Drapelul Roşu, iulie 1971 (Anul 27, nr. 8230-8256)
1971-07-31 / nr. 8256
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 8.256 * Sîmbata, 31 iulie 1911*4 pagini, 30 bani DEPĂȘIREA PRODUCȚIILOR PLANIFICATE, OGLINDĂ IDELA A APUCĂRII ACORDULUI GLOBAL De la cooperativa agricolă de producție din Ianova am primit vestea îmbucurătoare că, urmare a hărniciei și priceperii de care au dat dovadă toți cooperatorii, in frunte cu comuniștii, campania agricolă de vară a fost încheiată cu succes. Producțiile obținute au întrecut așteptările. La orz s-au obținut în plus 16 tone boabe, la grîu 663 tone, iar la ovăz producția a fost aproape dublă. Cooperativa a reușit astfel să vândă statului cantități suplimentare de cereale și să acorde membrilor ei o retribuire substanțială, așa cum de altfel s-a stabilit în adunarea generală de la începutul anului, cind s-a hotărit ca toate lucrările să fie făcute pe baza acordului global, cu plata ln bani. Și in zootehnie această unitate a reușit să-și depășească planul la producțiile de lapte, carne și lină vînzînd statului cantități sporite față de prevederile din graficele de livrare. Astfel, pe primul semestru al anului graficele de livrare la carnea de bovine au fost depășite cu 8 tone , la cea de miel cu o tonă, lapte de vacă cu 180 hl, lapte de oaie cu 70 hl, iar la lună s-au vîndut în plus 600 kg. — Toate succesele noastre se explică în primul rînd prin faptul că am aplicat cu perseverență în practică prețioasele indicații ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, cuprinse în expunerea la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, privind îmbunătățirea organizării, planificării și retribuirii muncii în cooperativele agricole — ne spunea inginerul agronom Ion Uță, președintele cooperativei. Pe lîngă faptul că am organizat formațiuni de producție și de lucru permanente, pe baza studierii condițiilor locale și a experienței acumulate, am trecut la introducerea acordului global cu plata muncii in bani, ceea ce a stimulat participarea tuturor cooperatorilor la muncă, a dus la creșterea cointeresării materiale față de rezultatul muncii lor, a completat dînsul. Intr-adevăr, la Ianova a fost prelucrată în amănunțime atît în cadrul adunării generale pe cooperativă cit și în adunările pe formațiunile permanente de lucru măsura de a se trece hotârît la aplicarea acordului global. După o consultare largă cu toți cooperatorii, consultare la care li s-au explicat tarifele de plată pe zona de produs, hectolitrul de lapte muls, creșterea sporului în greutate la animalele puse la îngrășat stimulentele care se dau pentru depășirile de plan etc., s-a trecut la încheierea contractelor cu cooperatorii. Știind precis ce cantități de produse trebuie să obțină și ce sume de bani vor primi pentru munca depusă, toți au participat la aplicarea în practică a măsurilor agrotehnice și a regulilor zootehnice și sanitar-veterinare avînd același scop comun, de a-și depăși propriile angajamente. Cooperatorii au fost ajutați în această activitate in mod efectiv și de membrii familiilor lor care lucrează ca salariați la diferita întreprinderi din orașul Timișoara și chiar B. BURZ Continuare în pag. a ala Importante rezultate la cooperativa agricolă din Ianova, ca urmare a traducerii în viajă a prețioaselor indicații ale tovarășului Nicolae Ceaușescu MECANIZATORIIOAMENI AI CÎMPULUI, DAR ȘI CU O ÎNALTĂ CONȘTIINȚĂ POLITICĂ Alături de toți oamenii muncii din patria noastră și mecanizatorii de la Gottlob au luat cunoștință cu deosebit interes și cu profundă satisfacție de propunerile de măsuri prezentate de tovarășul Nicolae Ceaușescu și aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor dpartid, a fiecărui cetățean, ca și de ampla expunere prezentată la consfătuirea de lucru destinată aceluiași scop. Ca unul care lucrez de mulți ani în rîndul tinerilor mecanizatori, nu pot decis să