Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-27 / nr. 8331

2 MUNCII DE EDUCARE A TINERETULUI: SPIRIT REVOLUȚIONAR, MILITANT! Din cuvîntul participanților la Plenara lărgită a Comitetului județean Timiș al U.T.C. Așa după cum am anunțat, luni a avut loc Plenara lărgită a Co­mitetului județean Timiș al U.T.C., la ale cărei lucrări a participat tovarășul MIHAI TELESCU, mem­bru supleant al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-se­­cretar al Comitetului județean de partid, al cărui cuvînt a fost pu­blicat in numărul de ieri al zia­rului, întreaga desfășurare a lucrărilor plenare­, cuvîntul participanților la dezbateri, pe marginea informării prezentate, au fost dominate de adeziunea fier­binte la programul de educare co­munistă adoptat de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., la propu­nerea și din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, de hotărîrea fermă a tinerilor de a-și mobili­za toate forțele la realizarea obiec­tivelor planului cincinal 1971—1975, de a-și ridica conștiința socialistă și dezvolta spiritul militant revo­luționar. în cuvîntul său tovarășul IOSIF BAYERLE, membru al C.C. p.C.R., membru al Biroului Comi­ai­tetului județean de partid, a evi­dențiat tradițiile revolutionare ale tineretului din patria noastră, a­­părînd că, in anii ilegalității, in ciuda unor condiții grele de muncă și viață, mulți tineri s-au călit și și-au format ferme trăsături militante In lupta dusă, alături de comuniști, sub con­­ducerea partidului, împotriva regimu­­­lui de exploatare, pentru orinduirii instaurarea socialis­te. Accentuind pre­ocuparea perma­nentă a partidului de a crește un ti­neret revoluționar, cu înalte trăsături morale, vorbitorul s-a referit la nece­sitatea cunoașterii de către tinerii zi­lelor noastre a tre­cutului de luptă al poporului și parti­­­dului, activitate care, după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, se cere intensifica­tă din partea orga­nizațiilor de tineret, a tuturor factorilor care se ocupă de educarea tinerilor. In continuare vor­bitorul a abordat problema încadrării tinerilor în activitatea productivă, a educării tinerilor in spiritul dra­gostei față de muncă, criticînd fap­tul că unele conduceri de întreprin­deri, organizații U.T.C. și de sin­dicat nu se îngrijesc suficient de îndrumarea primilor pași ai tine­rilor în producție. In școlile din comune orientarea profesională a elevilor nu se face în ton cu pers­pectivele de mecanizare și moder­nizare a agriculturii, cu cerințele acesteia de a avea buni mecaniza­tori. Există unități agricole și co­mune unde indicațiile partidului in această direcție sunt însușite în mod declarativ, muncindu-se in mică măsură pentru aplicarea lor concretă. Referindu-se la unele fenomene negative, sustrageri de la muncă, fapte reprobabile săvîrșite ce-i drept de un număr redus de ti­neri, vorbitorul a arătat că ele se datoresc neantrenării acestora în activitățile organizațiilor U.T.C.; faptul că unii tineri se lasă in­fluențați de concepții străine, cos­mopolitei se datorează necunoaș­terii de către aceștia a concepți­ilor clasei noastre muncitoare, a politicii și programului partidului nostru. Organele și organiza­țiile U.T.C., sub îndrumarea orga­nizațiilor de partid, trebuie să cu­prindă întreaga masă de tineri în multiple și diverse activități cu un pronunțat conținut politico-ideolo­gic și educativ, menit să exercite o puternică influență formativă. In încheiere, vorbitorul a subliniat că, prin sprijinul și îndrumarea organizațiilor de partid,­ organiza­țiile U.T.C. trebuie să se situeze în primele rânduri ale luptei pen­tru transpunerea în viață a vastu­lui program de educare