Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)

1971-04-08 / nr. 8158

l Anul XXVIII nr. 8.158 Joi, 8 aprilie 1971 4 pagini, 50 bani ^^OOfXXKXX^OOOtXXXXXXXXP^ RECEPTIVITATE LA CEEA CE ESTE nou și Înaintat în condu­cerea ACTIVITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIAL-CULTURALE Pe marginea dezbaterilor Plenarei Comitetului municipal de partid Timișoara, cu activul După cum s-a anunțat în ziarul nostru, luni dupa-amiază a avut loc Plenara Comitetului municipal de partid Timișoara, cu activul, în care s-a făcut o analiză complexă și responsabilă a mersului îndepli­nirii hotărîrilor la Conferință a adoptate de aici­organizației mu­nicipale de partid, a felului în ca­re au demarat organele și organi­zațiile de partid, colectivele între­prinderilor și instituțiilor timișo­rene în noul cincinal. La capătul unor dezbateri fructuoase, plenara a stabilit măsurile ce se impun pentru a imprima evoluției eco­nomice, politice și sociale a muni­cipiului perfecțiune și dinamism — trăsături proprii, definitorii ale progresului, ale conducerii com­petente. Darea de seamă, pe care a pre­zentat-o tovarășul George Mirola, prim-secretar al Comitetului mu­nicipal de partid, discuțiile, în cea mai mare parte la obiect, ca și măsurile gîndite judicios, au făcut numeroase trimiteri la necesitatea unei mai bune cunoașteri și stă­­pîniri a realității, a cerințelor de moment și de perspectivă din cele mai diverse sfere ale activității. Cu alte cuvinte, centrul axial al dez­baterilor l-au constituit probleme­le stilului muncii de partid, meto­dele de lucru ale organelor și or­ganismelor economice, ale tutu­ror factorilor responsabili pentru desfășurarea normală a vieții eco­nomice, politice și sociale a orașu­lui. Nu puține au fost observațiile critice, referirile și îndemnurile privitoare la obligația comitetului municipal de partid, a consiliului popular municipal, a organizațiilor de partid, a cadrelor din comitete­le de direcție și ministrație etc. de consiliile de a d­a gîndi crea­tor, in orice împrejurare, de a interpreta, de asemenea creator, realitatea, cu schimbările ei ne­contenite, de a prospecta viitorul, cu cerințele sale firești, de a rezol­va în cunoștință de cauză proble­mele care se ivesc în munca de zi cu zi. Centru industrial puternic, cu o largă paletă de produse, solicitate pe piața internă și în 34 de țări ale lumii, cetate­a științei, artei și literaturii — Timișoara se înfăți­șează la confluența celor două cin­cinale, hotărîtoare pentru dezvol­tarea multilaterală a patriei, cu înfăptuiri demne de evidențiat dar și cu cerințe mereu sporite, care solicită eforturi, pricepere, elan și pasiune, îndeplinirea și depășirea indicatorilor de plan pe ansamblul economiei, in anul care a trecut, ca și în primul trimestru al anului în curs, cucerirea locului I pe țară în întrecerea pentru înfrumuseța­re și dezvoltare urbanistică și edi­­litar-gospodărească sunt în esența lor succese notabile, de prestigiu. Coordonatele largi ale dezvoltării în noul cincinal, investițiile mari care se fac pentru crearea de noi capacități industriale și moderniza­rea celor existente, construcția de noi unități Spitalicești, de învăță­­mînt și cultură, sistematizarea ora­șului, amploarea activității edili­­tar-gospodărești etc. impun ca fac­torii chemați să vegheze la pro­gresul municipiului, în primul rînd comitetul municipal de partid, să fie în pas cu noul, să gîndească și să conceapă creator, să intervină prompt pentru ca stagnarea să nu-și găsească locul, comoditatea și pasivitatea să fie înlăturate cu de­­săvîrșire. Dacă avem în vedere un singur aspect, și anume că în acest an Ti­mișoara va beneficia de un substanțial plan de investiții, e suficient să concluzionăm asupra grijii și răspunderii ce­­ trebuie acordate realizării la ter­men și la un înalt nivel calitativ a obiectivelor economice și social­­culturale. „Nu e suficient să rapor­tăm că am cheltuit sumele acorda­te, că am ridicat „n“ obiective, spunea între altele tov. Vasile Pop, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal, ci trebuie să vedem în ce timp, și cu ce preț de cost le-am realizat, ce eficiență e­­conomică au, cu ce contribuție se înscriu acestea la dezvoltarea eco­nomică modernă a județului, a în­tregii noastre țări. De aceea va trebui ca în viitor să gîndim mai mult asupra tuturor acestor aspec­te, să intervenim energic pentru a asigura lichidarea neajunsurilor ce se mai fac simțite în domeniul in­vestițiilor, să îmbunătățim calita­tea construcțiilor ce se execută pe cuprinsul municipiului“. In cuvîntul lor alți vorbitori, în­tre care Marin Tănase, directorul întreprinderii Electromotor, Liviu Groapă, directorul fabricii de con­fecții Bega, Gheorghe Oprea, preșe­dintele Consiliului municipal al sin­dicatelor, Ion Bușe, prim-secretar al Comitetului municipal U.T.C. și Paulina Basica, secretara comitetu­lui de partid de la Fabrica de cio­rapi cereau, pe bună dreptate, o prezență mereu mai activă a or­ganelor și organizațiilor de partid, de sindicat și U.T.C. în sfera pro­ducției materiale, intervenții prompte, urmate de rezultate, pe linia organizării științifice a pro­ducției și a muncii, a pregătirii ca­drelor și perfecționării calificării profesionale, în vederea folosirii mai depline a capacităților de pro­ducție și a timpului de lucru. Criticînd neajunsurile existente, vorbitorii au venit cu propuneri concrete cu adunările de partid. ION ULARU (Continuare in pag. a lll­a) 0 Y $ Tww w v _ 1 laraganari­­­o \ nejustificate­­ Cooperativa agricolă de pro­­­­ducție din Recaș, unitate binecu­­­­­­noscută în județ, ți-a propus să­­ obțină producții sporite la toate Y 1 culturile, care să contribuie la * I dezvoltarea economică a unității X ți la îmbunătățirea nivelului de­­ trai al țăranilor cooperatori. De­­­­ aceea, consiliul de conducere a a­­­­sigurat din timp necesarul de se­ Ö­mințe, îngrășăminte, avînd intoc- u­n mit, totodată, un amplu plan de 0 I măsuri. Dar ce folos că acțiunile­­"t prevăzute in dosarul campaniei­­ " nu se transpun în viață. Din a­­­­­­ceasta cauză cooperatorii din­­ Recaț au rămas mult în urmă cu­­ v însămînțarea culturilor din prima O X epocă. Ö — Recatul e mult în urma ce­­­­lorlalte cooperative de pe raza­­ comunei — ne spune tovarășu­l & Constantin Deliu, secretarul co­­­­mitetului comunal de partid. Ră­­m­ă­mânerile în urmă la semănat nu $ O pot fi justificate, întrucît condi­­ț­i­țile de climă au fost aceleași, iar X £ terenul a fost suficient de zvin­­e O­tat pentru a se trece mai hotărit O la lucrările de primăvară.­­ Intr-adevăr, la cooperativa a­­­­gricolă din Recaț abia sîmbătă X s-a terminat semănatul celor 60­0 j> de hectare cu ovăz, iar la­rna­ y O zare păstăi s-au realizat lucrări X X doar pe 121 hectare față de 140 Q O hectare planificate. De asemenea,­­ la inul pentru ulei, față de 188 X hectare, prevăzute în acest scop, c O numai pe 70 hectare s-au introdus O O semințele in sol, in timp ce la 0 X floarea-soarelui încă n-a început O O acțiunea pe cele 100 hectare. C X Mai gravă este situația la und­e O O culturi din urgența întîia , daca O ghizdeiul (40 hectare) ți trifoiul X (205 hectare) s-au însămințat la O nivelul suprafețelor planificate, O nu același lucru se poate spune X despre lucerna, la care s-au reali­­­­­­zat 22 hectare din 42 hectare pen­­­­n­tru care este asigurată sămința, 0 X iar la mazărea pentru boabe ți . O măzăriche, in suprafață de 100 £ Y hectare destinate lotului­­ emincer, X abia s-au început lucrările. O Pentru a demonstra că au fost­­­­ posibilități de a se însămînța mai­­ mult, redăm realizările de la co­operativele vecine, care n-au avut 0 X condiții de clima­ți sol mai bune c­a decit unitatea din Recat. La Pe­ O trovaselo, de exemplu, termi­­­nat ți semănatul anului pe cele 1. 