Drapelul Roşu, mai 1971 (Anul 27, nr. 8178-8203)

1971-05-16 / nr. 8191

® 2 © BILANȚ DE SEZON ȘI NOU IMPULS MUNCII VOLUNTAR - PATRIOTICE Participarea tineretului la ac­țiunile de muncă voluntar-patrioti­­că în această primăvară a cunos­cut o amploare deosebită, hărnicia și dăruirea lui pe șantiere concre­­tizîndu-se în realizarea și depăși­rea tuturor angajamentelor. Din primele zile ale anului, Co­mitetul județean Timiș al U.T.C. a stabilit obiectivele muncii tar-partriotice pe întreg anul, volun­­în­­drumind organizațiile U.T.C. în stabilirea lucrărilor ce se vor exe­cuta, numărul de tineri partici­panți, perioada de lucru și urmă­rind atît latura economică cît și cea­­ educativă a tuturor acțiunilor. Pentru a impulsiona preocuparea organizațiilor U.T.C. în vederea or­ganizării și desfășurării acțiunilor cu tinerii, Comitetul județean U.T.C. a declarat luna aprilie drept b­ună a muncii voluntar-patriotice, adresînd în acest scop o chemare către toate organizațiile U.T.C., către întregul tineret din județ, în care s-a pus accent pe antrenarea acestuia, în masă, la acțiunile de înfrumusețare a localităților, îm­păduriri, întreținerea pășunilor, colectarea deșeurilor metalice, e­­fectuarea unor lucrări de irigații și desecări, construirea unor o­­biective industriale și social-cultu­­rale, cît și alte acțiuni de sezon. Ca urmare a măsurilor întreprin­se, programul de activitate, stabi­lit în acest domeniu pe perioada 1 ianuarie — 30 aprilie, a fost de­pășit la toate obiectivele și, în mod deosebit, la înfrumusețarea localităților, colectarea metalelor și la lucrări în agricultură. Rezultate grăitoare s-au obținut și la muncile din silvicultură — sector în care organizațiile U.T.C. din Lugoj, Nădrag, Criciova, Fă­get, Curtea au preluat în întregi­me suprafața de împăduriri. Prin îndeplinirea de către uteriști a u­­nor asemenea sarcini s-a reușit ca angajamentul anual să fie depă­șit cu 6 ha, existînd condiții ca în perioada următoare să se realize­ze și celelalte lucrări specifice silviculturii. In același timp, acțiunile de muncă voluntar-patriotică în agri­cultură, din această perioadă, au cuprins lucrări de îmbunătățiri funciare, la care au participat nu­meroși tineri, evidențiindu-se cei din organizațiile U.T.C. Banloc, Sînnicolaul Mare, Uivar, Mașloc. De asemenea, cei din Beba Veche, Moravița, Dudeștii Vechi, Orțișoa­­ra, Gătaia și Denta și-au adus o însemnată contribuție la curățirea și întreținerea unor întinse supra­fețe de pajiște. Pe baza experienței din anul tre­cut, din dorința de a asigura mun­cii voluntar-patriotice un caracter permanent, organizat și eficient, Biroul Comitetului județean U.T.C. a acordat o mai mare atenție orga­nizării șantierelor locale ale tine­retului. Astfel, au fost înființate 15 șantiere locale, cu participarea a 27.288 tineri, valoarea contribuției lor ridicîndu-se pînă acum la 9.491.269 lei. Evidențiem, aici or­ganizațiile U.T.C. din municipiile Timișoara și Lugoj, orașul Sînni­colaul Mare, comunele Nădrag, Gu­­tâia și altele, iar între șantiere a­­mintim Bastionul, bv. Republicii și Pestalozzi, artere de penetrație în municipiul de pe Bega, baze spor­tive, parcul „Cotul Mic“ la Lugoj, bazinul piscicol la Sînnicolaul Ma­re, Parcul Central la Recaș etc. Dînd grai, în continuare, cifre­lor, notăm dintre acțiunile mai importante : întreținerea și amena­jarea a aproape 6 milioane mp de parcuri și zone verzi, construirea de trotuare și drumuri, pe o su­prafață de 1.720.160 mp, plantarea a 41.590 pomi fructiferi și orna­mentali (în loc de 20.000 cît