aprob din toată inima aceste măsuri deoarece ele se încadrează organic in vasta operă inițiată și condusă de Partidul Comunist Român, de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Mecanizatorii de la Gottlob știu bine că poporul nostru, călăuzit de partid, muncește cu entuziasm pentru făurirea celei mai drepte și mai progresiste orînduiri, orînduirea socialistă. Aceste eforturi sînt încununate zi de zi de noi succese. In această activitate cresc oamenii, se creează caractere — fiecare străduindu-se să-și perfecționeze continuu pregătirea profesională și politico-ideologică. Ca oameni care lucrăm pe ogoare știm că în trecut țărănimea muncea pe moșiile altora , era crunt exploatată, nu-și putea trimite copiii la școli, și chiar dacă unii fii de țărani ajungeau să termine diferite facultăți, atât ei ci mai ales părinții lor, trebuiau să învingă nu puține greutăți. Ne bucurăm că astăzi nu numai copiii, ci și marea masă a țărănimii cooperatiste își ridică necontenit cunoștințele profesionale. Și e normal să fie așa, pentru că o agricultură înaintată, cu un proces din ce în ce mai înalt de mecanizare și chimizare, nu poate fi condusă decât de oameni care cunosc bine mașinile, solul, plantele, îngrășămintele și ierbicidele și știu să le exploateze rațional. Toate cooperativele agricole din raza de activitate a S.M.A. din ftnit.und și-au fususzat cadre proprii de mecanizatori, unele din ele și-au școlarizat, pe spesele lor, și o parte din tehnicienii agronomi, veterinari, zootehniști și contabili. Azi întâlnești destule cadre cu studii medii și superioare care își desfășoară activitatea chiar în satele lor de baștină. Vreau, insă să menționez aici că mai există și oameni care, deși posedă o bună pregătire profesională, mă refer în primul rînd la tehnicienii agricoli, au abandonat satul nemailucrînd ln meseria în care s-au pregătit. S-a ajuns intr-o asemenea situație din mai multe motive. Unul e, de pildă, lipsa de grijă față de tinerii absolvenți manifestată de către unele consilii de conducere ale cooperativelor, iar o alta este slaba preocupare față de ridicarea oamenilor, continuă a conștiinței faptul că în școală nu li s-a insuflat fiilor de țărani sentimentul datoriei ce le revine pentru meseria aleasă. Consider deci că, pe această latură, a ridicării nivelului politicoideologic al tinerei generații, trebuie pus in continuare un accent deosebit. Stimulați de avintul creator cu care oamenii muncii din țara noastră s-au angajat să indeplinească hotăririle partidului, tovarășii din comitetul de partid și din conducerea stațiunii noastre studiază în prezent posibilitatea găsirii celor mai potrivite mijloace și căi de perfecționare continuă a pregătirii profesionale și politico-ideologice a fiecărui mecanizator. Ne străduim să folosim in acest scop nu numai răgazul dintre campanii, și in special sezonul de iarnă, ci tot timpul anului preocupîndune de mecanizatorii din cadrul secțiilor. Muncind in mijlocul țăranilor cooperatori și participînd activ la toate aspectele vieții satului, mecanizatorii trebuie să dea dovadă nu numai de o înaltă pregătire tehnică de specialitate, ci să și desfășoare o muncă rodnică de luminare a oamenilor, de combatere activă a ideilor înapoiate. Ca și pînă acum, mecanizatorii noștri se vor strădui să-și facă pe deplin datoria, să devină luptători hotărîți pentru aplicarea liniei politice a partidului, iar în activitatea profecii-mtlle Ca "fiomoronî *-i *-ît-vis->1n rînduri. ANDREI DIAMBA directorul S.M.A. din Gottlob Floricultura - îndeletnicire rentabilă Pentru țăranii cooperatori din Preidorf, cultura florilor a devenit o tradiție, an de an ei obțin însemnate venituri bănești In 1970, au realizat, 427.000 lei, iar în acest an, cei zece țărani cooperatori din echipa condusă de tehnicianul horticol Alexandru Serac, avînd în frunte pe comuniștii Axente Roman, Elisabeta Bitner, Gheorghe