Drapelul Roşu, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 8309-8335)

1971-10-26 / nr. 8330

i Anul XXVIII nr. 8.330 Marți, 26 octombrie 1971 4 pagini, 30 bani PLENARA LĂRGITĂ A COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL U. T. C. Ieri, a avut loc, la clubul C.F.R. din Timișoara, plenara lărgită a Comitetului județean Timiș U.T.C., consacrată dezbaterii activialtății de educare comunistă desfășurată de organele și organizațiile U.T.C.. din județ, în lumina măsurilor adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. — la propunerea și din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu — privitoare la îmbunătățirea muncii de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. La plenară au participat tovarășii MIHAI TELESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, Aurel Stoica, secretar al Comitetului Central al T. T. C., membri ai Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, secretari ai unor comitete și organizații de partid, membri de partid cu stagiu in ilegalitate, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, instituțiilor județene și ai unor unități economice, muncitori, tehnicieni și ingineri, oameni de știință, artă și cultură. Alături de membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean U.T.C., erau prezenți, de asemenea, membrii comisiei de cenzori a Comitetului județean U.T.C., secretari ai organizațiilor U.T.C. din școli, membrii biroului Consiliului U.R.S. pe centrul universitar și președinți ai U.R.S. din institute secretari ai comitetelor și facultății comunale U.T.C., membri ai comisiei politico-ideologice și cultural-educative, aparatul Comitetului județean U.T.C. Informarea prezentată plenarei de tovarășul Radu Bălan, prim-secetar al Comitetului județean Timiș al U.T.C., a înfățișat în prima sa parte, în mod analitic, activitatea organelor și organizațiilor U.T.C., care sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, dau viață hotărîrilor partidului, modul în care se ocupă de educarea comunistă a tinerilor din industrie și agricultură, din școli și facultăți, de mobilizarea acestora la înfăptuirea sarcinilor economice, la pregătirea teoretică și practică, la acțiunile de muncă voluntarpatriotică. Subliniind rezultatele obținute în activitatea economică și la învățătură, pe tărîmul științei și artei, a mișcării artistice de amatori ca și în alte domenii, informarea s-a oprit apoi asupra neajunsurilor în munca de educare comunistă, patriotică și moral-cetățenească a căilor și modalităților de înlăturare a acestor neajunsuri, pentru îmbunătățirea continuă activității educative în rîndul tuturor categoriilor de tineri. Explicînd cauzele neajunsurilor care s-au manifestat informarea a arătat că acestea se datoresc în primul rînd modului defectuos în care se desfășoară viața internă în unele organizații. Există încă organizații U.T.C., mai ales la sate, în Continuare in pag a llat Plenara lărgită a Comitetului județean U.T.C., consacrată dezbaterii programului adoptat de conducerea partidului, din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu — pentru îmbunătățirea muncii politico-ideologice și cultural-educative, s-a dovedit, prin profunzimea și spiritul de răspundere cu care au fost abordate problemele educației comuniste a tinerei generații, un moment important în viața organelor și organizațiilor U.T.C. din județul Timiș,pe calea perfecționării continue a stilului și metodelor lor de muncă, in vederea înfăptuirii sarcinilor mari ce le revin în actuala etapă pe care o parcurge patria noastră — aceea a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Calda și vibranta adeziune de documentele programatice față ale partidului nostru privind așezarea muncii politico-educative la locul ce i se cuvine în ansamblul activității noastre sociale — exprimată în cursul dezbaterilor — reprezintă o nouă șiine ilustrare a