pre­văzuse angajamentul), întreținerea a 10.000 ha pășuni (față de 6.000 ha înscrise inițial), dislocarea a 10.150 mc pămînt la lucrările de hidroameliorații, colectarea a pes­te 7.000 tone metale. In același timp, contribuția tinerilor la con­strucția diverselor obiective — școli, cămine culturale, baze spor­tive, ștranduri — înregistrează o valoare de peste 3.000.000 lei. Urmare a muncii dăruite in tim­pul liber, tineretul din județul Ti­miș a raportat cu mîndrie în cin­stea lui 8 mai — măreața zi în care întregul popor român a săr­bătorit aniversarea a 50 de ani de la crearea partidului — efectuarea a 7.503.870 d­e muncă patriotică. In cadrul­ acestora, s-au realizat circa 29.000.000 lei economii la lu­crări nefinanțate, față de cele 44.500.000 lei propuse în angaja­ment, adăugind in același timp valoarea de 420.000 lei obținută la lucrările finanțate. La bilanțul de sezon al muncii voluntar-patriotice, tinerii din ju­deț își adaugă noul impuls de a realiza și depăși angajamentele anuale, luate în acest sector im­portant al aportului lor la edifi­carea economică și edilitară a lo­calităților. In acest context, subli­niem preocuparea comitetelor ju­dețean, municipale, orășenești comunale U.T.C., a tuturor organi­si­zațiilor de tineret, de a întreprinde și în continuare acțiuni și măsuri, pentru ca în următoarele luni ac­tivitatea muncii patriotice să se desfășoare pe coordonatele hărni­ciei și faptelor edificatoare. In acest sens, Biroul Comitetului județean U.T.C. a stabilit, la soli­citarea beneficiarilor ca, în perioa­da 1 iunie — 15 septembrie a.c. la fabrica „Fructus“ să participe în serii din Timișoara la sortarea fructelor 1.200 tineri. Totodată, la cererea unor I.A.S. din județ, se vor organiza tabere de muncă în­tre 15 iunie — 10 septembrie a.c., cu aportul a 6.500 elevi și studenți, la acțiunile de strîngere și depo­zitare a recoltei. Tinerii județului nostru vor prezenți la lucrările de construc­ți­ții agricole, cum ar fi complexele zootehnice de la Peciu Nou, Șag, Racova, Periam, Racovița, Jebel, Variaș și Sînandrei. In Timișoara au început­ lucră­rile de organizare a șantierului, unde se va construi Casa tinere­tului, obiectiv la ridicarea căruia viitorii beneficiari vor participa cu dragoste și emoție, prin diverse lucrări. La toate acestea se vor a­­dăuga alte și alte acțiuni ale ti­___ochiu­l în nifip si­nerilor, înscriind astfel în cifre și fapte valori și economii importan­te pentru economia județului. GHEORGHE IVAȘCU activist al Comitetului județean Timiș al U.T.C. Plenara lărgită a Uniunii Centrale a Cooperativelor Meșteșugărești Vineri și sîmbătă a avut loc la București, Plenara lărgită a Consi­liului Uniunii Centrale a Coopera­tivelor Meșteșugărești, care a dez­bătut prevederile actualului plan cincinal ce revin acestui sector economic. La lucrările Plenarei a partici­pat și a luat cuvîntul tovarășul Janos Fazekas, membru al Comite­tului Executiv al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri. Potrivit recentelor documente de partid, planul cooperației meșteșu­gărești , pe perioada 1971-1975 pre­vede creșteri substanțiale față de realizările din 1970 cu peste 68 la sută, la producția marfă și pres­tări de servicii, cu 70 la sută la încasări pentru prestări de ser­vicii, cu aproape 60 la sută la li­vrările către fondul pieții. Pentru export sunt prevăzute creșteri de aproape 3 ori mai mari decât în 1970. Numai în acest an, coopera­ția meșteșugărească va realiza o producție egală cu cea obținută în primii 3 ani din cincinalul 1966- 1970, iar volumul