comunistă adoptat de conducerea partidului. Tovarășul LUCIAN ȘULEA, se­cretar al Comitetului municipal Timișoara al U.T.C., s-a referit, în mod critic și autocritic, in special la munca de îndrumare, desfășu­rată de activiștii U.T.C., care se fac și ei răspunzători de faptul că acțiunile educative inițiate nu sunt puternic ancorate în proble­matica activității tineretului întreprinderi, unități agricole, din in­stituții, școli și facultăți. Folosirea tuturor formelor de agitație, îmbo­gățirea și aprofundarea tematicii învățămîntului politic, multiplica­rea și diversificarea mijloacelor și formelor de educare a tineretului, prezența și dialogul permanent in mijlocul diferitelor categorii de ti­neri. iată cîteva cerințe ale mun­cii de viitor a activiștilor comite­telor județean și municipale U.T.C., prin care aceștia vor putea con­tribui nu numai la sesizarea ei și la înlăturarea neajunsurilor. Referindu-se la stilul de muncă al activistului U.T.C., EMANUEL BRÎNDUȘENU, prim-secretar al Comitetului municipal Lugoj al U.T.C., a subliniat că minusurile în activitatea unor organizații de tineret din acest oraș se datorea­ză atît insuficientei îndrumări din partea membrilor Biroului Comi­tetului municipal U.T.C., cit și ten­dinței de centralizare excesivă a acțiunilor la nivelul ora­șului, în locul organizării lor la nivel de organizație. Aceasta a ge­nerat necuprinderea unor categorii de tineri in special din întreprin­deri, la activitățile educative. Mun­ca activistului U.T.C., a spus vor­bitorul, trebuie să se caracterizeze prin inițiativă și combativitate re­voluționară trăsături pe­­ care să le imprime și organizațiilor U.T.C. Punînd în discuție probleme ale tineretului muncitoresc, ale mun­cii și activității organelor și orga­nizațiilor U.T.C. din întreprinderi, TEREZIA VLAD, țesătoare la Industria linii, ȘTEFAN KO­ROT, secretarul comitetului U.T.C. de la întreprinderea „6 Martie“ și LIVIU VELA, secretarul comite­tului U.T.C. de la Trustul de con­strucții Timișoara, au evidențiat aportul pe care tinerii și-l aduc zi de zi, alături de cei­lalți muncitori, la realizarea și de­pășirea sarcinilor de plan ale co­lectivelor din care fac parte. Vor­bitorii s-au oprit și asupra unor aspecte negative, zicînd o seamă de manifestări cri­ale lipsei de răspundere în realizarea obligațiilor profesionale, numărul mare de absențe și intîrzieri, ne­­participarea tuturor tinerilor la activitățile organizațiilor U.T.C., lipsa de combativitate în adunările generale. Tendința spre o viață ușoară, pa­razitară a unor tinere și ti­neri, au arătat ei, se datorează carențelor muncii tive, lipsei de combativitate educa­față de manifestările retrograde. Activi­tatea multor organizații U.T.C. este sporadică, formală, nexercitîndu-și influența asupra dezvoltării con­științei socialiste a tineretului. Or­ganizațiilor U.T.C. le revine sarcina să asigure o participare activă a tuturor uteciștilor la viața de or­ganizație, la manifestările politice și cultural-educative, cărora să le imprime un puternic spirit mun­citoresc, revoluționar. . Tinerele FLORICA CHIRIȚA, economistă la O.C.L. Alimentara și RADOICA DRAGIN­CI, munci­toare la cooperativa „Igiena" Ti­mișoara, au vorbit despre rolul ca­re revine organizațiilor U.T.C. din unitățile de deservire a populației pentru dezvoltarea la tinerii din aceste sectoare a sentimentelor de cinste și corectitudine, a compor­tamentului demn față de consuma­tori, combătînd cu perse­verență cazurile de abateri de la normele eticii profesio­nale a lucrătorului din comerț. PETRU BOARIU, secretarul Co­­­mitetului comunal U.T.C. din Pe­­sac, a evidențiat participarea tine­rilor la întărirea economică a