0 100 hectare. De asemenea, la Ba­ £­a zoțu Vechi mazărea este deja ră­­u sărită : s-a terminat cu nisămîn­­ t ing. A. RACHITOVAN X (Continuare in pag. a ll-a) %OCKXXXXZOOOOOCKXXKXXXX^ / \ A In pag. a IV-a Lucrările Situația din Orientul Apropiat Congresului P.C.U.S. Rețeaua comercială a municipiului Timișoara capătă, tot mai mult, atributele modernului. Imaginea alăturată vă prezintă noul complex comercial „Ideal“ din zona Circumvalațiunii. Foto : E. ROBICSEK In industria orașului Sînnicolaul Mare REZULTATE DE BUN AUGUR Avînd ca ghid în munca lor Planul de măsuri stabilit de Plenara Comi­tetului județean Ti­miș al P.C.R., din luna iulie anul tre­cut, privind crește­rea muncii productivității în între­prinderile indus­triale, colectivele de muncă din uni­tățile economice cuprinse in aria o­­rașului Sînnicolaul Mare au muncit cu abnegație și des­fășoară o activitate rodnică pentr­u a întîmpina sărbăto­rirea semicentena­rului partidului cu rezultate cit mai bune în producție. Ca urm­are a efor­turilor depuse, în primele trei luni ale acestui an, a­­proape toate între­prinderile indus­triale au înregis­trat rezultate care depășesc sarcinile planificate. Produc­ția globală a fost astfel realizată în proporție de 106,3 la sută, marfă — producția 106,7 la sută, vitatea iar producți­muncii fost depășită cu 8,5 a la sută, dîndu-se peste plan produse care valorează a­­proape 1,3 milioane lei. Cele mai bune rezultate au fost obținute de munci­torii, tehnicienii și inginerii de la în­treprinderea de prelucrare a tulpi­­nelor de cînepă, întreprinderea de gospodărie orășe­nească, cooperativa Bănățeanul și alte­le. In construcție, noua secție de finisaj a fabricii „1 Iunie“ La fabrica de tricotaje „1 Iunie“, aparținînd Combi­natului textil nr. 1 din Timișoara, se află în construcție o nouă secție de finisaj de mare capacitate. Noua hală, ce urmează să fie dotată cu u­­tilaje moderne pen­tru albit, vopsit în fir și în bucată se va încadra în ar­hitectonica nouă a întreprinderii, a cărei modernizare s-a început în cursul cincinalului trecut. Anual se vor putea finisa aici țesături pentru 8,5 milioane trico­turi, 534 tone tri­ coturi tehnice etc. Montarea tuturor utilajelor se va face în regie pro­prie. Noua hală va fi dată în folosință la sfîrșitul trimes­trului IV al acestui an. Cu toate că s-au depus și se de­pun și în continuare eforturi sus­ținute pentru a reduce caracterul sezonier al producției agricole, la sate, mai există multe forțe de muncă insuficient folosite, și, în anumite perioade, chiar disponibi­le Chibzuind îndelung asupra gă­sirii unor noi căi surse de sporire a ve­șm­­iturilor cooperative­lor și, implicit, ale membrilor acestora, unele consilii de con­ducere ale unităților cooperatiste s-au ori­entat înspre dezvolta­rea nexe. unor activități .­ Astfel, pornin­­du-se atît de la forța de muncă disponibilă, de la numărul m­așilor existenți, mese­rii și de la resursele lo­cale de materie primă, s-au pus bazele unor cuptoare de ars cără­mida și varul, a ate­lierelor de rotărie, tîmplărie, dulgherie, de confecționat diferite împletituri sau articole de artizanat. Despre aceste activități, fie că ,sînt de tip industrial, fie de uz gospodăresc sau de artizanat, și pot spune multe lucruri bune. Am socotit însă necesar să ne oprim la experiența dobîndită de coope­ratorii din Butești, care nu numai că au ținut să continue o vechie tradiție, în prelucrarea lemnului, dar s-au străduit să-i dea noi va­lențe. Așezat ia zona colinară, am putea spune premontană a