produselor des­tinate exportului va egala reali­zările din întreg cincinalul trecut. Pentru realizarea unui asemenea volum sporit de producție, în ur­mătorii cinci ani vor fi construite peste 600 de noi obiective : ate­liere de producție, complexe­­ de deservire, stații auto, spălătorii curățătorii­­ vopsitorii, complexe școlare și alte obiective social­­culturale. si pregătit In această perioadă la un număr de peste 70.000 lucrători Participanții la dezbateri — pre­ședinții Uniunilor județene, pre­ședinți de cooperative și cadre cu munci de răspundere din UCECOM — au apreciat că prevederile pla­nului sunt pe deplin realizabile au făcut propuneri valoroase me­și­nite să ducă la descoperirea ce noi rezerve materiale. Ca atare, plenara a aprobat aceste prevederi și a adoptat o hotărîre cuprinzînd măsurile care vor trebui luate pentru asigurarea condițiilor ne­cesare îndeplinirii sarcinilor de plan, și pentru îmbunătățirea mun­cii în toate domeniile de activi­tate ale cooperației meșteșugărești în încheiere a luat cuvîntul Ilie Alexe, președintele Uniunii Cen­trale a Cooperativelor Meșteșu­gărești. TIMPUL PROBABIL PENTRU A­STAZI, 16 MAI Vreme căldu­roasă și ușor nestabilă, cu cerul !«.«sporar noros. După-amiază și spre sfirșitul zilei local vor că­dea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat cu din sud-est și vest­ intensificări Tempera­tura staționară , minimele noap­tea vor fi cuprinse între 9 și 15 grade, iar maximele ziua între 22 și 27 grade. PENTRU 17 ȘI 18 MAI 1971 : Vreme nestabilă, cu cerul noros și cu averse temporare de ploaie. Temperatura în scădere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme nestabilă cu ce­rul noros. Temporar vor cădea averse însoțite de descărcări e­­lectrice. Temperatura în ușoară scădere. S-a deschis sezonul turistic pe litoralul românesc Sîmbătă s-a deschis sezonul turistic pe litoralul românesc. In noul sezon estival stațiu­nile de pe litoral oferă oaspeți­lor condiții optime de găzduire și servire. Capacitatea de ca­zare a fost mărită, prin intrarea în circuitul turistic a stațiunii Saturn, completarea cu noi ho­teluri a stațiunilor Neptun, Ju­piter și Venus, condițiile de servire s-au îmbunătățit prin crearea unor noi spații comer­ciale și de alimentație publică, grădinițe de copii, terenuri de sport, puncte de agrement. După cum apreciază Vasile Trandafir, directorul general al O.N.T. Litoral, s-au creat posi­bilități pentru cel mai bogat se­zon turistic cunoscut pînă acum pe litoralul nostru, stațiunile putind găzdui anul acesta circa două milioane de oaspeți. 70 DE ANI DE LA NAȘTEREA SCULPTORULUI ROMULUS „Opera sa, crescută din vis și din măsură, din avînt ;i bun simț, împlinește fă­găduința începutului și îm­bogățește zestrea noastră spirituală cu o contribuție originală de esență“. Aceas­tă contribuție vine din Ba­natul în care Romulus La­­dea s-a născut și din Tran­silvania unde a lucrat pînă în ultimii săi ani. S-a născut la 17 mai 1901, în Banat. Fiu de ță­ran, este legat prin toți po­rii existenței sale, de mic, de satul copilăriei, de omul de la țară și de natura care i-a legănat copilăria. A simțit materia și a mo­delat-o. Asemenea lui Brîn­cuși, el prinde tensiunea in­timă a lemnului, ghicindu-i limbajul pe care îl transpu­ne în linii și suprafețe de o mare expresivitate. Întâi, ca elev al lui Paciurea, a­­poi ca student la Academia Julien la Paris, Romulus Ladea își croiește singur fă­gașul. Lumea sa a țăranului român, fost lumea cu dra­gostea lui de viață, echili­brul și omenia, mîndria de a fi om precum și opțiunea deschisă de dreptate și li­­bertater.