Băiculeț, Elisabeta Meisik și alții, au obținut din sera de 1.500 mp și dă la 0,30 hectare culturi în cimp, 300.000 lei. Pînă la sfîrșitul anului ei sînt hotărîți să ajungă la 450.000 lei. Aportul acestei ramuri la totalul veniturilor cooperativei reprezintă 20 la sută. ÍN PAG A IV-A Știri, comentarii, telegrame de peste hotare Zestrea mașinilor de țesut a industriei lugojene s-a îmbogățit in ultimii ani cu noi și moderne piese. Succese în economia timișeană □ o ARTA DE PRESTIGIU : Colectivul Întreprinderii „Arta textilă“ din Timișoara este renumit pentru arta țesăturilor de mobilă pe care le produce. Cantitățile de mărfuri solicitate atât pe piața internă cit și la export o dovedesc cu prisosință, în primul semestru al acestui an s-au fabricat cu 71.400 metri pătrați țesături, in plus față de ce s-a realizat in aceeași perioadă a anului trecut. □ PESTE 1 MILION §1 JUMĂTATE DE OUA IN PLUS : In comparație cu anul trecut, piețele și magazinele de specialitate din municipiul Timișoara și orașul Lugoj au fost cu mult mai bine aprovizionate cu diferite produse agroalimentare. Un singur exemplu este destul de elocvent. Prin rețeaua unităților comerciale de stat, din cele două orașe, s-au vîndut în primul semestru a.c. 5.107.000 bucăți ouă față de 3.480.000 din aceeași perioadă a anului trecut. Diferența în plus de 1.627.000 bucăți ouă consumate a contribuit la îmbunătățirea aprovizionării populației urbane din localitățile amintite. □ 415 TONE DE FAINA peste plan : Bilanțul primului semestru al anului 1971 denotă că in comerțul de stat din județ s-au obținut rezultate superioare față de anul precedent. Așa, bunăoară, pe lîngă faptul că populației i s-au desfăcut in plus 2.374 tone de piine, prin magazinele alimentare din orașele Timișoara și Lugoj, s-au vîndut și cantități sporite de făină, în comparație cu aceeași perioadă din 1970 s-a cumpărat 415 tone de făină in plus. in întreprinderile județului ADEVĂRATA CAPACITATE DE AUTODOTARE Din perspectiva imperativelor stabilite de condu cerea partidului, pentru valorificarea maximă a potențialului de creație științifică și tehnică a țării La început sporadic, utilizarea autodotării ca modalitate suplimentară de înzestrare tehnică a întreprinderilor a devenit, în ultima vreme, o acțiune viguroasă. Rațiunile de dezvoltare, indiferent de profilul unităților industriale sunt identice , pentru a moderniza cu cheltuieli minime și cu mai operativ un loc de muncă, o operație sau un întreg proces de producție , pentru a economisi fonduri valutare prin renunțarea la aducerea din import a unor mașini și utilaje , pentru a asigura cit mai multor produse ale uzinelor de specialitate destinația optimă ș.a.m.d. M-am gîndit la toate acestea timp ce citeam expunerea tovarășasului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și social-culturale. Referindu-se la faptul că atunci când partidul a pus sarcini în fața muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și cercetătorilor, au fost rezolvate multe probleme complicate, că și la unele utilaje importante aduse din străinătate a fost nevoie ca pînă la urmă tehnicienii români să găsească soluții și să asigure buna lor funcționare, secretarul general al partidului spus : „Este timpul ca din punct de a vedere principial, teoretic, ideologic, să luăm o poziție fermă in această privință și a înarma pe toți activiștii noștri de partid și de stat, din toate sectoarele de activitate, cu înțelegerea clară a necesității de a pune pe primul plan forțele proprii, folosirea muncii și conștiinței proprii, a priceperii proprii, a forțelor clasei muncitoare proprii — și numai după aceea să apelăm la import“. Privită din perspectiva acestor imperative, atingerea unui înalt nivel de dezvoltare a autoutilării reprezintă, pentru întreaga noastră industrie, o sarcină de mare însemnătate economică. Nimeni nu minimalizează ceea ce s-a