atașamentului de neclintit al tineretului din județul nostru față de partid — conducătorul încercat al întregului popor în opera de făurire a unei Românii moderne și prospere in care mărețele idealuri ale socialismului de dreptate, echitate socială, de demnitate umană să se afirme cu tot mai multă vigoare. Mi se pare întrutotul firesc, ca tineretul și componenții detașamentului său revoluționar — uteciștii, să manifeste o mare receptivitate față de măsurile adoptate de conducerea partidului a căror esență constă in transpunerea în fapte a cunoscutei teze a Congresului al X-lea al P.C.R., potrivit căreia noua etapă istorică pe care o parcurge țara noastră presupune atît o puternică bază economică și tehnică, cît și un înalt nivel al științei și învățămîntului, o cultură avansată. De altfel, ampla dezbatere care s-a desfășurat în toate organele și organizațiile de partid, în presă, iar recent în plenara lărgită a Comitetului județean de partid, a consemnat odată cu unanima aprobare a documentelor elaborate de conducerea partidului impresionanta afirmare a sentimentului de profundă dragoste și stimă pe care comuniștii, toți oamenii muncii îl nutresc față de Comitetul nostru Central, față de cel mai iubit fiu al poporului român — tovarășul Nicolae Ceaușescu. In cele ce urmează doresc să vă înfățișez cîteva din preocupările actuale și de perspectivă ale Comitetului județean de partid în domeniul dezvoltării activității economice și social-culturale, reiieind totodată direcțiile in care trebuie să acționeze organele și organizațiile U.T.C., comitetul dumneavoastră județean pentru a spori neîncetat contribuția tineretului dezvoltarea multilaterală a județulului nostru. Am pășit în noul cincinal ale cărui linii directoare au fost stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. . Așa după cum cunoașteți, recenta sesiune a Marii Adunări Naționale a adoptat legea cu privire la planul cincinal de dezvoltare economică și socială a țării in perioada 1971—1975. Potrivit planului producția industrială va spori in medie, anual, cu 11—12,2 la sută, față de 8,5—9,5 cit se prevăzuse în directivele Congresului al X-lea, iar producția agricolă cu 6,3—8,3 la sută față de 5—5,5 cît se prevăzuse inițial. După cum vedeți, planul de stat a fost îmbunătățit urmare a unor largi consultări ca și dezbateri inițiate de conducerea partidului. După ce a înfățișat obiectivele industriale cu care se va îmbogăți zestrea județului Timiș în perioada 1971-1975, ritmurile de dezvoltare a diferitelor ramuri economice, creșterea ponderei construcțiilor de mașini în ansamblul economiei județului, vorbitorul a arătat că, în actualul cincinal, numărul salariaților din industrie va spori cu încă 20.000, mulți dintre aceștia fiind tineri,cărora li se vor crea condiții de a depune o muncă utilă societății, de a se consacra profesiei pe care și-au ales-o. Este într-adevăr o mare cucerire a socialismului, aceea de a ști că după terminarea școlii, tinărul muncitor sau specialist își are locul de muncă asigurat. Alături de colectivele în care lucrează, tinerii muncitori, tehnicieni și ingineri din fabricile și uzinele noastre au obligația de a răspunde cu conștiinciozitate sarcinilor ce le revin, de a folosi în întregime capacitatea mașinilor și utilajelor, de a realiza produse de calitate superioară, de a gospodări cu grijă materiile prime și materialele, de a milita pentru introducerea noilor tehnologii. Realizările de pină acum în legătură cu antrenarea tinerilor muncitori, ingineri și tehnicieni la mișcarea de inovații și raționalizări, pe terimul cercetării trebuie mult amplificate. Referindu-se în continuare la unele acte de indisciplină, care se semnalează la tineri în procesul de producție, vorbitorul a spus : Comitetul județean de partid apreciază că organizațiile U.T.C. din fabrici și uzine trebuie să facă mai mult în direcția legăturii tinerilor muncitori