cooperativelor agricole de producție, dar în același timp a arătat că mai sunt unii tineri, în special fete, care refuză munca pe ogoare, atitudine care reflectă de­sigur o slabă educație din partea familiilor, dar și neatragerea a­­cestora de către organizațiile U.T.C. la activitatea politică și cultural­­educativă pe care o desfășoară. Organizațiile U.T.C. de la sate, a spus vorbitorul, trebuie deci să-și întărească legătura cu­­ căminul cultural, locul unde se pot iniția ample acțiuni cu caracter educa­tiv și în scopul formării unor con­cepții materialist-dialectice despre lume și viață la tineri, de educare comunistă a tineretului sătesc. Tovarășii DUMITRU GLIGO­­RESCU, directorul întreprinderii „Electrobanat“ și ION SECOȘAN, muncitor la U.M.T., membru de partid cu îndelungată activitate productivă, s-au referit la ajutorul pe care conducerile întreprinderi­lor, organizațiile de partid, colec­tivele de muncitori trebuie să-l ofere în permanență tinerilor, în scopul calificării și perfecționării pregătirii profesionale concomitent cu educarea lor în spirit partinic, militant, pe linia înaltelor tradiții muncitorești. In contextul u­­nei educări multilaterale a tine­rilor, tovarășul ANGHEL DUM­­BRAVEANU, secretarul Aso­ciației scriitorilor din Timișoara, a accentuat necesitatea ca tinerii muncitori, săteni, studenți și elevi să aibă prilejul de a primi mai frecvent, în mijlocul lor pe scri­itorii timișeni, alți reprezentanți ai artei și culturii. In același timp, vorbitorul s-a angajat, în numele asociației, să sprijine cercurile li­terare din întreprinderi, instituții, școli și facultăți, în vederea orien­tării tinerelor talente spre o lite­ratură militantă, care să reflecte viața nouă a poporului nostru, an­gajat cu toate forțele în opera de edificare a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. Prof. dr. ing. GHEORGHE SA­­VI­, decanul Facultății de meca­nică a Institutului politehnic „Tra­­ian Vuia" a subliniat hotărîrea ca­drelor didactice de a asigura prin întreaga activitate instructiv-edu­­cativă formarea de specialiști cu temeinice cunoștințe profesionale și totodată cu înalte trăsături mo­­ral-politice, capabili ca la locurile lor de muncă să transpună nea­bătut în viață politica partidului nostru. Studentul PETRU ANDEA, vicepreședinte al U.R.S. din centrul universitar Timișoara, s-a referit la necesitatea participării mai sus­ținute a asociațiilor studențești în munca educativă. Vorbitorul a arătat că nu au fost folosite de­plin posibilitățile largi de afirma­re a inițiativei, de perfecționare a vieții universitare, oferite de lăr­girea reprezentării studenților din senate și consilii profesorale. Tre­buie combătute prin asociațiile studențești optica unei pregătiri unilaterale, strict profesionale a studenților, manifestările cosmo­polite. La rîndul ei, eleva CRISTI­NA ROMAR, de la Liceul „Nikolaus Lenau“ din Timișoara, subliniind că programul de educare comunistă adoptat de conducerea partidului reprezintă un îndreptar deosebit de valoros formare în munca de educație și a conștiinței socialiste a tinerelor generații, a a­­rătat că organizațiilor U. T. C. din școli le revine sarcina de a dezvolta la elevi prin intermediul diverselor acțiuni cu caracter prac­tic dragostea față de muncă, impri­­mîndu-le o perspectivă realistă promovării lor în viață, legată de a cerințele activității productive. In încheierea discuțiilor , a luat cuvîntul tovarășul AUREL STOI­CA, secretar al C. C. al U.T.C., care, apreciind caracterul comba­tiv al dezbaterilor din plenară, a subliniat importan­ța vastului pro­gram de educare comunistă adoptat de cutiv Comitetul Exe­al C.C. al P. C. R., la pro­punerea și din