județului. Bă­teștiul se mîndrește, și pe drept cu­­vînt, cu neîntrecuții săi meșteri în rotărie, tîmplărie și dulgherie. Iscusința unor dăltuitori în lemn s-a perpetuat din tată un fiu. — Cooperativa noastră, datorită condițiilor naturale mai puțin fa­vorabile, a bătut o bună perioadă de vreme pasul pe loc. Producțiile pe care le obțineam din cultura ce­realelor și creșterea animalelor, n-au putut să asigure o valoare ridicată a normei de lucru. De ase­menea, în unele perioade ale anu­lui, nu puteam aduce un „front de muncă“ pentru toate forțele manuale existente. Spre a ieși din această situație, ne-am îndreptat atenția către activitățile anexe și, în primul rînd, înspre prelucrarea lemnului — ne spunea tovarășul Vasile Cernescu, președintele co­operativei din Bătești. — Ar fi fost păcat să se piardă o îndeletnicire de-a noastră atît de plăcută și, de ce să n-o spunem, și rentabilă — a completat Petru Indricău, contabilul șef al unității Că „anexele“ s-au dovedit in­tr-adevăr rentabile ne-o dovedesc cu prisosință , și următoarele cifre Pentru anul trecut, cooperativa și-a planificat să obțină din acest sec­tor un venit de 264.311 lei și a ob­ținut 1.201. 308 lei, deci cu aproape­­un milion de lei în plus. Cei 30 de meseriași ai unității, ajutați în vîrf de sezon și de alte persoane angajate cu plată de către coope­rativă, lucrînd atît în atelierul a­­cesteia cît și la domiciliu, au con­fecționat din lemn pene pentru an­corarea lingourilor, cozi de unel­te, spițe, obezi, butuci și alte o­­biecte de rotărie, precum și mă­turi și coșuri de nuiele și de sorg. Cîteva cifre în această privință Sînt cît se poate de edificatoare ! numai mături de nuiele s-au valo­rificat 215.040 bucăți, de sorg 1.083, spițe de căruțe, 3.755 bu­căți, cozi de unelte, 16.622 bu­căți, pene de ancorat lingouri, 200. 000 bucăți etc. Veniturile realizate de cumpărarea cegii, de 5 de lapte, a bănești suplimentare cooperativă au permis unui autocamion „Bu­­ton”, a unui separator 5 perechi hamuri pen­tru cai și completarea necesarului de furaje concentrate pentru animale. Totodată, a fost restituită Băncii agricole suma de 48.227 lei drept dobinzi pentru banii împru­mutați și lichidate da­toriile către S.M.A. — 233.422 lei. a Activitatea susținută meseriașilor Ion Bentea, Ionel Măr­­gescu, Petru Ionuțeni, Teodor Dumitrescu, Ion Popescu și a altora și-a găsit materializa­rea nu numai în spo­rirea avuției obștești, ci și în creșterea cîș­­tigurilor personale ale fiecărui cooperator. Unitatea a re­partizat in anul trecut pentru fie­care normă convențională, în afară de produsele în natură, și cîte 20 de lei în numerar. Ținînd seama de experiența do­­bîndită, în dezvoltarea „anexelor”, consiliul de conducere al coopera­tivei, cu sprijinul și sub îndru­marea nemijlocită a organizației B. BURZ (Continuare in pag. a­ll­ a) A­nexele — cai sigure de sporire a Experiența cooperatorilor din Bătești, în continuarea unor vechi tradiții PLENARA CONSILIULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL OAMENILOR MUNCII DE NAȚIONALITATE MAGHIARĂ Ieri, la Timișoara, a avut loc Plenara Consiliului județean Ti­miș al oamenilor muncii de națio­nalitate maghiară. La lucrările plenarei au parti­cipat tovarășul MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. prim­­secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Con­siliului popular județean, alți mem­bri ai Biroului Comitetului jude­țean de partid, ai Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­dețean și municipal, conducători ai instituțiilor județene de în­­vățămînt și cultură, reprezen­tanți ai consiliilor județe­ne ale oamenilor muncii de națio­nalitate germană și sârbă, nume­roși invitați din rîndul oamenilor muncii de naționalitate maghiară din județ, activiști