Drapelul Roşu, iunie 1971 (Anul 27, nr. 8204-8229)

1971-06-11 / nr. 8213

PROLETARI DIN TOATE ȚÂRILE, tmiți VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.213 Vineri, 11 iunie 1971 4 pagini, 30 bani 3E SM­T încheiate pregătirile? secerișul se apropie. Peste cîteva zile, și in județul nostru va începe secerișul ovăzu­lui și apoi al griului. Rodul bogat, acest aur al holdelor, expresie a hărniciei și priceperii lucrătorilor ogoarelor în aplicarea agrotehnicii, trebuie să fie strîns la timp, evi­­tîndu-se orice pericol de scuturare a boabelor și de depreciere a pro­ducției. Ținînd seama atît de recol­ta bună de orz și griu, cit și de faptul că pe alocuri, din pricina vîntului și a ploilor, unele grîne sînt căzute, conduce­rile de unități și cadrele de specialiști, sub îndrumarea și conducerea directă a orga­nelor și organizațiilor de partid, au întreprins din vreme o serie de măsuri pre­gătitoare. Răspunzînd cu însuflețire și elan la Chemarea Consi­liului Național al Frontului Unității Socialiste, mecaniza­torii secției lui Adam Smahl de la S.M.A. din Sacoșul Tur­cesc, care deservesc coope­rativa din Vucova, au pus în­­ perfectă stare de­ funcțio­­­nare cele 7 combine și trei prese de balotaj. Toate combinele sunt prevăzute cu colectoare pentru pleavă. La rîndul lor, cooperatorii au pregătit autocamioanele, remor­cile și căruțele pentru a putea transporta operativ din cîmp întrea­ga cantitate de produse. N-a fost scăpată din vedere nici asigurarea sîrmei pentru balotajul paielor. — Acolo unde grînele sînt că­ruțe, vom interveni cu echipe de cosași. Am și organizat asemenea echipe — ne spunea tovarășul Ion­­ Buliga, președintele cooperativei din Dragșina. Terminarea la vreme­a tuturor pregătirilor pentru strînsul recoltei de cereale păioase a constituit su­biectul unei analize amănunțite în cadrul consiliului de conducere al cooperativei din Nițchidorf. Mem­brii consiliului au fost informați de către șeful secției de mecanizare și șefii fermelor vegetale despre sta­diul reparării utilajelor, despre fe­lul în care s-a preconizat organiza­rea muncii și cum s-au asigurat spațiile pentru depozitarea recoltei. Pe baza informărilor și a cunoaș­terii situației din verificările făcute la fața locului, s-au stabilit noi mă­suri care să asigure pe deplin suc­cesul acestei importante acțiuni.­­ La ședința de consiliu s-a ho­­tărît ca fiecare șef de fermă să desemneze nominal oamenii care vor deservi combinele. Pentru stringerea și acoperirea cu paie a grămezilor de pleavă, spre a le feri de deprecieri din cauza ploilor ce ar putea să cadă — grămezi lăsate pe miriște de către colectoarele adaptate la combine — s-a conside­rat că o femeie poate deservi două combine. De asemenea, fiecare pre­să de balotat va fi deservită de către două cooperatoare. Ele vor aduna baloții de paie de pe cîmp și îi vor așeza în săniile cu care vor fi scoși la capătul tarlalelor, e­­liberîndu-se astfel miriștile pentru a se putea lucra „în lanț“ și la a­­ratul acestora — a ținut să ne in­formeze președintele unității. Băr­bații în schimb — a completat dîn­­sul — vor fi folosiți la transpor­turi, în magazii și la alte operațiuni mai grele. Oprindu-se la felul în care au fost pregătite magaziile pentru păs­trarea recoltei de orz și grîu, tre­buie să arătăm că atît la acest ca­pitol cît și La cel al asigurării în­tregului necesar de saci ob­­servăm că la­ cooperativa din Nițchidorf mai există însă serioase rămîneri în urmă. Deși unele stații de depozi­tare sînt golite, reparate și văruite, altele își așteaptă meseriașii.