ț care-1 caracterizea­ză, dea Opera lui Romulus Sa­întruchipează figuri din folclorul și din istoria Banatului. Alături de ele, portretele individualizatoa­re pentru artist evidenția­ză specificul daltei lui La­dea : spontaneitatea execu­ției și o anume stilizare a figurilor. Un exemplu elocvent îl constituie lucrarea „Cloșca" — relief în lemn, aflat în colecția Muzeului Banatu­lui din Timișoara. Romulus Ladea a cioplit trăsăturile lui Cloșca scrișnirea revoltei din ini­ma iobagului, ajuns la ca­pătul răbdării, hotărit să-și facă singur dreptate. De la oamenii gliei ascultat legendele populare,­­ pe care le-a însuflețit în inegalabile creații ca : „Io­van Iorgovan“, tot din co­lecția muzeului din Timi­șoara, operă de o sugestivă expresivitate. In ultimii ani creatori, Romulus Ladea a încercat să creeze, în portretele pe care le-a sculptat, o biogra­fie colectivă a omului din popor, cu dragostea lui de viață, echilibru sufletesc și o mîndrie demnă, specifică poporului nostru. Acest i­­deal uman colectiv pe care și l-a formulat artistul, îl întîlnim atît în portrete cît și în autoportretele sale, temă des repetată, sublini­ind contopirea artistului, firesc înțeleasă, cu neamul din mijlocul căruia și-a ri­dicat opera pe piedestalu­l actual. Puternica sa personalita­te, dăltuită adînc în opera pe care ne-a lăsat-o emană specificul artei sale, impu­­nînd-o posterității. Și azi, după regretabila lui stinge­re din viață, recunoaștem în Romulus Ladea pe unul din sculptorii reprezenta­tivi ai artei românești. STELA RADU Romulus Ladea : MAMA DUMINICA 16 MAI 8.30. Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. Emisiune pentru copii, adulți și vîrstnici. 8.00 Matineu du­minical pentru copii. „Șoșon, cau­tă !“ Interpretează un colectiv al Teatrului de păpuși din ’’alați. Film serial . Fiul mării — episodul Atacul robotului. 10.00. Viața satu­lui. 11,15. Albumul compo­zitorilor români : Wilhelm Berger. 12,00.­ De strajă patri­ei. 12,30. In reluare, la cererea te­lespectatorilor. Cadranele din tur­­nuri vechi. 13,00. Emisiune în limba maghiară. 14,30 Post meridian. Ma­gazin duminical. 17,50 Fotbal Campionatul european. Cehoslova­­cia—România transmisiune directă de la Bratislava. 19.50. 1.001 de seri 20.00 Telejurnalul de seară. 29.30 Film artistic : Operațiunea Cicero cu James Mason, Danielle Darleux. 22,10 Telejurnalul de noapte. 22,25 Din înregistrările­ celui de-al IV-lea Festival și Concurs interna­țional de muzica ușoară „Cerbul de aur“. Recital Lola Iovanovici. LUNI 17 MAI In jurul orei 11,30 Transmisiune directă de la Ae­­roportul Internațional Oto­peni . Sosirea in Capitală a președintelui Republicii Federale a Germaniei, Gustav Heinemann și a doamnei Heinemann, care la invitația pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ni­­colae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu, vor face o vizită oficială în Republica Socialistă România. 18.00 Deschiderea emisiu­nii. Scena — emisiune de informa­ție și critică teatrală. 18,30 Muzică populară cu Irina Loghin, Benone Sinulescu, Ștefania Rareș, Ana Piuaru, Nicolae Florian (acordeon). 18,45 Stop-cadru. 19,15 Publicitate. 19,20. 1,001 de seri — emisiune­­ pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,10 Film serial : „Cava­lerul Furtună“ (VII). 21,00 Idei con­temporane. 21,40 Aventuri în epo­ca de piatră — film de desen ani­mat. 22,05 Pentru iubitorii muzicii de operă. In deschiderea acestui nou ciclu de programe : tabloul II din actul I al operei „Faust“ de Gounod. 