de partid și ai organizațiilor de masă, ziariști. In prim­a parte a lucrărilor, ple­nara a ascultat o informare pre­zentată de tovarășul dr. ing. Ernest Sisak, președintele consiliului, și s-au purtat discuții pe marginea activității și sarcinilor ce revin Consiliului în lumina concluziilor rezultate din plenara Consiliului pe țară al oamenilor muncii de naționalitate maghiară, din cuvin­­tarea rostită, cu acest prilej, de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului. La discuții au participat tovarășii Er­vin Sallo, lector universitar, dr. Ferenc Baranyi, medic reanimator, Zoltán Franyo, scriitor, Tiberiu Toró, conferențiar universitar, La­­dislau Tacsi, profesor, inspector la Inspectoratul școlar județean, Ka­roly Sinka, actor, directorul Tea­trului maghiar de stat, László E­­geressy, procuror, Maria Pongracz, ziaristă, secretara consiliului, Te­rez Nagy, învățătoare la Școala generală din Dumbrava, conf. dr. Ferenc Albert, conferențiar uni­versitar, vicepreședintele consiliu­lui, conf. dr. Traian Bunescu, pre­ședintele Comitetului județean Ti­miș pentru cultură și artă. In încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Mihai Tolescu, care a exprimat aprecierea Comi­tetului județean de partid fa­ță de contribuția adusă de oa­menii muncii de naționalitate maghiară de pe meleaguri­le timișene — alături și în strînsă unitate cu oamenii muncii români, germani, sîrbi și de alte naționa­lități — la dezvoltarea economică și social-culturală a județului, la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea al partidu­lui. Vorbitorul a relevat cadrul larg pe care-l oferă orînduirea noastră socialistă afirmării plenare a oamenilor muncii, indiferent de naționalitate, grija deosebită pe care partidul o acordă'­ adîncirii continue a democrației socialiste, importanța traducerii în viață a indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la plenarele consiliilor oamenilor muncii de na­ționalitate maghiară și germani din Republica Socialistă România. Primul secretar al Comitetului județean de partid, referindu-se la munca politică și cultural-educativă de masă, a subliniat menirea Con­siliului județean, sarcinile sporita ce-i revin acestuia în dezvoltarea și diversificarea formelor muncii politice pentru educarea cetățe­nească, patriotică și internaționa­­listă a oamenilor muncii de națio­nalitate maghiară, a făcut, de ase­menea, o serie de recomandări pentru îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale consiliu­lui în slujba mobilizării oamenilor muncii de naționalitate maghiară la realizarea sarcinilor ce revin ju­dețului în actualul plan cincinal. La punctul doi al ordinei de zi, plenara a cooptat în Consiliul ju­dețean al oamenilor muncii de na­ționalitate maghiară 29 de noi membri din rîndul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, econo­miștilor, țăranilor cooperatori, oa­menilor de cultură și artă și din alte domenii de activitate. In Biroul Consiliului au fost co­optați următorii tovarăși : scriito­rul Zoltán Franyo, vicepreședinte, prof. László Tacsi, Géza Hodjai, directorul fabricii Garofița, și A­­lexandru Kollar, activist la Comi­tetul județean de partid, — mem­bri. Intr-o atmosferă de entuziasm și însuflețire, participanții la ple­nară au adoptat o telegramă adre­sată Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu în care se spune printre altele : „An­gajați cu toată energia în slujba înfăptuirii mărețului program de dezvoltare a patriei elaborat de Congresul al X-lea al partidului, oamenii muncii maghiari din jude­țul Timiș, strîns uniți cu frații lor români, germani, sîrbi și de alte naționalități, muncesc cu elan spo­rit, neprecupețindu-și forța și ca­pacitatea creatoare pentru a înde­plini prevederile actualului plan