centrului de documentare științifică al Academiei R.S. România, a făcut completările necesare pentru aducerea la zi a lucrării și adaptarea ei la situația și cerințele concrete din țara noastră. „INFORMATICA DOCUMENTARĂ ” a O nouă magistrală modernizată fost deschisă circulației rutiere : br. Mihai Viteazul din Timișoara (Urmare din pag. 1) Dar tocmai acest loc de prestigiu impune teatrului timișorean eforturi mai vădite în înscrierea spectacolelor sale într-o continuă curbă ascendentă. Stagiunea trecută a învederat, n această direcție, douăentative : Regele moare și Rața sălbatică, moare a fost primit Regele cu entuziasm la Timișoara și — după cît sîntem informați — și în turneul în Iugoslavia ; spectacolul a evidențiat însă unele rezerve în turneul de la Bucuești. Rața sălbatică, spectacol bine primit de public și de critică, deopotrivă, a scos în relief unele carențe și fisuri în distribuție. Mai interesantă soartă decit cele două spectacole adineaori amintite, oricum, bine cotate, a avut-o spectacolul-experiment, în regia lui Aurel Manea : Acești îngeri triști. Inegal, dar dovedind o forță maginație regizorală ineși puizabilă, spectacolul, ca un făcut, cu două sau trei excepții, a fost ocolit de critica de specialitate. Astfel de eforturi și încercări discutabile, fără îndoială, dar interesante, vă I *dind pasiune pentru teatru, nu au fost observate și mai cu seamă, discutase, în măsura în care se cuvenea. Am ajuns astfel, mai pe ocolite, dar cîștigînd, prin ocolișuri, cîteva argumente în plus, la una din problemele-cheie ale teatrului timișorean : necesitatea explorării rezervelor interne, tuturor astfel ca teatrul să-și accentueze, mai pregnant încă, decit pînă acum, prezența în viața teatrală a țării. Un prim deziderat, în această direcție, l-ar putea constitui folosirea cu mai multă chibzuință (scriu mai multă pentru că chibzuință a existat) a personalului artistic al teatrului. Două exemple : Aurel Manea (in stagiunea trecută regizor la teatrul din Timișoara) a montat cel mai bun spectacol al său, Britannicul de Racine, nu la Timișoara ci la Piatra- Neamț ; spectacolul montat de Manea la Timișoara (Acești îngeri triști !), în pofida calităților sale indiscutabile, a evidențiat — totuși — o adeziune parțială a regizorului la sensurile și valorile textului. Învățătura care se impune este aceea de a se căuta statornicirea în viitor, a unui climat favorabil în munca de creație artistică. Al doilea exemplu o privește pe actrița Viorica Demucan-Jurăscu. Venită la Timișoara de la Naționalul clujean, cu o frumoasă carte de vizită, actrița a fost distribuită doar la începutul stagiunii, într-o singură piesă; după cîte știm, ea nu juca „în reprezentație“ astfel că utilizarea, în mai mare măsură, a talentului său experimentat ar fi fost binevenită. Revirimentul stagiunii trecute l-a constituit, fără îndoială, împrospătarea forțelor teatrului cu cadre tinere : regizorul Nicoleta Toia, actorii Mihaela Buta, Traian Buzoianu, Ion Cocieru. Acuratețea spectacolului cu Oedip salvat, inventivitatea și fantezia din Căsătorie prin concurs recomandă, în Nicoleta Toia, un regizor cu o personalitate în plin proces de formare. Mihaela Buta, distribuită în patru din premierele stagiunii, a onorat, pe deplin, încrederea arătată. Traian Buzoianu în Căsătorie prin concurs și-a învederat vocația de actor comic, iar Ion Cocieru a fost o prezență robustă în rolul lui Petru din acești îngeri triști. Avem astfel la Timișoara un mănunchi de tineri actori cărora li se pot încredința, cu încredere, sarcini artistice majore. Cît privește realizările artistice notabile, ele se înscriu pe o arie întinsă, de la Regele moare (Gheorghe Leahu) pînă la Rața sălbatică (regizorul Emil Reus, actrița Mihaela Buta, actorii Vladimir Jurăscu, Gheorghe Pătru), Acești îngeri triști (Florina Cercel, Perian), Camil Georgescu (Căsătorie prin concurs), enumerarea fiind, prin firea lucrurilor, pe cît de fugitivă, pe atît de incompletă. Dar, chiar succintă cum este ea, amintita trecere în revistă învederează un fapt, după mine plin de tîlc: creația artistică majoră a fost facilitată de rolul cu