inițiativa to­varășului Nicolae Ceaușescu, pentru educarea comunis­tă a tineretului. O sarcină de prim ordin in a­­ceastă muncă re­vine activiștilor, organelor și organi­zațiilor U.T.C., care trebuie să mili­teze pentru cu­noașterea de că­tre tineret, a trecu­tului de luptă al poporului și parti­dului, a realități­lor din Româ­nia burghezo-mo­­șierească, a mari­lor realizări ob­ținute român de poporul sub condu­cerea partidului, pe calea construi­rii societății socia­liste, județean U.T.C. — a spus vorbitorul — va trebui să-și îmbunătățească stilul și metodele de muncă în rîndul organizațiilor U.T.C., în vederea desfășurării u­­nei activități politico-ideologice și cultural-educative la nivelul ce­rințelor impuse de documentele e­­laborate de partid, al realităților contemporane. Un accent deosebit trebuie pus pe dezvoltarea aptitu­dinilor practice, a pasiunii pentru muncă, educînd tineretul în spirit muncitoresc, revoluționar și parti­nic, și manifestînd intransigență față de cei tentați să ducă o viață ușoară, parazitară, față de atitudi­nile retrograde. Activiștii U.T.C. trebuie să-și îm­bunătățească stilul de muncă în îndrumarea organizațiilor, să se afle mereu în mijlocul diver­selor categorii de tineri, în vederea inițierii unor acțiuni specifice, atractive, cu efi­ciență maximă. Organizațiile de tineret, prin întreaga lor activita­te, își vor putea mări prestigiul și forța de influențare in rîndul tinerilor numai mobilizînd întregul potențial tineresc la înfăptuirea politicii marxist-leniniste a parti­dului, la formarea omului nou cu înalte trăsături moral-politice, con­știent de rolul său în edificarea societății socialiste multilateral dez­voltate. Comitetul Aspect din timpul lucrărilor Plenarei lărgite a Comitetului județean Timiș al U.T.C. Informații culturale a LUMEA ÎN CULORI : Mîi­­ne, ora 19,30, în sala­­ de festivități a Casei universitare din Timișoara se va deschide ciclul de conferințe pentru studenți intitulat : Lumea în culori. Cu acest prilej, prof. Erich Pfaff, directorul Liceului „Nikolaus Lenau", va expune pre­legerea „Pietrele kilometrice po­vestesc“, expunere urmată de fil­me turistice color. O PENTRU EDUCAREA CO­MUNISTA A TINERETULUI Așa se intitulează ciclul de expu­neri, dezbateri, simpozioane, coloc­vii, inițiat de Casa de cultură a studenților din Timișoara, în ca­drul programului cultural-educativ complex pe care și l-a propus pen­­tru acest an universitar. La cea dințâi acțiune, tovarășul Radu Bălan, prim-secretar al Co­mitetului județean U.T.C., a vor­bit despre sarcinile ce stau în fața studenților uteciști pentru a răs­punde prin muncă și pasiune mă­surilor propuse de secretarul gene­ral al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea activității politico-ideologice și cultural-educative. Pînă în luna martie, cînd se vor sărbători 30 de ani de la crearea U.T.C., sînt prevăzute — după cum ne infor­mează C. Vintilescu — încă alte întîlniri ale studenților cu vechi participanți la mișcarea de tine­ret și studențească din România, activiști de partid, muncitori și in­telectuali de prestigiu. a SIMPOZION CINEMATO­GRAFIC . Filmul românesc „Fa­cerea lumii“, după romanul și sce­nariul scriitorului Eugen Barbu, a fost primit la Deta cu mult inte­res de către numeroși spectatori Prezentarea a fost precedată de un scurt simpozion, în cadrul căruia au vorbit toți Benedict Trîmbaci și Ion Miuț, profesori la liceu. Ei au vorbit despre caracteristicile deosebite ale acestui film, impor­tanța momentului pe care îl repre­zintă, despre densitatea acțiunii filmului, despre regie și interpreta­re, care au determinat ca acest film să fie considerat ca un suc­ces al cinematografiei