Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)

1971-07-31 / nr. 8256

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.256 * Sîmbata, 31 iulie 1911*4 pagini, 30 bani DEPĂȘIREA PRODUCȚIILOR PLANIFICATE, OGLINDĂ IDELA A APUCĂRII ACORDULUI GLOBAL De la cooperativa agri­colă de producție din Ia­­nova am primit vestea îmbucurătoare că, urma­re a hărniciei și pricepe­rii de care au dat dovadă toți cooperatorii, in frun­te cu comuniștii, campa­nia agricolă de vară a fost încheiată cu succes. Producțiile obținute au întrecut așteptările. La orz s-au obținut în plus 16 tone boabe, la grîu 663 tone, iar la ovăz produc­ția a fost aproape dublă. Cooperativa a reușit ast­fel să vândă statului can­tități suplimentare de ce­reale și să acorde mem­brilor ei o retribuire sub­stanțială, așa cum de alt­fel s-a stabilit în aduna­rea generală de la în­ceputul anului, cind s-a hotă­rit ca toate lucrările să fie făcute pe baza a­­cordului global, cu plata ln bani. Și in zootehnie această unitate a reușit să-și de­pășească planul la pro­ducțiile de lapte, carne și lină vînzînd statului can­tități sporite față de pre­vederile din graficele de livrare. Astfel, pe primul semestru al anului grafi­cele de livrare la carnea de bovine au fost depă­șite cu 8 tone , la cea de miel cu o tonă, lapte de vacă cu 180 hl, lapte de oaie cu 70 hl, iar la lună s-au vîndut în plus 600 kg. — Toate succesele noas­tre se explică în primul rînd prin faptul că am a­­plicat cu perseverență în practică prețioasele indi­cații ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu­prinse în expunerea la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1970, privind îmbu­nătățirea organizării, pla­nificării și retribuirii muncii în cooperativele agricole — ne spunea in­ginerul agronom Ion Uță, președintele cooperativei. Pe lîngă faptul că am or­ganizat formațiuni de producție și de lucru per­manente, pe baza studie­rii condițiilor locale și a experienței acumulate, am trecut la introducerea a­cordului global cu plata muncii in bani, ceea ce a stimulat participarea tu­turor cooperatorilor la muncă, a dus la creșterea cointeresării materiale fa­ță de rezultatul muncii lor, a completat dînsul. Intr-adevăr, la Ianova a fost prelucrată în amă­nunțime atît în cadrul a­­dunării generale pe co­operativă cit și în adună­rile pe formațiunile per­manente de lucru măsura de a se trece hotârît la a­­plicarea acordului global. După o consultare largă cu toți cooperatorii, con­sultare la care li s-au ex­plicat tarifele de plată pe zona de produs, hectoli­trul de lapte muls, crește­rea sporului în greutate la animalele puse la în­grășat stimulentele care se dau pentru depășirile de plan etc., s-a trecut la în­cheierea contractelor cu cooperatorii. Știind pre­cis ce cantități de produ­se trebuie să obțină și ce sume de bani vor primi pentru munca depusă, toți au participat la aplicarea în practică a măsurilor a­­grotehnice și a regulilor zootehnice și sanitar-ve­­terinare avînd același scop comun, de a-și de­păși propriile angajamen­te. Cooperatorii au fost ajutați în această activi­tate in mod efectiv și de membrii familiilor lor ca­re lucrează ca salariați la diferita întreprinderi din orașul Timișoara și chiar B. BURZ Continuare în pag. a a­l­a Importante rezultate la coope­rativa agricolă din Ianova, ca urmare a traducerii în viajă a prețioaselor indicații ale tovarășului Nicolae Ceaușescu MECANIZATORII­­OAMENI AI CÎMPULUI, DAR ȘI CU O ÎNALTĂ CONȘTIINȚĂ POLITICĂ Alături de toți oamenii mun­cii din patria noastră și mecani­zatorii de la Gottlob au luat cunoștință cu deosebit interes și cu profundă satisfacție de pro­punerile de măsuri prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și aprobate de Comitetul Execu­tiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbunătățirea activității poli­­tico-ideologice, de educare mar­­xist-leninistă a membrilor d­­partid, a fiecărui cetățean, ca și de ampla expunere prezentată la consfătuirea de lucru desti­nată