­­ La noi la ferma din Blajova s-a stabilit ca pe lîngă magazia existentă să mai asigurăm și alte spații în plus pentru depozitarea griului și orzului, și anume să golim și să pregătim gara­­g gigg jul și un grajd. Dar trebuie s-o recunoaștem, n-am elibe­rat nici grajdul și n-am pregătit nici garajul — ne spunea magazi­nerul Simion Șutei. Din discuțiile avute cu magazi­nerii unor cooperative, am putut afla că tovarășii din unele consilii de conducere de abia acum și-au amintit și de necesitatea completă­rii stocului de saci.La cooperativa din Nițchidorf mai trebuie cumpă­rați circa 2.000 de bucăți. De alt­ B. BURZ (Continuare in pag. a II-a) Echipe de cosași la recoltatul cerealelor căzute • Buncăre și colectoare pentru boabe și pleavă • Saci, prelate și spații de de­pozitare din timp asigurate întreținut la timp, porumbul, ca de altfel și celelalte culturi prășitoare, ale cooperativei agricole din Lenauheim se dezvoltă vertiginos (Foto : E. ROBICSEK) Așteaptă apele să le stringă final? Ne aflăm într-un sezon de ac­țiuni multiple în agricultură. Dar dacă forțele de muncă sunt bine organizate și judicios repartizate, în funcție de priorități, se pot e­­fectua, concomitent, mai multe lucrări. Tocmai așa se explică fap­tul că nu sunt puține unitățile care, pe Ungă un stadiu avansat la în­treținerea culturilor, stau bine ți cu recoltatul furajelor de pe su­prafețele cultivate ți fînețele na­turale. Nu faptele fruntaților ne-au în­demnat la consemnările din nota de față, ci practica unor unități care tărăgănează sau pur și sim­plu nesocotesc o foarte impor­tantă acțiune de sezon — strînsul NOTA furajelor — lăsînd-o în coada ce­lorlalte acțiuni de sezon. In acest sens, Întreprinderea de exploatare și întreținere a lucrărilor de îm­bunătățiri funciare ți gospodărirea apelor ne solicită sprijinul, punîn­­du-ne la dispoziție o listă de 19 cooperative agricole din care au contractat suprafețe județ, pe digurile norilor și a canalelor din sistemele de desecare, dar încă nici n-au început cositul. Or, re­coltarea la timp a acestor supra­fețe are o dublă semnificație : pe de o parte asigură însemnate re­zerve de finuri naturale de bună calitate, iar pe de alta, are un caracter funcțional, contribuind la întreținerea ți exploatarea respec­tivelor amenajări hidrologice. Această din urmă latură este cu atit mai importantă acum, cu ci­ ploile au devenit frecvente și a­­bundente. Iată lista cooperative­lor respective, ale căror suprafețe contractate pe diguri, însumează aproape 500 de hectare: Igrjț, Racovița, Boldur, Hitiaț, Dragti­­na, Albina, Bucovăț, Batoțu Ve­chi, Pădureni, Uliuc, Urseni, Par­­ța, Peciu Nou, Petroman, Par­­tor, Uivar, Răuți, Beregsău Mic, Topolovățu Mare. Ce mai așteap­­tă conducerile acestor unități ? Să vină apele să le stringă finul ? n. In pas cu graficul organizindu-și judicios mun­ca și respectînd cerințele grafi­cului de livrare, harnicii coope­ratori din satul Rudna comuna Giulvăz, au predat centrelor de legume și fructe peste 15.000 kg. mazăre verde, urmînd ca în viitoarele 4—5 zile să predea întreaga cantitate contractată. Producția bună de pe cele 10 hectare cultivate oferă unită­ții posibilitatea să-și depășească obligațiile contractuale. In pas cu graficul se află și predarea altui produs de sezon — varza timpurie, la care, de asemenea, se Întrevăd substan­țiale depășiri de plan. Cele 10 tone livrate pină acum situează cooperativa în rîndul celor fruntașe pe linia respectării contractului. „Paralel cu valorificarea ma­­zării și verzei timpurii, ne pre­gătim intens pentru recoltatul cartofilor și a roșilor, ne declară cu justificată satisfacție, preșe­dintele cooperativei, tovarășul Petah Hadivci. Sperăm că și la aceste lucrări vom fi ajutați,­ ca și la culesul mazării, de ele­vii din localitate și membrii fa­miliilor cooperatorilor care lu­crează în întreprinderi și insti­tuții“. Numărul legumicultorilor fruntași din Rudna este mare. Dintre cei care se remarcă la recoltarea și valorificarea în­tregii cantități de legume amin­tim pe tovarășii Petre Bab­ici, ajutor de fermier, Ogneaca Pe­trov, Victoria Adhimeț, Mircov Petrov, Draga Petrici și alții. Vizita delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, în R. P. D. Coreeană Vizita protocolară la tovarășul Nicolae Ceaușescu Tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Mun­cii din Coreea, președintele Cabi­netului de Miniștri, împreună cu o soția sa, Kim Lăng E, a făcut joi vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, și