noastre. Numerosul public din sală, ne scrie Aurel Miul, a primit cu viu interes atît expunerea cît și fil­mul. BCORUL „ION VIDU“ IN CONCURSUL „CÎNTARE PA­TRIEI“ :De trei ori pe săptămînă, corul Casei de cultură „Ion Vidu“ din Lugoj se întîlnește la repetiții. Corespondentul nostru Gh. Văcă­­rescu a discutat cu dirijorul Remus Tașcău despre pregătirile formației corale lugojene, pentru concursul „Cîntare patriei“ al televiziunii. „Ne aflăm în faza finisării re­pertoriului ales, conform regula­mentului de concurs. La 31 octom­brie, ne vom prezenta cu prima audiție „Cîntare patriei“, de Mir­­cea Neagu. Marșul muncitorilor din opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu, „Răsunet de la Crișana“ de Ion Vidu și cu un alt cîntec patriotic din creația clasică. Repetițiile au început din timp, întregul ansamblu fiind animat de dorința unei prezentări cît mai iz­butite. Apoi începem repetițiile pentru un alt concert, de muzică patriotică“. 1 Zile de toamnă la Buziaș. pe scene și ecrane. MIERCURI, 27 OCTOMBRIE I—I Opera de stat : ȚARA SC­­RISULUI (19,30); 1~i Teatrul german de stat : MORALA (19,30) CINEMATOGRAFE □ Modern : FILME DOCU­MENTAREI (8,­­ 14,30); OMUL ORCHESTRA (16,45, 19, 21); □ Alta: ÎNTOARCEREA SFINTULUI LUCA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Parc : BRIGADA DIVERSE IN ALERTA (10, 14, 16, 18, 20); □ Studio: FILME DOCU­MENTARE (15); MOARTEA FI­­LATELISTULUI (11, 17, 19, 21); □ Melodia : ADELHEID (11, 15, 17, 19); □ Victoria : ÎNCERCUIREA (10, 16, 18, 20) ; 1—I Muncitoresc — POMUL DE CRĂCIUN Fratelia­­ (15, 17, 19) ; I—I Steaua roșie — Mehala ; BALUL DE SIMBATA SEARA (17, 19). LUGOJ □ 23 AugUst: IL CUNOAȘ­TEȚI PE URBAN? □ I.T.L. : SECRETUL DIN SANTA VITTORIA. BUZIAȘ­I~1 Dinamo : 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : DOMICILIUL CON­JUGAL JIMBOLIA □ Flacăra : FANTASME DETA □ Parc : SECRETUL PLA­NETEI MAIMUȚELOR TELEVIZIUNE MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. „Micii meșteri mari“ — Tran­smisiune de la Expoziția „Tine­retul scolar și munca", deschisă la Palatul Pionierilor. 18,25 Tragerea Pronoexpres. 18,30 Handbal feminin . România — U.R.S.S. (Trofeul Carpați). In pauză, la ora 18,55 : 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. Cin­cinalul în acțiune. 20,00 Ancheta Tv: „O întrebare despre tine­rețe". 20,50 Telecinemateca : Film artistic : „Porte des Lilas". Cu Dany Carrel, Pierre Brasseur, Georges Brassens, Henri Vidal. 22,25 Teleglob : Teheran: 22,45 Telejurnalul de noapte: 22,55 Fotbal : Cehoslo­vacia — Țara Galilor (Campio­natul european), înregistrare de la Praga. Lugojenii și-au depășit propriul angajament (Urmare din pag. 1) (33.500 mp) iar alte cinci au fost modernizate prin pavare. Pentru pietoni s-au asfaltat trotuare pe 15.000 mp. Artere care altădată aveau o imagine greu de descris, prezintă astăzi un tablou nou, ci­vilizat care conferă întregului oraș o notă de prospețime. Ne re­ferim, în mod deosebit, la străzile Nicolae Bălcescu, V.I. Lenin, piața 23 August, T. Vladimirescu, Memo­randului, Cloșca etc., care fac față exigențelor traficului modern. Nu au fost neglijate nici cartierele unde s-au reparat și împietruit 48 de străzi. O realizare deosebi­tă o constituie și dezvoltarea re­țelei de canalizare, cu atît mai mult, cu cît, pînă nu de mult, Lugojul avea canalizată doar la sută din lungimea străzilor. Pe­­ baza unor studii și soluții moder­ne, în 1971, au început primele lucrări de canalizare, care vor cu­prinde toată vatra orașului , anul viitor se va încheia prima etapă Venind în întîmpinarea dorințe­lor firești ale miilor de cetățeni ne-am străduit, mai mult decit în alți ani, să le asigurăm condiții bune de locuit