greutate, dintr-un text dens, valoros, și nu de comedioarele lui Abaldia și de Filippo. Stagiunea trecută ne-a adus deci destule satisfacții, dar ea putea să ne aducă mai multe. Greutatea aproximativă doar pe care au cîștigat-o unele distribuții pledează, ca un argument puternic, pentru necesitatea întăririi colectivului actoricesc cu unul sau doi actori maturi, cu o mare experiență scenică, cu o recunoscută valoare profesională. Același imperativ, încă mai necesar, se resimte în domeniul regiei artistice. Un regizor încercat, cu prestigiu și experiență, ar contribui enorm la sporirea artisticei profesionale valorii a reprezentanților teatrului. Timișoara, unul din marile orașe ale țării, cu o bogată viață culturală, cu o ambițioasă, multiplă și pasionantă activitate teatrală, ar putea atrage pe unul din cei atît de puțini regizori cu experiență îndelungată. Chiar dacă acest deziderat nu își va putea găsi o imediată rezolvare, e imperios necesar să fie atrași să monteze, în teatrul nostru, regizori apreciați din alte teatre, din cele din București, cu deosebire. In sfirșit, o ultimă observație : teatrul experimental, de studio. Teatrul Matei Millo s-a mîndrit, cu drept cuvînt, de a fi creat, primul în țară, un „studio“. Ideea a fost apoi abandonată. S-ar fi ivit, sîntem informați, greutăți administrative ; nu este oare cazul ca, și in această direcție, să se dovedească mai multă inițiativă, luptă cu inerția ? S.ar adăuga astfel încă un efort pentru ca apropiata stagiune pe care o pregătește teatrul din Timișoara să fie, cu adevărat, o stagiune prestigioasă. Curba premierelor t MBJ V SÎMUATA, 8 AUGUST 17,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 17,05 Emisiune în limba germană. 18,03 Anunțuri — Publicitate. 18,15 „Ex-Terra ’70“ — emisiune concurs pentru pionieri și școlari (finala). 19,15 Anunțuri — Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Tele enciclopedia. 20,55 „Pasărea măiastră“ — reportaj. 21,15 Film serial : „Incoruptibilii" (II) — „Jocul de șah”. 22,05 Telespectacol prin corespondență. Emisiune de Mircea Șeptilici. 23,00 Revistele săptămînii. 23,10 Of, inimioară. Cîntece de petrecere interpretate de Emil Gavriș. 23,30 Telejurnalul de noapte DUMINICA: 9 AUGUST 9.00 Deschiderea emisiunii, de dimineață. Vara copiilor. 10.00 Viața satului. 11,15 In reluare la cererea telespectatorilor . Recital Margareta Pîslaru. Recital Udo Jurgens. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Concert simfonic. 13,15 Emisiune in limba maghiară. 14,45 închiderea emisiunii de dimineață. 16,00 Mexic ’70. Aspecte de la meciul România — Cehoslovacia. 17,00 Studioul „N“. 19,00 Anunțuri — Publicitate. 19,10 Flori de mină. 19,30 Telejurnalul de seară, 20.00 Orizontul unu : 20,30 Concert : Salvatore Adamo la București. 21,45 Luna-Parc (reportaj). 22.00 In lumea desenului animat. 22,15 Telejurnalul de noapte. 22,25 Telesport. pe scene și ecrane SIMBATA: 8 AUGUST CINEMATOGRAFE • Modern : ARGOMAN SUPERDIABOLICUL (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15, la grădină 20,30); • Arta : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19 , la grădină 21) ; • Parc : ACȚIUNEA VULTURUL (10, 14, 16. 18, 20 , la grădină 20,30) ; • Studio : PESCARUL DIN LOUISIANA (11, 15, 17, 19, 21); • Melodia : BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO (9, 11, 15, 17, 19, 21 , la grădină 21) • • Victoria : STAPIN PE SITUAȚIE (10, 14, 16, 18,15, 20,30); • MUncitoresc Fratelia : DOMNIȘOARA DOCTOR (17, 19, 21 la grădină 21) ; • Steaua roșie Mehala : PENTRU INCA PUTINI DOLARI (15, 17, 19) • MUNCitoresc Freidorf : OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN (17, 19) I LUGOJ • 23 August : SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO • Victoria : VINATORUL DE CĂPRIOARE JIMBOLIA • Flacăra : CORABIA NEBUNILOR: seriile I și a II-a • 30 Decembrie : PENTRU CITIVA DOLARI IN PLUS DETA • Parc : URMĂRIREA BUZIAȘ • Dinamo : MARILE VACANTE SÎNNICOLAUL MARE • Arta : SPLENDOARE IN IARBA FĂGET • 30 Decembrie : TEXAS ADIO, *JWWWA^/yV>A^^WWWWWVWWVWv DRAPELUL ROȘU—7.953 contraste -K’ ‘ 11'• I-;-.'