so­ției sale, Elena Ceaușescu. Solemnitatea unor decorări Joi dimineața, a avut loc solem­nitatea acordării unor înalte dis­tincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a inmî­­nat tovarășului Nicolae Ceaușescu, soției sale, Elena Ceaușescu, și to­varășului Ion Gheorghe Maurer ordinul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drape­lul Republicii“ clasa a II-a, mem­brilor delegației de partid și gu­vernamentale române. In cadrul aceleiași solemnități, tovarășul Nicolae Ceaușescu a in­­mînat tovarășului Kim Ir Sen, so­ției sale, Kim Săng E, tovarășului Țoi­an Ghen, membru al Comitetu­lui Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, pre­ședintele prezidiului Adunării Populare Supreme, și tovarășului Kim Ir, membru al Comitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, prim-vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, „Steaua Republicii Socialiste ordinul Ro­mânia“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordi­nele „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a II-a și „23 Au­gust“ clasa a II-a unor tovarăși din conducerea de partid și de stat a R.P.D. Coreene Conferirea acestor înalte distinc­ții române și coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guverna­mentale a țării noastre, reprezintă o expresie grăitoare a legăturilor trainice de prietenie și colaborare statornicite între cele două parti­de și țări, a sentimentelor de sti­mă și solidaritate internaționaliști pe care le nutresc reciproc popoa­rele român și coreean. La întrevedere, care s-a desfășu­rat într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumi­tru Popa, Ion Iliescu, George Ma­­covescu, prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, și Măm­ășan, ambasadorul român Aurel­ia Phenian. Din partea coreeană, au fost pre­zenți tovarășii Toi­an Ghen, Kim Joi 10 iunie, au început convor­birile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, și delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Democrate Coreene, con­dusă de tovarășul Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat mem­brii delegației române : Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul ge­neral al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Aurel Mămnășan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ște­fan Andrei, membru supleant al C.C al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu și Constantin Mitea, Ir, Pak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Lop, membri supleanți ai Comitetului Politic, Hă Dam, mi­nistrul afacerilor externe, Kang Jung Săp, ambasadorul R.P.D. Co­reene la București, și alte persoane oficiale, membri supleanți ai C.C. al P.C.R. consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au partici­pat : Țoi En Ghen, membru al­­ Co­­mitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., președintele Prezidiului Adunării Populare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim­­vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, Pak Sen Cer, membru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, general de armată O Jin­g, membru al Comi­tetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., șeful Marelui Stat Major al Armatei populare coreene, Zăng Zun Thek, membru supleant al Co­mitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreședinte al Cabinetului de Miniștrii Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, se­cretar al C.C. al P.M.C., H. Dam, membru al C.C. al P.M.C., minis­trul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de șef de secție la C.C. al P.M.C., Kang Jăng Săp, ambasado­rul R.P.D. Coreene în România. In cadrul lor un schimb convorbirilor a avut de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a rela­țiilor de prietenie și colaborari dintre cele două țări, precum și a­­supra unor probleme de interes co­mun. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie fră­țească. Convorbiri oficiale româno-coreene în pag­­i­n­-a • „Bariere" în calea amplifi­cării eficienței economice • Pentru a îndruma competent activi­tatea productivă.. Cititorii articolului Fal­sul neîndreptățit și... ul­­tragiile aduse unei mame, publicat în ziarul nostru din 26 februarie a.c. îți a­­mintesc, desigur, despre ce­le relatate atunci. Ne pro­punem totuți să prezentăm succint acea istorioară tris­tă dar adevărată, sperând că în felul acesta vor fi mai bine înțelese rîndurile de fată. E vorba despre Maria Popovici, femeie in vîrstă de 63 de ani, pusă sub tutelă pentru că sufe­ră de schizofrenie. Deși este mamă a patru copii, toti cu situație materială bună, a ajuns ca, o bună bucată de vreme să rămînă pe drumuri, trăind, adesea, din mila trecătorilor, a cu­­noțtin­elor. Și toate acestea pentru că una din fiicele sale, Aurora Caga, care iși asumase obligația, față de ceilalți frați, să-ți îngri­jească mama, a recurs la un gest incalificabil, prof­itind de lipsa de discernămînt a celei pe care o luase sub „ocrotire“, a vîndut, fără forme legale, casa bătrînei, lăsind-o pe drumuri. Gine­rele ei, Nicolae Petcu, chemat insă în judecată pe a toți copiii soacrei, inclusiv pe soția lui, cetind instan­ței să-i oblige să plătească o pensie de întreținere în raport cu veniturile perso­nale. Judecătoria din Ti­mișoara, cum era ți firesc, a soluționat întocmai cere­rea, ajungînd să le instituie p oprire pe salariu celor ca­re, inițial, s-au sustras de la îndeplinirea acestei ele­mentare îndatoriri. Oamenii legii s-au dove­dit a fi loiali în aplicarea justă a legilor ți în rezol­varea unei alte laturi a ca­zului în speță. E vorba de faptul că­­ tot cu ajutorul ginerelui Nicolae Petcu, prin proces­ mama era pe cale să-ți recapete casa, vîndută de fiica sa Aurora cu trei ani ți mai bine in urmă. Spunem „era“ pen­tru că, din păcate, de­ la a­­ceastă dată unii oameni ai legii n-au mai fost consec­venți în finalizarea pro­priilor lor hotărîri. Să ne explicăm. In ședința publică din 10 martie 1969, Judecătoria din Timișoara a dat urmă­toarea sentință : ... „Se admite acțiunea introdusă de reclamanta Maria, domiciliată Popovici in Ti­mișoara, Calea Aradului, nr. 25, împotriva pîrîtei Boți Aurelia, domiciliată în Timișoara, Calea Aradului nr. 33, ca întemeiată. Des­ființează contractul de vîn­zare—cumpărare, provizo­riu încheiat între părți, la data del1 mai 1967, și, în consecință, dispune eva­cuarea pîrîtei necondiționat de atribuirea altei locuințe, din imobilul care a format obiectul vînzării“... A­­ceastă sentință a rămas va­labilă și în urma recursului la Tribunalul județean Ti­­miș, care, prin decizia ci­vilă nr. 1423, din ședința publică din 20 octombrie 1969, precizează: „Respin­gem ca nefondat recursul declarat de pîrîta Boți Au­relia împotriva sentinței civile din 10 martie 1969“ Așadar, totul e clar. In mod firesc trebuia să se treacă la evacuarea ți re­intrarea în drepturi a fe­meii bolnave. Și s-a trecut la evacuare. Aceasta s-a în­­tîmplat la 24 octombrie 1970, executor fiind Tomi Ioan. După cîteva zile in­să, inculpata Boți Aurelia a violat locuința ți s-a re­introdus în ea, înaintînd în acelați timp o contesta­ție de anulare a executării formelor de evacuare, ca fiind nelegal întocmite ți că n­u a primit nici o so­mație de evacuare. De ne­crezut, dar adevărul este acela că contestația a fost admisă, întrucît, ca prin minune, de la dosar a dis­părut (!) somația pe care executorul (Tom­i Ioan) sus­ține sus­ți tare că a întoc­mit-o. Astfel ftind lucrurile, normal era să se caute mo­dul și, mai ales, cauzele ca­re au făcut să dispară un act dintr-un dosar judiciar. Cu atît mai mult trebuia făcut acest lucru cu cit o asemenea faptă s-a petrecut intr-o instituție care are ca instrument de acțiune apli- CONSTANTIN PETRE Continuare in pag. a III-a In practica de procedură penală: Soluții juste, dar și prompt finalizate! omu,familia,societatea Stațiunea experimentală agricolă Lovrin UN PĂTRAR DE VEAC ÎN SLUJBA AGRICULTURII rănătfii ing. Emil Vlaicu directorul Stațiunii experimentale agricole Lovrin Stațiunea