22,35 „O zi la Oslo“ — re­portaj filmat: 22,55 Teleju­nalul de noapte. MARȚI 18 MAI 10,00 — 11,00 Teleșcoală. Istorie cl. a VIII-a : Adunarea de la Blaj. Matematică cl. a VIII-a : Proble­ TELEVIZIUNE me recapitulative.„ Biologie “cl. a IX-a : Biocenoza pădurii de stejar. 18,00 Deschiderea emisiunii. Pano­ramic științific. Incursiune în ine­dit. 18,30 Toate prizele sus. Emi­siune pentru pionieri. 19,15 Publi­citate. 19,20. 1.001 de seri. 19,30 Te­­lejurnalul de seară. Sport. 20,10 Re­flector. 20,25 Momente din istoria teatrului universal. Comedia Dell’ arte. Nebunia lui Pantalone. 21,55 Concertul orchestrei de Jazz din München, condusă de Dusko Goy­­kovich. Solistă Barbara Fields (S.U.A.) 22,45 Telejurnalul de noap­te. MIERCURI, 19 MAI 18,00 Deschiderea emisiunii. Ex- Terra’71. Emisiune-concurs de con­strucții tehnice pentru pionieri și școlari. 18,25 Mult e dulce și fru­moasă. Emisiune de limbă româ­nă. 18,40 Confruntări... și puncte de reiper. 19,10 Tragerea pronoex­­pres. 19,20. 1.001 de seri. 19,30 Tele­jurnalul de seară. 20,00 Ritmuri — Film documentar TV. 20,25 Finala „Cupei cupelor“ la fotbal : Real Madrid — Chelsea Londra. Trans­misiune directă de la Atena. 22,15 Telejurnalul de noapte. 22,25 Gala marilor interpreți. Ileana Iliescu. JOI 20 MAI 17,30 Deschiderea emisiunii. Emi­siune în limba maghiară. 18,30 La volan. Emisiune pentru conducă­torii auto. 18,50 Timp și anotimp pe ogoare. 19,15 Publicitate. 19,20­1,001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Sport. 20,10 Invitație la circ. Spectacolul circului mare din Mos­cova, (înregistrare). 21,10 Planeta se grăbește. Film documentar de montaj. 21,45 Baschet masculin : Polonia—România. Transmisiune de la Katowice, 22,20 Telejurnalul de noapte. 22,30 Din înregistrările celui de-al IV-lea Festival și Con­curs internațional de muzică ușoa­ră „Cerbul de aur“. Recital Sergio Endrigo. VINERI 21 MAI 17,00 Deschiderea emisiunii. Te­leșcoală. Literatură română : Mari reviste literare. Fizică : Evoluția concepțiilor despre structura luminii. 18,00 Căminul. 18,50 Lumea copiilor. O poveste cu o ridiche. 19,10 Trage­rea loto. 19,20. 1,001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Reflec­tor. 20,15 Film artistic. Numai în­gerii au aripi, cu Cary Grant, Jean Arthur, Thomas Mitchell, Rita Hayworth. 22,10 Cadran internațio­nal. 22,40 Telejurnalul de noapte. 22,50 Baschet masculin: România T- Ungaria — repriza a II-a. înre­gistrare de la Katowice. PE URMELE ARTICOLELOR PUBLICATE Impiegat sancționat Ca urmare a articolului „Prețul necinstei" („Drapelul roșu" din 14 martie 1971) privind faptul că im­piegatul de mișcare Petru Mager și-a însușit 21 traverse s-au făcut cercetările de șeful stației prin ordinul Diviziei M/C Timișoara, impiegatul de mișcare a adunat aceste traverse rămase de la refa­cerea unor linii din stația Jebel, cu aprobarea organelor L.A. Cos­tul acestor traverse vechi în va­loare de 494 lei a fost achitat Sta­ției L.R. Timișoara cu diitanța nr 644.671 din 28 decembrie 1970 (co­pia acestei chitanțe ne-a fost pusă la dispoziție de secția respectivă). Pentru faptul că nu a urmat o cale reglementară (întocmirea unei cereri, recomandare, aprobare etc.), dînd ocazia publicării unui articol critic, Petru Mageru din stația Jebel­tisment“ a fost sancționat cu „aver­tazul său a fost prelu­crat în cadrul unității cu toți sa­lariații. Semnează director Regio­nala C.F., ing. Constantin Iancu. Două răspunsuri de la T.C.T. Trustul de construcții Timișoara ne răspunde la nota „Codițele con­structorilor" apărută in ziarul „Dra­pelul