de locurile de muncă unde au fost repartizați, să intervină cu mai multă energie pentru înlăturarea fluctuației. Prin forme și mijloace vii ale muncii politice de masă, să cultivăm la tinerii muncitori mîndria că aparțin clasei muncitoare, clasă conducătoare in stat, forța socială cea mai înaintată, căreia îi sunt proprii disciplina, fermitatea revoluționară, spiritul de intoleranță față de tot ce împiedică mersul nostru nainte. Avem datoria să dezvoltăm la toți tinerii muncitori atitudinea înaintată față de muncă, față de proprietatea socialistă, hotărîrea de a face totul pentru bunul mers al activității în întreprinderea în care lucrează, pentru prestigiul ei. O mare atenție trebuie să acordăm educării tinerilor muncitori în spiritul glorioaselor tradiții ale clasei muncitoare din România, ale muncitorimii timișoree, organizînd în acest sens activități interesante, bogate în conținut. După ce a relevat realizările obținute în creșterea producției agricole, vorbitorul a spus : Folosesc acest prilej pentru a sublinia că tineretul nostru, animat de un puternic patriotism, a adus o reală contribuție la înfăptuirea sarcinilor ce au stat în fața județului în (Continuare în pag. a II-a) Cuvintul Iov Mihai . Aspect din timpul lucrărilor Plenarei lărgite a Comitetului Județean al J.T.O. Conferirea ■•a »*Ordinului Muncii clasa I unor unități agricole Pentru contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului, de dezvoltare a agriculturii socialiste și pentru participarea activă a țăranilor cooperatori, muncitorilor, mecanizatorilor, tehnicienilor și inginerilor la obținerea, în anul 1971, a unor recolte bogate de grîu pe întreaga suprafață avută în cultură și livrarea la fondul de stat a unor cantități sporite, prin decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I următoarelor cooperative agricole de producție : Poiana, din municipiul Turda, județul Cluj, care a realizat 4.480 kg grîu la hectar; „6 Martie“ din orașul Cîmpia Turzii, județul Cluj, care a realizat 4.424 kg grîu la hectar; Foieni, județul Satu Mare, care a realizat 4.272 kg grîu la hectar; „Cămin“ din comuna Căpleni, județul Satu Mare, care a realizat 4.131 kg grîu la hectar; Stoicănești, județul Olt, care a realizat 4.120 kg grîu la hectar; „Ho-Și-Min“ din comuna Dor Mărunt, județul Ialomița, care a realizat 4.102 kg grîu la hectar; „9 Mai" din comuna Cășeiu, județul Cluj, care a realizat 4.044 kg grîu la hectar, și Diniaș, comuna Peciu Nou, județul Timiș, care a realizat 4.007 kg grîu la hectar. Prin același Decret, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I următoarelor stațiuni experimentale agricole : Turda, județul Cluj, care a realizat 5.392 kg grîu la hectar. Valul lui Traian, județul Constanța, care a realizat 4.155 kg grîu la hectar și Livada, județul Satu Mare, care kg. grîu la hectar, a realizat 4.073 (Agerpres) ÎNCHEIEREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A ORGANIZAȚIEI PIONIERILOR La Palatul Mari Adunări Naționale s-au încheiat, în cursul zilei de duminică, lucrările celei de-a 11-a Conferințe Naționale a Organizației Pionierilor. în ultima zi a lucrărilor, a fost ales Consiliul Național al Organizației Pionierilor, Conferința aprobînd în unanimitate, componența Consiliului din care fac parte 215 tovarăși, pedagogi cu înaltă calificare, învățători și profesori cu experiență în munca pionierească, comandanți de detașamente și unități, președinți ai consiliilor locale ale organizației pionierilor, personalități ale științei, culturii și artei, activiști de partid, reprezentanți ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Ministerului învățămîntului, Ministerului Forțelor Armate, Comitetului Central al U.T.C., Consiliului Național al Femeilor, Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport și ai altor instituții și organizații obștești care contribuie la educarea copiilor, părinți, în prima