aceluiași scop. Ca unul care lucrez de mulți ani în rîndul tinerilor mecani­zatori, nu pot decis să aprob din toată inima aceste măsuri deoa­­­­rece ele se încadrează organic in vasta operă inițiată și con­dusă de Partidul Comunist Ro­mân, de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate. Mecanizatorii de la Gottlob știu bine că poporul nostru, că­lăuzit de partid, muncește cu entuziasm pentru făurirea celei mai drepte și mai progresiste orînduiri, orînduirea socialistă. Aceste eforturi sînt încununate zi de zi de noi succese. In a­­ceastă activitate cresc oamenii, se creează caractere — fiecare străduindu-se să-și perfecțione­ze continuu pregătirea profesio­nală și politico-ideologică. Ca oameni care lucrăm pe ogoare știm că în trecut țărăni­mea muncea pe moșiile altora , era crunt exploatată, nu-și pu­tea trimite copiii la școli, și chiar dacă unii fii de țărani a­­j­ungeau să termine diferite fa­cultăți, atât ei ci­ mai ales părinții lor, trebuiau să învingă nu puține greutăți. Ne bucurăm că astăzi nu numai copiii, ci și marea masă a țărănimii coope­ratiste își ridică necontenit cu­noștințele profesionale. Și e normal să fie așa, pentru că o agricultură înaintată, cu un pro­ces din ce în ce mai înalt de mecanizare și chimizare, nu poa­te fi condusă decât de oa­meni care cunosc bine mașinile, solul, plantele, îngrășămintele și ierbicidele și știu să le exploa­teze rațional. Toate­ cooperativele agricole din­ raza de activitate a S.M.A. din ftnit.und și-au fusu­szat ca­dre proprii de mecanizatori, u­­nele din ele și-au școlarizat, pe spesele lor, și o parte din teh­nicienii agronomi, veterinari, zootehniști și contabili. Azi în­tâlnești destule cadre cu studii medii și superioare care își des­fășoară activitatea chiar în sa­tele lor de baștină. Vreau, insă să menționez aici că mai există și oameni care, deși posedă o bună pregătire profesională, mă refer în primul rînd la tehni­cienii agricoli, au abandonat sa­tul nemailucrînd ln meseria în care s-au pregătit. S-a ajuns in­tr-o asemenea situație din mai multe motive. Unul e, de pildă, lipsa de grijă față de tinerii ab­solvenți manifestată de către unele consilii de conducere ale cooperativelor, iar o alta es­te slaba preocupare față de ri­dicarea oamenilor, continuă a conștiinței faptul că în școală nu li s-a insuflat fiilor de țărani sentimentul datoriei ce le revi­ne pentru meseria aleasă. Con­sider deci că, pe această latu­ră, a ridicării nivelului politico­­ideologic al tinerei generații, trebuie pus in continuare­ un accent deosebit. Stimulați de avintul creator cu care oamenii muncii din ța­ra noastră s-au angajat să in­­­deplinească hotăririle partidu­lui, tovarășii din comitetul de partid și din conducerea stațiunii noastre studiază în prezent posi­bilitatea găsirii celor mai potrivi­te mijloace și căi de perfecționare continuă a pregătirii profesio­nale și politico-ideologice a fie­cărui mecanizator. Ne străduim să folosim in acest scop nu nu­mai răgazul dintre campanii, și in special sezonul de iarnă, ci tot timpul anului preocupîndu­­ne de mecanizatorii din cadrul secțiilor. Muncind in mijlocul țăranilor cooperatori și participînd activ la toate aspectele vieții satului, mecanizatorii trebuie să dea do­vadă nu numai de o înaltă pre­gătire tehnică de specialitate, ci să și desfășoare o muncă rodni­că de luminare a oamenilor, de combatere activă a ideilor îna­poiate. Ca și pînă acum, meca­nizatorii noștri se vor strădui să-și facă pe deplin datoria, să devină luptători hotărîți pentru aplicarea liniei politice a parti­dului, iar în activitatea profe­cii-mtlle Ca "fio­moron­î *-i *-­î­t-vi­s->1­n rînduri. ANDREI DIAMBA directorul S.M.A. din Gottlob Floricultura - îndeletnicire rentabilă Pentru țăranii cooperatori din Preidorf, cultura flo­rilor a devenit o tradi­ție, an de an ei obțin însemnate venituri bănești In 1970, au realizat, 427.000 lei, iar în acest an, cei zece țărani co­operatori din echipa condusă de tehnicianul horticol