făcut pînă acum în acest domeniu : este ușor de demonstrat, însă, că ducerea la bun sfirșit a acestei sarcini presupune, pe lingă eforturi în stare să asigure considerabilul salt cantitativ necesar, o reconsiderare radicală a însuși conținutului acestei complexe activități în vederea îmbunătățirii ei substanțiale. De la începutul acestui an și pînă la 31 mai, în întreprinderile industriei timișene au fost executate prin autoutilare peste 1.200 de mașini și instalații, în valoare de aproape 10 milioane lei. Aceasta a făcut posibil ca importurile să fie reduse considerabil. La uzina „Electromotor", unde se fabrică îndeosebi motoare electrice și aspiratoare, în acest an s-au realizat, totuși, 6 mașini și utilaje productive de tehnicitate ridicată în valoare de 1,4 milioane lei, din care 5 înlocuiesc importuri în valoare de 1,1 milioane lei, valută , la ..Tehnometal", prin executarea unei instalații de zincare la cald și a unor mașini de confecționat plasă rabuz, s-au obținut economii de aproape 275.000 lei valută. Autoutilarea se practică în mod curent și în unități din alte ramuri industriale, decât construcția de mașini. La fabrica de produse chimice „Solventul“ au fost realizate cu mijloace proprii utilaje care economisesc peste 30.000 de lei valută, o instalație de devolatilizare a plastifianților în coloană cu aburi și vid etc. Succese remarcabile s-au obținut, de asemenea, la uzina „Ciocanul“ Nădrag, în unitățile fostului Combinat de pielărie și încălțăminte și în industria locală, la Combinatul textil Lugoj, Fabrica de nasturi din Jimbolia, U.J.C.M. Timiș, ș.a. Există, așadar, suficiente fapte care demonstrează capacitate de autoutilaje din marea industria timișeană. Investigația întreprinsă a fat însă că posibilitățile de reliedispun întreprinderile județului care in această privință sunt departe de a se fi epuizat! Este, printre altele, și cazul întreprinderilor „Bumbacul", „Teba“, U.T.T., „Electrobanat“, I.P.T.C. Sînnicolaul Mare, Uzina de reparații Timișoara, „Dermatina", „Ambalajul metalic“, chiar și a Uzinelor mecanice Timișoara, care dispun de un potențial tehnic și uman deosebit de valoros. Datorită insuficientei preocupări a consiliilor de administrație, a comitetelor de direcție și organizațiilor de partid de aici, în semestrul I s-a realizat numai 30 la sută din volumul lucrărilor de autoutilaje programate in acest an. Faptul este cu atît mai grav, cu cit — se știe — în urma Consfătuirii cu activul de partid și cadre- MIREL BRATEȘ (Continuare in pag. a 11-a) In pag, a ha • Eforturi comune pentru educarea politică a maselor • „Visul unei nopți de vară“ — foileton întorși de din cămin Sâmbătă seara. La miliția municipiului sosesc doi tineri cu o reclamație de spargere și furt din dulap. Sunt de la căminele constructorilor, de pe strada Trubadurul. Unul dintre ei e desculțil roade încălțămintea,, motivează el. Să descindem deci la căminele acestor băieți pe care îi surprindem zilnic pe șantierele de lucru ale municipiului. In fața blocului B, suntem intimpinați de un tovarăș de la paza contractuală. De pe trepte, se ridică ofițerul de serviciu pe întreg complexul, Ion Horvat, gospodarul — după cum se spune — al acestui bloc. Intrăm la subsol. Ne întîmpină o ploaie de apă care curge prin conductele sparte de la baie. „Gospodarul“ abia acum află și el. Firește, de afară, de pe trepte, era prea greu de auzit șirostul apei pe ciment. In majoritatea camerelor, parchetul cu pete de ulei, cu mucuri de țigări pe jos, paturi neîngrijite. „Am adus și vom mai aduce sane pidul“ — ne declară gospodarul. Muncitorul Ioan Codrea dă la o parte, demonstrativ, două paturi ca să ne arate praful și maraarta care n-au fost maturate pe săptămîni. Părerea lui e că femeia de serviciu trebuie să întrețină curățenia exemplar. E cu mai mulți tineri in camera, îi întrebăm dacă ei nu au un program administrativ. Nemulțumit