sa ședință plenară. Consiliul Național al Organizației Pionierilor a ales Comitetul Executiv, format din 39 de tovarăși, și Biroul Consiliului Național, alcătuit din următorii 11 tovarăși: Andrei Nicolae, profesor, director al Liceului „Nicolae Bălcescu“ din Craiova, județul Dolj; Furo Iuliu, inginer, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Ilie Silvia, secretar al C.C. al U.T.C. ; Kopandi Rozalia, profesoară, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Moraru Florin, lector universitar, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Mutschler Elfride, profesoară, comandant de unitate la Școala generală din Bencecul de Sus, județul Timiș; Nifov Dumitru, profesor, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Patița Silvestru, lector universitar, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Poparad Elena, profesoară, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor; Radulian Virgiliu, conferențiar universitar, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor ; Rațiu Iuliu, profesor, activist al Consiliului Național al Organizației Pionierilor, în funcția de președinte al Consiliului Național al Organizației Pionierilor a fost ales tovarășul Radulian Virgiliu, iar ca vicepreședinți tovarășii: Andrei Nicolae, Furo Iuliu, Ilie Silvia, Mutschler Elfride, Patița Silvestru, Poparad Elena. à Investițiile la nivelul angajamentelor Consecințe ale rutinei și atitudinii de expectativă Din nou pe șantierul Fabricii de nutrețuri combinate din Birola Cu aproximativ o lună în urmă, ziarul nostru a publicat articolul „Ajustări" contabile... neconstructive", în care analizam stadiul construcțiilor la un important obiectiv economic : Fabrica de nutrețuri combinate din Birola. Articolul preciza că singura cauză care explică întîrzierea lucrărilor era defectuoasa organizare a muncii pe șantier. Care au fost urmărite? Cum la redacție n-a sosit nici un răspuns din partea Trustului de construcții industriale — credem că e datoria comitetului de partid de aici să ceară conducerii trustului să respecte hotărîrea Comitetului executiv al C.C. al P.C.R., privitoare la obligația de a răspunde sesizărilor presei ! — nu ne-a rămas decit să ne deplasăm din nou la F.N.C. Birda. Iată constatările: Stadiul fizic al execuției este aproape la fel cu cel semnalat la 28 septembrie a.c. O „noutate“ ne-a oferit, totuși, șeful de lot Ion Butnaru. După părerea d-sale, valoarea producției de construcții-montaj planificată în 1971 este cu aproximativ 40 la sută mai mică decit evidențiază documentele oficiale de la sucursala Timiș a Băncii pentru agricultură și industrie alimentară. , — In contractul încheiat cu F.N.C. Beregsău (beneficiarul investiției — n.a.), s-a prevăzut o valoare mult mai mică este de părere tovarășul Butnaru. Există și un act adițional, care de valoare prevede o suplimentare aproximativ egală, dar actul ăsta adițional n-a ajuns încă pe șantier. Situația este de-a dreptul alarmantă : șeful lotului, omul pus să conducă finalizarea unei importante investiții, habar nu are cît anume trebuie executat ! Și asta nu epuizează încă tabloul dezordinei existente pe șantier. Ca să avem, totuși, o bază de discuție, acceptăm, „varianta Butnaru“ a planului de producție și purcedem, în consecință, la o analiză pe poziții și obiecte. Chiar și această alternativă, nu este de natură să salveze aparențele : absolut la toate categoriile de lucrări s-au înregistrat rămîneri în urmă, inclusiv la „corpul comasat plus centrala termică“ și „linie C.F.