Alexandru Serac, avînd în frunte pe comu­niștii Axente Roman, Elisabeta Bitner, Gheorghe Băiculeț, Eli­sabeta Meisik și alții, au obți­nut din sera de 1.500 mp și dă la 0,30 hectare culturi în cimp, 300.000 lei. Pînă la sfîrșitul a­­nului ei sînt hotărîți să ajungă la 450.000 lei. Aportul acestei ra­muri la totalul veniturilor co­operativei reprezintă 20 la sută. ÍN PAG A IV-A Știri, comentarii, telegrame de peste hotare Zestrea mașinilor de țesut a indus­triei lugojene s-a îmbogățit in ul­timii ani cu noi și moderne piese. Succese în economia timișeană □ o ARTA DE PRESTIGIU : Co­lectivul Întreprinderii „Arta texti­lă“ din Timișoara este renumit pen­tru arta țesăturilor de mobilă pe care le produce. Cantitățile de mărfuri solicitate atât pe piața internă cit și la export o dovedesc cu prisosință, în primul semestru al acestui an s-au fabricat cu 71.400 metri pă­trați țesături, in plus față de ce s-a realizat in aceeași perioadă a anu­lui trecut. □ PESTE 1 MILION §1 JUMĂ­TATE DE OUA IN PLUS : In com­parație cu anul trecut, piețele și magazinele de specialitate din mu­nicipiul Timișoara și orașul Lugoj au fost cu mult mai bine aprovizio­nate cu diferite produse agroali­­mentare. Un singur exemplu este destul de elocvent. Prin rețeaua unităților comerciale de stat, din cele două orașe, s-au vîndut în primul se­mestru a.c. 5.107.000 bucăți ouă față de 3.480.000 din aceeași perioadă a anului trecut. Diferența în plus de 1.627.000 bu­căți ouă consumate a contribuit la îmbunătățirea aprovizionării populației urbane din localitățile a­­mintite. □ 415 TONE DE FAINA peste plan : Bilanțul primului semestru al anului 1971 denotă că in comer­țul de stat din județ s-au obținut rezultate superioare față de anul precedent. Așa, bunăoară, pe lîngă faptul că populației i s-au desfăcut in plus 2.374 tone de piine, prin magazine­­le alimentare din orașele Timișoa­ra și Lugoj, s-au vîndut și canti­tăți sporite de făină, în comparație cu aceeași perioa­dă din 1970 s-a cumpărat 415 tone de făină in plus. in întreprinderile județului ADEVĂRATA CAPACITATE DE AUTODOTARE Din perspectiva imperativelor stabilite de condu­­ cerea partidului, pentru valorificarea maximă a potențialului de creație științifică și tehnică a țării La început sporadic, utilizarea autodotării ca modalitate supli­mentară de înzestrare tehnică a întreprinderilor a devenit, în ul­tima vreme, o acțiune viguroasă. Rațiunile de dezvoltare, indiferent de profilul unităților industriale sunt identice , pentru a moderniza cu cheltuieli minime și cu­ mai o­­perativ un loc de muncă, o opera­ție sau un întreg proces de produc­ție , pentru a economisi fonduri valutare prin renunțarea la aduce­rea din import a unor mașini și u­­tilaje , pentru a asigura cit mai multor produse ale uzinelor de spe­cialitate destinația optimă ș.a.m.d. M-am gîndit la toate acestea timp ce citeam expunerea tovară­șa­sului Nicolae Ceaușescu la consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al acti­vității politice și social-culturale. Referindu-se la faptul că atunci când partidul a pus sarcini în fața muncitorilor, tehnicienilor, ingine­rilor și cercetătorilor, au fost re­­­zolvate multe probleme complica­te, că și la unele utilaje importan­te aduse din străinătate a fost ne­voie ca pînă la urmă tehnicienii români să găsească soluții și să asigure buna lor funcționare, se­cretarul general al partidului spus : „Este timpul ca din punct de a vedere principial, teoretic, ideolo­gic, să luăm o poziție fermă in a­­ceastă privință și a înarma pe toți activiștii noștri de partid și de stat, din toate sectoarele de activi­tate, cu înțelegerea clară a necesi­tății de a pune pe primul plan for­țele proprii, folosirea muncii și conștiinței proprii, a priceperii proprii, a forțelor clasei muncitoa­re proprii — și numai după aceea să apelăm la import“. Privită din perspectiva acestor imperative, atingerea unui înalt ni­vel de dezvoltare a autoutilării reprezintă, pentru întreaga noastră industrie, o sarcină