roșu" din 6 aprilie 1971 . Blocul F de pe str. Tapia-Titan este proprietatea I.L.L.T. și nu este în garanția T.C.T In ceea ce privește desfacerea unei ferestre în casa scării și montarea unor conducte să comunicăm că fereastra este fi­xată la intrare conform proiectu­lui și mascată cu rabiț. Conductele sînt din material plastic, iar între­ținerea cade în sarcina I.L.L.T. Se pare că au fost reparate, întrucît nu mai sînt infiltrații și se văd urme de retencuire proaspătă. In spatele blocului sînt circa 15-20 cm pămînt rezultat după sistematiza­rea blocurilor executate în 1970 (și nicidecum de la blocul F). Ta­pia 2, Tapia 3, unde în prezent se construiesc garaje, pe cont propriu Evacuarea pămîntului cade în sar­cina T.C.T. și s-a dispus Șantierului nr. 1 din str. Baader nr. 11 Timi­șoara, a lua toate măsurile pentru curățatul terenului. La articolul „Ajutorul con­structorilor" din ziarul „Drapelul roșu" nr. 8.166 ni se răspunde : Critica este justă. După execuția blocului de pe Splaiul Titulescu au rămas o baracă și unele resturi de moloz neridicate. Situația a fost remediată în ziua de 19 aprilie 1971 privind nivelarea terenului­­ și îndepărtarea molozului — resturi de beton (ciment întărit). Au fost luate masuri La ancheta „Pe traseele turis­tice" publicată in ziarul „Drapelul roșu" nr. 8.165 din 16 aprilie 1971, Consiliul popular al orașului Jim­­bojia ne comunică : nu am permis nici unui proprietar să pășuneze oile pe drumurile orașului. Pentru contravenția săvîrșită de Ocoleanu și Nenovan Dumitru Ioan a­­ceștia au fost amendați potrivit art. 5 și 9 din Hotărîrea nr 5/1969 a Consiliului popular al ju­dețului Timiș. Vinovații au plătit pe foc amenda stabilită, cu chitanțele nr. 801, 802. Tot în legătură cu articolul „Pe traseele turistice" apărut în zia­rul „Drapelul roșu" din 16 aprilie a.c., Agenția județeană Timiș de turism ne comunică. Prin scri­soarea noastră nr. 3.150 din 17 a­­prilie a.c. la care am anexat arti­colul sus-menționat am solicitat Ministerului Turismului — Direc­ția generală de propagandă — re­editarea în timp util a pliantului Timișoara și împrejurimile ei, pre­cum și grossfotouri cu aspecte tu­ristice din Timișoara și județ. La 27 aprilie au fost terminate lucră­rile de revopsire a firmei lumi­noase de la punctul de frontieră rutier Moravița, precum și de re­vopsire a vitrinelor de stradă și a panourilor cu noi gross fotouri tu­ristice, avînd un conținut variat Ilustrate din Buziaș întreprinderea economică jude­țeană a cooperativelor de consum Timiș ne-a trimis, recent, un răs­puns la o notă critică în care era semnalată absența din unitățile co­merciale a vederilor (ilustrate). In luna octombrie 1970, pe baza fo­totecii primite prin Centrul de librării din Timișoara, am coman­dat Editurii Meridiane cantitatea de 80.000 de vederi colorate, re­­prezentînd 4 poziții din localitatea Buziaș și 30.000 vederi alb-negru (bromograf) reprezentînd două po­ziții din aceeași localitate. In tri­mestrul I 1971 am programat să apară o poziție colorată în 20.000 exemplare, în trimestrul II încă o poziție colorată în 20.000 exemplare și cele două poziții dromograf. In total, pentru anul 1971, am solicitat 110.000 vederi pentru localitatea Buziaș, cantitate la care se mai adaugă solicitările Direcției jude­țene P.T.T.R. care se ocupă de vînzarea vederilor în Buziaș. Față de această situație, la Baza pen­tru desfacerea cărții din Bucu­rești, cu care Centrul de librării din Timișoara a încheiat contractul pentru livrarea acestor vederi, cu scrisoarea nr. 12.329/1971 a înștiin­țat că