prin construirea de noi apartamente din fondurile statului, sau — beneficiind de u­­nele înlesniri — ale populației. Un adevărat „orășel“ se edifică în microraionul I unde se vor da în folosință pînă la finele acestui an, circa 300, iar în 1972 se va construi și un complex comercial Cu sprijinul Direcției de sistema­tizare, arhitectură și control am trecut la edificarea unor noi car­tiere, atribuind circa 280 de locuri unor muncitori, tehnicieni, funcțio­nari etc., care își construiesc case proprietate personală , a­­proape 75 dintre beneficiari s-au și mutat în case noi. O altă problemă înscrisă în a­­genda muncii voluntar-patriotice a constituit-o crearea unor condi­ții tot mai bune pentru petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber al cetățenilor. A început mo­dernizarea Teatrului municipal. Avînd convingerea că ceea ce fac, fac pentru ei, cetățenii Lugojului au luat parte la amenajarea ca­banei „Pescărușul“ — cu specific piscicol — iar pe malurile Timi­șului, in amonte de oraș, s-au amenajat două baze sportive. In afară de extinderea stadionului „Tineretului“ trebuie să mențio­năm și amenajarea unei baze hi­pice, cu manej închis. Municipiul de pe malurile Timișului începe să se contureze, din ce în ce mai mult, ca un oraș al grădinilor, al florilor și cei care îi conferă vi­zibil acest titlu sunt cetățenii lui. Din dorința de a-i întregi aspec­tul estetic, ei au participat — și mai ales copiii și tineretul — la extinderea, întreținerea zonelor verzi și a parcurilor pe o supra­față de circa 39 hectare. Desigur că lista lucrărilor gos­podărești și de înfrumusețare pe care le-am executat, in acest an, nu se încheie cu cele enumerate pînă acum. Dar, credem că cele prezentate sînt concludente pentru a prezenta imaginea muncii și a preocupărilor noastre în acest do­meniu. Nu le-am relatat aici pen­tru a ne declara satisfăcuți cu ceea ce am înfăptuit. Credem că putem realiza și mai mult, dacă în acti­vitatea noastră nu s-ar fi mani­festat unele neajunsuri, dacă toți deputații ar fi dovedit același spi­rit de răspundere, iar aparatul Consiliului popular ar fi mani­festat mai multă exigență d­n privința calității unor lu­crări. Pornind înspre viitoarele­ acțiuni de bună gospodărire și în­frumusețare, nutrim ferma hotă­­rîre de a munci mai bine, de a-i antrena pe toți cetățenii munici­piului nostru la aceste largi ac­țiuni voluntar-patriotice care de­vin, tot mai mult, un puternic și eficient mijloc de educație patrio­tică și civică. V­REMEA PENTRU AZI, 27 OCTOM­BRIE : Vreme frumoasă, cu ce­rul senin noaptea și dimineața și puțin noroi ziua. Vîntul va sufla moderat, cu unele inten­sificări locale și trecătoare din noroi. Temperatura în scădere ușoară, noaptea minimele vor fi cuprinse între 2 și 13 grade, iar maximele ziua intre 14 și 18 grade. Dimineața ceață și brumă locală. PENTRU ZILELE DE 28 ȘI 29 OCTOMBRIE : Vremea se men­ține frumoasă, cu cerul schim­bător.­șor PENTRU MUNTE . Vreme­a­­i­stabilă, cu cer temporar noros ziua, cind cu totul local vor cădea precipitații slabe. DRAPELUL ROȘU -8.331 contraste... I cotidiene Suprema datorie Primim de la mai mulți consu­matori de energie electrică urmă­toarea sesizare — pe care o so­cotim întemeiată — în legătură cu anunțul I.R.E.T. apărut zilele a­­cestea în presa locală. In înștiin­țarea respectivă se găsește un pa­saj în care se specifică : „abona­tul care nu se găsește acasă sau nu găsește somația lăsată de încasator, în scopul evitării penalizării e in­vitat să se prezinte la caseria I.R.E.T. pentru a-și achita dato­ria. El poate citi singur contorul și pe baza datelor prezentate, va plăti contravaloarea consumată“. Cum e și normal — opiniază