de mare în­semnătate economică. Nimeni nu minimalizează ceea ce s-a făcut pînă acum în acest domeniu : este ușor de demonstrat, însă, că du­cerea la bun sfirșit a acestei sar­cini presupune, pe lingă eforturi în stare să asigure considerabilul salt cantitativ necesar, o reconsi­derare radicală a însuși conținutu­lui acestei complexe activități în vederea îmbunătățirii ei substan­țiale. De la începutul acestui an și pînă la 31 mai, în întreprinderile industriei timișene au­­ fost execu­tate prin autoutilare peste 1.200 de mașini și instalații, în valoare de aproape 10 milioane lei. Aceasta a făcut posibil ca importurile să fie reduse considerabil. La u­­zina „Electromotor", unde se fabrică îndeosebi motoare electri­ce și aspiratoare, în acest an s-au realizat­, totuși, 6 mașini și utilaje productive de tehnicitate ridicată în valoare de 1,4 milioane lei, din care 5 înlocuiesc importuri în va­loare de 1,1 milioane lei, valută , la ..Tehnometal", prin executarea u­­nei instalații de zincare la cald și a unor mașini de confecționat pla­să rabu­z, s-au obținut economii de aproape 275.000 lei valută. Autou­­tilarea se practică în mod curent și în unități din alte ramuri indus­triale, decât construcția de mașini. La fabrica de produse chimice „Solventul“ au fost realizate cu mijloace proprii utilaje care econo­misesc peste 30.000 de lei valută, o instalație de devolatilizare a plas­­tifianților în coloană cu aburi și vid etc. Succese remarcabile s-au obținut, de asemenea, la uzina „Ciocanul“ Nădrag, în unitățile fos­tului Combinat de pielărie și în­călțăminte și în industria locală, la Combinatul textil Lugoj, Fabrica de nasturi din Jimbolia, U.J.C.M. Timiș, ș.a. Există, așadar, suficien­te fapte care demonstrează capacitate de autoutilaje din marea in­dustria timișeană. Investigația întreprinsă a fat însă că posibilitățile de relie­dispun întreprinderile județului care in această privință sunt departe de a se fi epuizat! Este, printre altele, și cazul întreprinderilor „Bumba­cul", „Teba“, U.T.T., „Electroba­­nat“, I.P.T.C. Sînnicolaul Mare, Uzina de reparații Timișoara, „Dermatina", „Ambalajul metalic“, chiar și a Uzinelor mecanice Ti­mișoara, care dispun de un poten­țial tehnic și uman deosebit de valoros. Datorită insuficientei preocupări a consiliilor de admi­nistrație, a comitetelor de direcție și organizațiilor de partid de aici, în semestrul I s-a realizat numai 30 la sută din volumul lucrărilor de autoutilaje programate in acest an. Faptul este cu atît mai grav, cu cit — se știe — în urma Consfă­tuirii cu activul de partid și cadre- MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a 11-a) In pag, a h­a • Eforturi comune pentru educarea politică a maselor • „Visul unei nopți de vară“ — foileton întorși de din cămin Sâmbătă seara. La miliția munici­piului sosesc doi tineri cu o recla­ma­ție de spargere și furt din dulap. Sunt de la căminele constructorilor, de pe strada Trubadurul. Unul din­tre ei e desculț­­il roade încălțămin­tea,, motivează el. Să descindem deci la căminele acestor băieți pe care îi surprindem zilnic pe șantierele de lucru ale municipiului. In fața blocului B, suntem­ intim­­pinați de un tovarăș de la paza con­tractuală. De pe trepte, se ridică o­­fițerul de serviciu pe întreg com­plexul, Ion Horvat, gospodarul — după cum se spune — al acestui bloc. Intrăm la subsol. Ne întîmpină o ploaie de apă care curge prin con­ductele sparte de la baie. „Gospoda­rul“ abia acum află și el. Firește, de afară, de pe trepte, era prea greu de auzit șirostul apei pe ciment. In majoritatea camerelor, par­chetul cu pete de ulei, cu mucuri de țigări pe jos, pa­turi neîngrijite. „Am adus și vom mai aduce sane pidul“ — ne declară gospodarul. Muncitorul Ioan Codrea dă la o parte, demonstrativ, două paturi ca să ne arate praful și mar­­aarta care n-au fost maturate pe săptămîni. Părerea lui e că femeia de serviciu trebuie să întrețină cu­rățenia exemplar. E cu mai mulți tineri in camera, îi întrebăm dacă ei