de aluzia noastră la autogospodărire, gazda aruncă instinctiv țigara jos și o strivește cu piciorul. Comentariile sînt de prisos. Intr-unul din paturi zărim un tînăr citind. Un manual de limba română. Nicolae Reut e absolvent de liceu, lucrează sezonier și se pregătește pentru un examen de admitere la facultate. Dacă îl deranjează necurățenia din juri Sunt nou venit aici, ce pot eu spune 1“ ne declară tînărul studios, cu resemnare. Traversăm un coridor pe virfuri, altfel riscăm să ne intre apa în pantofi. Chiuvete, conducte sparte, parcă nu ne-am afla intre constructori. Din aceste camere neîngrijite, notăm nume de tineri: monteurul Octavian Tohati, izolatorul loan Roman , despre Iosif Adam, aflăm ca, venin și afumat, a fost curios să vadă cum se sparge un geam și pe loc l-a transformat în țăndări, in sfirșit, la etaj, găsim si o cameră curată. Ordinea de aici se datorează și muncitorului mai virstnic Ioan Man, responsabilul camerei. Foarte tînărul dulgher Petru Batoș, pe care îl cunoaștem, aici se poate declara fericit in acest sens, locuiește intr-o cameră igienică. In general, unde se găsesc muncitori mai virstnici, acolo și curățenia se impune. Repartizarea tinerilor cu cei virstnici ar putea fi o soluție a bunei gospodăriri de care se poate ține seamă la cazare. Blocul C. Aceleași conducte defecte, pereți igrasiați. Intr-una din camere, tu mulți tineri, pe perete fotografii decupate din reviste. Un montaj sentimental cu o inimă în mijloc, cu scrisuri, aer greu, ferestrele închise ermetic. Cîțiva tineri, care n-au plecat în oraș, se complac in această atmosferă. La etajul 1, in camera 1, înălțim perdele curate la geamuri, o oglindă întreagă pe perete (pînă aici, oglinzile reprezentau niște cioburi). Ștefan Virtaci și alți tineri dulgheri, zidari, ascultă muzică. Pe Ion Jianu, Nicolae Popa și Nicolae Alexa i cunoaștem în grup la la o masă. Scriu ceva. Urmează toți un curs de calificare de mecanici utilaje. Îmbrăcați îngrijit, cu o conduita responsabila, acești tineri sunt conștienți de prezența lor în colectiv, de felul pe care și l-au propus. Blocul 5. Urcăm scările prin întuneric. Aici, ca de altfel in mai multe blocuri, se gătește în cameră. Mirosul de bucătărie cu petele de ulei fac casă bună. Se simte imperios nevoia unei bucătării la fiecare etaj. Dar iată și o cameră exemplară. Cu linoleum pe centru, preșuri printre paturi, cu noptiere, oglindă, draperii, cu paturi făcute în același stil — pături întinse, cu cearceaful întors la mijloc — cîteva fotografii înrămate pe pereții zugrăviți proaspăt. In fiecare sîmbătă sau duminică, băieții de la camera 21 au program administrativ. In plus, nu se intră cu încălțămintea murdară, curățenia și ordinea vorbesc de buna înțelegere între tinerii zugravi și zidari de aici, de confortul pe care și-l creează, printr-o disciplină severă a igienii zilnice. Intre ei se aflau acasă Teodor Cuc și Vasile Clondea. Mai aveau și un oaspete dintr-o cameră vecină. Se înțelege că intr-o astfel de ambianță e plăcut să te afli în vizită, să simți nevoia de a prelungi o șuetă colegială. In general, blocurile noi te întimpină cu parchetul curat încă, doar pe ici pe colopetele au început să apară. Se gătește în camere. Lipsește l/l+LULURI». ITA EUL C.JCSLC IUL, JUUISC ION JURCA ROVINA (Continuare in pag. a llla) pe șantier: de ce să nu facem locuința noastră confortabilă? Raid-anchetă La înfrumusețarea comunei Variaș, un aport, prețios și-au adus, în această vară, tinerii din localitate, în timpul lor liber, îndeosebi duminica, cu uneltele muncii voluntar patriotice, ei s-au întrecut în lucrări de hidroameliorații, de construire de trotuare și trecători, plantări de pomi, amenajare și întreținere a spațiilor verzi etc. O frecvență de evidențiat au avut, alături de ceilalți tineri, și elevii aflați în vacanță. A tinerii Variașului grăbesc darea în folosință a noului cămin cultural.