Editura Meridiane nu este în măsură să satisfacă cererile noastre de vederi colorate și că, pentru Buziaș, se vor reproduce doar două poziții colorate. Pentru a compensa această situație am in­tervenit prin sectorul Difuzării cărții din CENTROCOOP la Edi­tura Meridiane și am solicitat să ni se trimită imediat cele 30.000 exemplare comandate din vederile bromograf și din care, editura, în cursul lunii aprilie ne-a trimis 13.000 exemplare urmînd să ne trimită în continuare. Am mai co­mandat încă 30.000 bucăți din ace­leași două poziții și 25.000 dintr-o al­tă poziție existentă în fototecă, pen­tru a compensa nelivrarea vederi­lor colorate. Nu am renunțat nici la vederile colorate și prin Centrul de librări Timișoara, cu scrisoa­rea nr. 1.569 din 10 aprilie 1971, s-a intervenit pentru obținerea lor. In același timp s-a solicitat trimiterea în județ a unui specialist pentru a fotografia noi obiective, mai ales din localitățile pe care le avem descoperite. Semnează to­varășii Gh. Ilim, director, și A. Törje, șef birou. Două vagoane După apariția articolului „Cu 17 pasageri în plus" apărut în ziarul „Drapelul roșu" din 26 martie a.c., Regionala căi ferate Timișoara ne comunică : Trenul cursă de per­soane 1759/1760 care circulă pe secția Timișoara . Ionel și retur, a avut în compunere un singur vagon clasa 1 cu 32 de locuri. Gar­nitura acestui tren a fost formată și a circulat conform prevederilor din livretul de mers. Incepînd cu data de 28 martie­­, garnitura res­pectivă a fost introdus încă un vagon de clasa I suplimentar, ast­fel că­­ în prezent, sunt două va­goane de clasa I cu 76 de locuri. Vînzători înlocuiți După apariția foiletonului inti­tulat „Zeul Mercur în vizită la... Mercur" („Drapelul roșu“ din 4 a­­prilie 1971) O.C.L. „Textile-încăl­­țăminte“ Timișoara ne răspunde , în urma cercetărilor au rezultat următoarele : La magazinul „Mercur“ echipa de control ob­ștesc compusă din Mircea Florea, Iosif Higyed și Adam Grozăvescu a constatat că la raionul cultural­­sportiv au lipsit din vînzare unele sortimente de țigări ca : „Amiral“, „Diplomat cu filtru“, în timp ce în depozitul de mină existau. In­tr-un sertar de la raion s-au găsit 30 pachete nepuse în vînzare. S-a mai semnalat și faptul că vînză­­toarea Elena Bolboș nu avea părul aranjat, iar condica de sugestii a fost găsită în sertarul raionului de la băuturi-dulciuri. S-a consta­tat că, într-adevăr, în sertarul raftului s-au găsit trei pachete de cîte 10 poșete fiecare, nepredate schimbului următor de către vîn­­zătoarea Maria Tulbure, care a fost cercetat de către aspect In­spectoratul comercial de stat al municipiului Timișoara. Ca urmare a constatărilor ulte­rioare făcute de către controlul fi­nanciar intern la raionul țigări — discuri, întregul colectiv de aici a fost schimbat. In cadrul ședinței sindicale din 4 martie 1971 s-au prelucrat aspectele negative sesi­zate cu ocazia controalelor efec­tuate la această unitate și s-a atras atenția ca în viitor lucrătorii să adopte o atitudine atentă și cuviincioasă față de cumpărători. Răspunsul este semnat de to­varășii Traian Fiț, director, și Mi­­hai Bistriceanu, șeful serviciului comercial. DRAPELUL ROȘU-8.191 contraste „Zăcăminte“ de... fier vechi! Se pare că strada F. Chopin din Timișoara va ieși din anonimat, grație unor „zăcăminte“­­ de fier vechi aflate aici în cantități va­­gonabile. E vorba de zeci de tra­verse, șine și ace de șină de tram­vai, stîlpi și diferite alte bare me­talice care așteaptă să fie puse în valoare! Bani în... pantofi Dacă vom spune despre Traian