cincinal, a cărui realizare și depă­șire va ridica patria noastră so­cialistă pe noi trepte ale bunăstării materiale și spirituale, ale civili­zației și progresului social. Un trecut multisecular de trupe și lupte comune cu pagini glorioa­se înscrise în istoria țării, prezen­tul nostru socialist, făurit sub con­ducerea Partidului Comunist Ro­mân, identitatea țelurilor și idea­lurilor noastre legate de viitor — comunismul — spre care înaintăm îndeplinind programul de construi­re a societății socialiste multilate­ral dezvoltate, potențează și mai mult energiile noastre acum in a­­junul aniversării semicentenarului partidului, dindu-ne posibilitatea să ne exprimăm, prin rezultatele unei munci susținute, dragostea și atașamentul față de partid, față de conducerea sa, față de dumnea­voastră personal, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". IN SAFEUL CU JUSTIFICĂRI AL MECANICULUI-SEF... VEGETEAZĂ IMPORTANTE REZERVE DE PRODUCTIVITATE Incercînd, într-un articol recent publicat („Nota 10 la toate discip­linele“ — Drapelul roșu nr. 8156 din 6 aprilie a.c.), să evidențiem fac­torii principali pe care se sprijină succesul trimestrul incontestabil obținut, în I, de Trustul de con­strucții — realizarea a 24,2 la sută din planul anual, subliniam că esențiale s-au dovedit judicioasă a producției, organizarea promova­rea unor metode _____ avansate de con­strucție, folosi­rea mai bună a timpului de lu­cru și a forței de muncă. Ex­­primîndu-ne, în același articol o- miinim­pinia că rezultatele puteau fi și mai bune — dacă, cităm : . e­xecuția ritmică a planului de pro­ducție pe șantiere n-ar fi fost in­fluențată de unele deficiențe orga­nizatorice ce s-au manifestat în ac­tivitatea de mecanizare“, promitem cititorilor noștri că vom reveni cu amănunte, iată despre ce este vor­ba. Trustul de construcții din Timi­șoara dispune de un important parc de utilaje, începînd de la autoca­mioane și pină la macarale-turn și poduri rulante. Folosirea cît mai complexă — intensivă și extensivă — a acestui potențial tehnic se impune ca o­­ condiție de bază pen­tru valorificarea eficientă a forței de muncă. De aici și importanța deosebită a activității de întreține­re și reparații — menținerea în perfectă stare de funcționare mașinilor și utilajelor, creînd con­­­diții pentru valorificarea deplină a forței de muncă, cum am spus, și prin aceasta pentru creșterea pro­ductivității muncii. Că lucrurile nu stau așa la T.C.T. o dovedesc calculele care prezu­­mează, în trimestrul I, o depășire a productivității muncii cu numai circa 2 la sută. Luînd în conside­rare eforturile masive făcute pen­tru îmbogățirea parcului de mașini și utilaje, pentru extinderea meto­delor industriale de construcții — 2 la foarte sută este puțin I T.C.T. ne-a obiș­nuit, în ultimii ani, cu rezultate mult mai bune la acest indica­tor esențial al activității de construcții-mon­­taj. Investigațiile anchetei noastre s-au axat tocmai pe evidențierea cauzelor care au determinat aceas­tă stare de lucruri nesatisfăcătoare și, mai ales, a modalităților pentru valorificarea deplină a potențialu­lui tehnic aflat în discuție. Vom spune, dintr-un început, că este curioasă și dăunătoare poziția tov. ing. AUREL BUGARIU, șeful serviciului mecanic-șef, care, atunci cînd a fost solicitat să răspundă pentru unele neajunsuri, a avut gata pregătit un întreg arsenal de „argumente“ și de justificări în care abundă tot felul de explicații și „cauze obiective“. Iată cîteva mos­tre : „La o mecanizare complexă ca a noastră ! .. „Punctele de lucru sînt foarte dispersate“. „Conform Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag a l­­a) Anchetă economică în le­gătură cu activitatea de în­treținere și reparații pe șantierele Trustului de con­strucții Timișoara.

Next