consumatorii — nici această „au­toservire“ nu poate exista fără control — altfel nu s-ar putea preîntîmpina eventualele citiri fic­tive, făcute de cei rău intențio­nați. Dacă în­ tot cazul controlul— deci citirea contorului — e obli­gatorie, atunci el trebuie făcut din timp, fără a se m­­ai recurge la re­glementări ulterioare din 180 în 180 de zile. Socotim deci că nu abonatul trebuie să facă toate di­ligențele în vederea plății, a evi­tării penalizării, ci l.R.E.T. să o­­blige propriul personal să-și facă datoria. Aceasta-i suprema dato­rie, reclamată de modul cum în­țelegem buna servire a cetățe­nilor d­ in goană după ciubuc lui Pe foaia de parcurs a camionu­­i TM 1721, proprietatea C.L.F. Sînnicolaul Mare, condus de șoferul Ioan Schmelzer, erau înscrise unele sarcini de serviciu , la fel pe cea a unui camion al I.A.S. din aceeași localitate (21 TM 313), la volanul căruia se afla Petru Mircovici. Cu toate a­­cestea, ambii șoferi se îndeletni­ceau cu transporturi clandestine, (uși și ferestre) pentru o persoană particulară, pe ruta Reșița — Sîn­nicolaul Mare. Dar drumul e ade­sea plin de surprize. La o cotitu­ră cei doi ciubucari s-au întîlnit cu un delegat al corpului de ins­pectori de la I.T.A. Timișoara , n-au scăpat de încheierea proce­sului verbal de contravenție. Este însă interesant să semnalăm ati­tudinea lui Ion Asafu­, șef de cen­tru la C.L.F., care a declarat că poate dispune cum vrea el de mașini! Să se fi asociat la inten­țiile șoferului său ? Cine sminținea bidoanele Suindu-se în autobuzul care mergea la Lugoj, plin cu pasa­geri, milițianul s-a îndreptat di­rect spre una din călătoare. Ce a­­veți în coș ? a întrebat-o el. Eva Ursu s-a făcut albă ca varul și a bîlguit: „Ce să am ?! Puțin tică smîntînă!“ Dar la control, asupra ei s-au găsit nu mai puțin de 4 kg, cantitate ce nu putea rezulta din gospodăria personală a sus-numi­­tei. Femeia a recunoscut (adeve­rind bănuiala postului de miliție Racovița) că, în calitatea ei de lucrătoare la punctul de recoltare a laptelui de la cooperativa agri­colă de producție din Drăgoiești, obișnuia să smîntînească laptele. A­­poi își plasa „marfa“ pe piețele din Lugoj și Buziaș. Fapta ei ur­mează să fie sancționată de către comisia de judecată de la coope­rativă. Primele trei locuri... La recentul concurs republican al vînătorilor care s-a desfășurat la București primele locuri au fost cîștigate de vînători din județul Timiș: Adalbert Oster, decorator la O.C.L. „Metalo-chimice“, care, deși practică vînătoarea numai de 4 ani, a doborît 84 de talere din 100, Sabin Popa — 19 ani, stu­dent la 80 talere Facultatea de mecanică, doborîte ; ing. Gruia Dan, de la D.S.A.P.C. a doborît 77 de talere. De fapt reprezentan­ții A.J.V.P.S. Timiș au format e­­chipa cea mai tînără (vîrsta me­die: 26 de ani) , aceasta nu i-a împiedicat pe cei trei vînători ti­mișeni să-i întreacă pe cei 30 de concurenți încadrați în 18 echipe. Pentru succesul lor au fost invitați să participe la inaugurarea festivă a noului poligon din Baia Mare. Corectitudine După ce pasagerii au coborît din tramvai taxatoarea Ana Ni­colae a observat că un călător și-a uitat pe banchetă un aparat de filmat, un exponometru și alte ac­cesorii foto, care valorau peste 2.300 lei. Taxatoarea le-a luat și le-a depus la direcțiunea I.T.T. De aici a pornit o întreagă cursă pentru găsirea păgubașului, cerîn­­du-se și ajutorul organelor de mi­liție. In cele din urmă, acesta a fost găsit și i s-au înmînat toate obiectele. Nu este pentru prima dată cînd relatăm despre aseme­nea exemple de corectitudine și o­­nestitate civică. Cinste deci Anei Nicolae I Rubrică realizată de : N. CIMPEANU, R. COLESNIC, FL. BOȚ și N. PIRVU

Next