Ilie, din Sebiș-Arad, că a călcat pe bani nu vom face o glumă. Vroia omul să plece în excursie și s-a prezentat la organele vamale de la punctul de frontieră Sta­­mora. N-a declarat valori mari, dar la controlul efectuat cu aten­ție i s-au găsit, în pantofi, nici mai mult, nici mai puțin de 17.000 lei. O ascunsese cu intenția de a-i scoate ilegal din țară. Nu a reușit s-o facă. In schimb și-a călcat cinstea în picioare. Dacă nu se vede.. Strada Bander­­— situată în a­­propierea bulevardului Leontin Sălăjan — a devenit în ultimul timp o „cenușăreasă“ pentru ser­viciul de salubritate al I.G.O.T. și uzina electrică. Maturatul străzii se face foarte rar, dacă ilumina­tul public ar funcționa poate că s-ar vedea necurățenia care dom­nește aici. Dar nici becurile nu ard. Din această pricină cetățenii circulă cu greu prin locuri care­ merită mai multă atenție. Secția de gospodărie comunală a Con­siliului popular municipal ar pu­tea să facă „lumină“ și curățenie Scurt — circuit Deși cunosc faptul că extinderea sau modificarea instalațiilor elec­trice se pot face numai cu aproba­rea I.R.E. Timișoara, unii cetățeni fac asemenea lucrări cu de la sine putere. Un asemenea exemplu îl constituie Petru Petra, din Giroc nr. 447. Fără să posede acte lega­le, el și-a extins instalația electri­că de la domiciliu în speranța realizării unor... economii. La fel a procedat și Victor Dima, din Timișoara str. Bucovina nr. 59. Construindu-și o casă nouă, a preferat să execute și instalația e­­lectrică (de meserie tîmplar­ii) fă­ră aprobările de rigoare. Și în­tr-un caz și în celălalt, a hotărit instanța de judecată : trei luni în­chisoare corecțională! Sînt vinovați numai elevii? Cu cîteva zile în urmă, la bufe­tul „Terasa“ din Sînnicolaul Ma­re s-a comis o spargere, furîndu-se mai multe mărfuri , bani, sticle și dulciuri. Lucrătorii de miliție nu s-au înșelat atunci cînd au pornit pe urmele unor copii. Cercetările au avut un rezultat concret, doi elevi din localitate au fost auto­rii furtului. Ei sunt Mircea Radu, elev în clasa a VII-a la Liceul din Sînnicolaul Mare și colegul lui Gheorghe Drigan. Fapta lor va fi e, dar pedepsită ca atare, dar ne între­băm dacă nu le revine și pă­rinților o parte din vină ? Dar, o fa, asemenea faptă nu constituie cin­ste nici pentru școala unde învață! Excursii cu surprize Nicolae Magbeți, din Buziaș, str Principală nr. 52, a plecat în excursie împreună cu un grup, în­­tr-o altă țară. Dornic să facă „tu­rism“ pe cont propriu a plecat, de unul singur, să admire obiectivele istorice și s-a oprit la primul... res­­ta­­­turant. Apoi s-a dus la gară și s-a urcat în primul tren, fără nici o legitimație de călătorie. Excursia n-a durat mult, organele de con­trol l-au găsit fără acte și l-au predat autorităților, din această excursie „Surprizele“ nu aparțin decît turistului, care a uitat că respectarea legilor unei alte țări — atunci cînd îi ești oaspete — este obligatorie! Neconcordanță de... prețuri! De la o vreme, gospodinele, și mai ales mamele cu copii mici, ră­­mîn mirate de faptul că sînt ne­voite să cumpere unele produse a­limentare cu prețuri diferite,deși în privința conținutului, a grama­jului și a ambalajului nu diferă cu nimic. Pasta de mere pentru copii, de exemplu, se vinde la toate u­­nitățile Alimentara cu preț redus de 0,90 lei, la magazinul special București însă, același produs se poate cumpăra numai cu 1,80 lei. Cum se poate explica această ne­concordanță de... prețuri il? Rubrică redactată de : C. PETRE, I. IN­DREI, N. PIRVU și R. VASILIEVICI Í WWWW W WWN/W* 1 1

Next