nu au un program administrativ. Nemulțumit de aluzia noastră la au­­togospodărire, gazda aruncă instinc­tiv țigara jos și o strivește cu picio­rul. Comentariile sînt de prisos. Intr-unul din paturi zărim un tî­­năr citind. Un manual de limba ro­mână. Nicolae Reut e absolvent de liceu, lucrează sezonier și se pregă­tește pentru un examen de admitere la facultate. Dacă îl deranjează ne­curățenia din juri Sunt nou venit aici, ce pot eu spune 1“ ne declară tînărul studios, cu resemnare. Traversăm un coridor pe virfuri, altfel riscăm să ne intre apa în pan­tofi. Chiuvete, conducte sparte, par­că nu ne-am afla intre constructori. Din aceste camere neîngrijite, notăm nume de tineri: monteurul Octavian Tohati, izolatorul loan Roman , des­pre Iosif Adam, aflăm ca, venin și a­­fumat, a fost curios să vadă cum se sparge un geam și pe loc l-a trans­format în țăndări, in sfirșit, la etaj, găsim si o cameră curată. Ordinea de aici se datorează și muncitorului mai virstnic Ioan Man, responsabilul ca­merei. Foarte tînărul dulgher Petru Batoș, pe care îl cunoaștem, aici se poate declara fericit in acest sens, locuiește intr-o cameră igienică. In general, unde se găsesc muncitori mai virstnici, acolo și curățenia se impu­ne. Repartizarea tinerilor cu cei virst­nici ar putea fi o soluție a bunei gos­podăriri de care se poate ține seamă la cazare. Blocul C. Aceleași conducte defec­te, pereți igrasiați. Intr-una din ca­mere, tu mulți tineri, pe perete fo­tografii decupate din reviste. Un montaj sentimental cu o inimă în mij­loc, cu scrisuri, aer greu, ferestrele închise ermetic. Cîțiva tineri, care n-au plecat în oraș, se complac in această atmosferă. La etajul 1, in ca­mera 1, înălțim perdele curate la geamuri, o oglindă întreagă pe perete (pînă aici, oglinzile reprezentau niște cioburi). Ștefan Virtaci și alți tineri dulgheri, zidari, ascultă muzică. Pe Ion Jianu, Nicolae Popa și Ni­colae Alexa i­ cunoaștem în grup la la o masă. Scriu ceva. Urmează toți un curs de calificare de mecanici u­­tilaje. Îmbrăcați îngrijit, cu o con­duita responsabila, acești tineri sunt conștienți de prezența lor în colec­tiv, de felul pe care și l-au propus. Blocul 5. Urcăm scările prin în­tuneric. Aici, ca de altfel in mai mul­te blocuri, se gătește în cameră. Mi­rosul de bucătărie cu petele de ulei fac casă bună. Se simte imperios ne­voia unei bucătării la fiecare etaj. Dar iată și o cameră exemplară. Cu linoleum pe centru, preșuri printre paturi, cu noptiere, oglindă, draperii, cu paturi făcute în același stil — pă­turi întinse, cu cearceaful întors la mijloc — cîteva fotografii înrămate pe pereții zugrăviți proaspăt. In fiecare sîmbătă sau duminică, băieții de la camera 21 au program administrativ. In plus, nu se intră cu încălțămintea murdară, curățenia și ordinea vorbesc de buna înțelege­re între tinerii zugravi și zidari de aici, de confortul pe care și-l creează, printr-o disciplină severă a igienii zilnice. Intre ei se aflau acasă Teo­dor Cuc și Vasile Clondea. Mai a­­veau și un oaspete dintr-o cameră vecină. Se înțelege că intr-o astfel de ambianță e plăcut să te afli în vizită, să simți nevoia de a prelungi o șuetă colegială. In general, blocurile noi te întim­­pină cu parchetul curat încă, doar pe ici pe colo­petele au început să apară. Se gătește în camere. Lipsește l/l+LULUR­I». ITA E­UL C.­­JCSLC IUL, JUUISC ION JURCA ROVINA (Continuare in pag. a lll­a) pe șantier: de ce să nu facem locuința noastră confortabilă? Raid-anchetă La înfrumusețarea comunei Variaș, un aport, prețios și-au adus, în această vară, tinerii din localitate, în timpul lor li­ber, îndeosebi duminica, cu u­­neltele muncii voluntar patrioti­ce, ei s-au întrecut în lucrări de hidroameliorații, de construire de trotuare și trecători, plan­tări de pomi, amenajare și în­treținere a spațiilor verzi etc. O frecvență de evidențiat au avut, alături de ceilalți tineri, și elevii aflați în vacanță. A­ tinerii Variașului grăbesc darea în fo­losință a noului cămin cultural.

Next