*;. • cotidiene Ce vedem în stații? In nici una din stațiile de tramvai, autobuz, sau troleibuz din Timișoara nu putem vedea o hartă care să indice, cit de cît, itinerariul acestor autovehicule. Chiar dacă există unele intenții, nici una dintre ele nu s-a materializat pînă la această oră. Cei mai mulți dintre călători care folosesc mijloacele de transport în comun nu știu, de pildă, pe ce parcurs trebuie plătită taxa de 25 sau 50 de bani. Nici măcar faptul acesta nu este anunțat fie în stații, fie în mijloacele de transport. Din această cauză, asistăm deseori la o serie de scene penibile care au loc între salariații de la I.T.T. și călători. Soluția ar fi cît se poate de simplă, dar cine ar putea s-o găsească cel mai bine dacă nu tovarășii care se ocupă tocmai de organizarea transportului în co- Triplare! Conducători auto, aveți griji la triplare! Este un sfat pe care îl transmitem pentru fiecare dintre conducătorii auto, care circulă pe șoselele noastre. Fiindcă atunci cînd nu se ia în seamă, se pot produce accidente dintre cele mai grave fată unul dintre ele. Conducătorul auto Călin Stanciu, aflat la volanul autocamionului I.A.S. Giarmata a depășit in mod regulamentar autobasculanta 31-TM-1008. Din spate venea motociclistul Iosif Bottgen care vroia să-i depășească pe amîndoi. Așa s-a realizat o ■. triplare care a dus la accidentarea gravă a motociclistului vinovat. Acesta a ieșit din carosabil, s-a izbit de un pom și s-a accidentat foarte grav. Aceeași soartă a avut-o și însoțitorul lui, aflat în spatele motocicletei. Sfatul, pentru conducătorii auto se impune, deci, de la sine ! Falsă lipsă de containere Serviciile pentru desfacerea producției din majoritatea întreprinderilor timișorene, nu de puține ori, se găsesc în „pană“ de containere fiind puse în situația să nu livreze, la timp produsele către beneficiari. Secția de expediții și camionaj a Regionalei de căi ferate Timișoara, care are obligația, prin contract, să le pună la dispoziție asemenea mijloace de vehiculare a mărfurilor, se scuză, de cele mai multe ori, că nu sunt containere. Nimic de zis, acest motiv are un oarecare temei, dar, chiar in aceste condiții, fondul existent nu este folosit cum trebuie. Și iată de ce. Pe strada Ch. Lazăr, de exemplu, și pe celelalte străzi de intersecție cu aceasta se pot vedea, ziua și noaptea, fiind, așezate de-a lungul și de-a latul, zeți de containere pe care „E.C.“-ul „uită“ să le ridice la timp sau pe care șefii depozitelor de mărfuri, ce aparțin I.C.R.T.I., le descarcă cu întîrziere creînd o falsă lipsă de containere. Intrați pe recepție! Noul și modernul cartier Zona Tipografilor, din municipiul Timișoara, capătă valențe în plus prin existența în aria lui de activitate a nu mai puțin cochetului complex comercial. Din păcate, unitățile sale de deservire (coafură, frizerie, croitorie dame și pentru bărbați, încălțăminte, alimentară, cofetărie, loto-prono etc.) apar ca o insulă izolată tocmai în . .. „inima“ orașului. Aceasta din cauză că, deși au trecut ani de cînd au fost date in folosință, totuși Oficiul municipal de poștă Și telecomunicații Timișoara nu a găsit de cuviință și timpul necesar să monteze măcar un singur telefon în tot complexul Pentru rezolvarea problemelor curente de serviciu și alte nevoi, salariații complexului (fără să mai vorbim de publicul larg) sunt nevoiți să se deplaseze (cale de 200.300 metri) pînă la un telefon public instalat în blocul turn cel mai apropiat, pentru ca, pînă la urmă, să constate că și acesta e defect. Tovarăși de la telefoane, intrați pe. .. recepție ! Urmarea unui scandal în familie In imobilul cu nr. 6 de pe str. Zaharina din Timișoara, scandalurile se țineau lanț. Gazda Alexandru Palici avea chef de „vorbă“ cu soția și cu socrul său, aproape în fiecare zi. Într-una din ele, soțul a dorit să-și construiască o intrare separată, dar soția nu a fost de acord. A intervenit și socrul și drama s-a produs. Ginerele s-a simțit jignit, a luat un pahar cu care l-a lovit un cap pe soclul care intervenise. Loviturile au fost foarte grave și bătrînul a decedat. Iată urmarea tragică a unei riposte necugetate. Rubrică redactată de : N. PIRVU, R. VASILIEVICI ȘI C. PETRE