experimentală agrico­lă Lovrin sărbătorește împlinirea unui pătrar de veac de cînd își desfășoară activitatea in slujba a­­griculturii bănățene, zonă cu vechi tradiții In știința și arta plugări­­tului. Constituit în anul 1946, avînd o suprafață de 575 de hectare, co­lectivul de cercetători a pornit la muncă în condiții grele, ca la ori­ce început de cale nebătutâ, dis­­punînd de o slabă dotare tehnică și un număr restrîns de cadre de specialitate. Personalități de sea­mă ale vieții științifice și didactice din acea vreme, sprijinite și îndru­mate în permanență de partid au depus o activitate către stă­ruitoare în scopul consolidării sta­țiunii și a ridicării nivelului tema­ticii de cercetare pe o treaptă co­respunzătoare progreselor realizate în științele agricole. Grija conducerii de partid și de stat a fost continuu farul călăuzi­tor în toate eforturile de moderni­zare a cercetărilor din domeniul a­­griculturii noastre, pentru că a de­venit un adevăr de necontestat că nici o dată cunoașterea a tot ce este nou în știință și tehnică nu a jucat un rol atît de covirșitor ca in anii pe care îi trăim, cînd revo­luția tehnico-științifică determină mutații rapide în producție, iar orice rămînere în urmă se soldea­ză cu pagube considerabile pentru dezvoltarea societății. Ca urmare a cerințelor producției, a mersului vieții însăși, rolul cercetărilor a­­gricole a sporit simțitor. Din anul 1952, stațiunea Lovrin intră într-o etapă nouă, caracteri­zată prin creșterea suprafeței de teren la 1.290 hectare, îmbunătăți­rea simțitoare a bazei tehnico-ma­­teriale, sporirea numărului cerce­tătorilor, precum și încadrarea a­­cestora într-un număr sporit de la­boratoare. In această perioadă con­semnăm realizări in Îmbunătățirea considerabilă a nivelului de pregă­tire teoretică și practică a cercetă­torilor, în participarea­­ cadrelor la procesul de transformare socialistă a agriculturii. Ca o răsplată pentru eforturile conjugat depuse de în­tregul colectiv de salariați și a re­zultatelor obținute, Stațiunea ex­perimentală agricolă Lovrin a fost distinsă cu Premiul de Stat. Dezvoltarea impetuoasă a forțe­lor de producție din țara noastră și victoria socialismului la sate, prin desăvîrșirea cooperativizării agriculturii, a deschis noi perspec­tive cercetătorilor din această ra­mură importantă a economiei na­ționale. Ca urmare, stațiunea noas­tră s-a dezvoltat, fiind dotată cu o bază tehnico-materială modernă, suprafața a crescut la­ 2.957 hectare teren agricol, din care 2.802 de hec­tare arabil. In acest sens sînt sem­nificative cîteva date comparative privind evoluția și dinamica inves­tițiilor, a dezvoltării mijloacelor fixe și a rezultatelor economice ob­ținute în această perioadă. Astfel, dacă în anul 1952 valoarea fonduri­lor fixe era de circa 7 milioane lei, la sfirșitul anului 1970 acestea au atins o creștere de 4,9 ori. De rele­vat faptul că numai in perioada 1962—1970 s-au făcut investiții in valoare de 18,6 milioane lei, din care pentru construcții montaj 8,9 milioane lei, iar pentru mașini și utilaje agricole, inventar gospodă­resc și animale de producție 9,6 milioane lei , tot în această perioa­dă ferma zootehnică a fost construi­tă în întregime, valoarea construc­țiilor fiind de circa 7 milioane lei. Condițiile create au permis ca și activitatea de cercetare să se in­tensifice, obținindu-se rezultate de (Continuare în pag. a II-a) Cu un an mai devreme Un nou edificiu împodobește centrul comunei , Jamu Mare. Este vorba de magazinul univer­sal, cu etaj, dar de curînd în folosință. După cum ne spune primarul comunei, Teodor Tăta­­ru, construcția noului edificiu era prevăzută, inițial, pentru a­­cest an, urmînd a se termina in 1972. Acțiunea s-a devansat cu un an. La această devansare o contribuție substanțială o au cetățenii, care au asigurat, prin muncă patriotică, toate lucrări­le necalificate necesare. . Acum în Jamu Mare și în satele apar­ținătoare sunt în devans noi o­­biective de interes obștesc, me­nite să înnoiască înfățișarea co­munei.

Next