“, despre care șeful de sot ne-a declarat, cu dezinvoltură, că nu cunoaște prevederile planului. Mari restanțe s-au adăugat vechilor restanțe care privesc construcția unor obiective cu termen scadent la 30 septembrie a.c. : drumuri, platforme, racorduri de apă și canalizare,rețele exterioare de apă și canal — adică tocmai cele semnalate la 28 septembrie. Dacă la toate acestea adăugăm că la baza reală de comparație a realizărilor este nu „varianta Butnaru“ a planului de producție, ci, firesc, documentele aflate în bancă, înseamnă că restanțele sunt de peste două ori mai mari . In mod cert, conducerea T.C.I. cunoștea că lotul din Birda se află intr-un cerc vicios — și acesta măcar din relatările cuprinse în ancheta publicată anterior de ziarul nostru. Era, deci, cît se poate de normal să se pună imediat capăt situației precare de pe șantier. In pofida acestor imperative nu s-a întreprins, pare-se, nimic, sau dacă s-a întreprins ceva, avem toate motivele să punem la îndoială calitatea intervențiilor făcute. De ce ? Pentru că problemele de esență, determinante pentru grăbirea ritmului de lucru, nu au fost soluționate nici acum. Cofrajul necesar glisării corpului central al fabricii, bunăoară, nu a fost procurat nici pînă la ora actuală. Abia . .. „ieri (19 octombrie — n.a.) a plecat după el, la Oradea, delegatul nostru“ — ne-a spus tovarășul Butnaru. V— Dar drumurile, de ce nu-s terminate ? — Drumurile nu sînt terminate și nici nu se pot termina anul acesta, deoarece pe traseul respectiv există Anchetă realizată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a lll-a) Țăranii cooperatori din satul Checea, comuna Genei, string roadele cîmpului de pe ultimele suprafețe. Paralel cu încheierea recoltării porumbului și sfeclei de zahăr, ei au dat în aceste zile bătălia pentru a termina și semănatul griului pe cele 800 de hectare. In acest scop s-a lucrat din plin — ziua și noaptea Pe parcelele arate și discuție in schimburi prelungite, s-a semănat ziua grîu, de la care se așteaptă în vara lui ’72, nu 300 kg peste plan la hectar ca în acest an, ci mai mult. Totul este bine organizat, fiecare știe ce are de făcut — mecanizatorii ca și țăranii cooperatori deopotrivă. Dacă amintim numele tractoriștilor Ion Ardelean, Gheorghe Szász sau Ștefan Bereholschi, care au lucrat cu același spor ziua ca și noaptea, trebuie să spunem că și cooperatorii Ștefan Gherceni, Traian Milotă, Alexandru Boroș, Vasile Milosav și alții, aproape că nu au știut ce e odihna pînă nu au văzut rodul toamnei în hambarele cooperativei și asigurată producția de grîu a anului viitor. Depășirea substanțială a prevederilor de plan la grîu, porumb, floareasoarelui, sfeclă de zahăr, cartofi, rezultatele de asemenea bune înregistrate în sectorul zootehnic, dar mai cu seamă scurtarea, cu mult peste obișnuit, a duratei campaniei de toamnă din acest an, arată ca ceva a determinat și influențat astfel de succese. Acest ceva, se explică prin modul de a gindi și acționa al țăranilor cooperatori, bilanțul economic superior celor din alți ani, arată că organizația de partid din cooperativă și-a exercitat și își exercită, cum se cuvine rolul de factor politic mobilizator. Discuțiile purtate cu mai mulți țărani cooperatori — membri și nemembri de partid — ne-au înlesnit înțelegerea că în această toamnă, mai pregnant ca în altele, comitetul de partid, secretar tovarășul Vasile Rotaru, a acționat mult mai eficient, a intervenit la timp acolo unde situația impunea mai mult, dovedind astfel însușirea indicațiilor cuprinse în Scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu tuturor lucrătorilor din agricultură. Au fost utile, ședințele operative de seară, ținute împreună cu consiliul de conducere al cooperativei și reprezentantul secției S.M.A., dar tot atît de folositoare s-au arătat convorbirile inițiate de agitatori la capătul tarlalelor, înainte de începerea lucrului sau în pauzele pentru masă O influență deosebită au avut-o edițiile gazetelor de perete, al căror conținut a vizat de fiecare dată concentrarea tuturor eforturilor pentru grăbirea lucrărilor și strîngerea roadelor fără pierderi. Este meritul colectivului de redacție, a cărei responsabilă este tovarășa rogantă, Viorica Homode indicațiile ținînd seamă comitetului de partid, de cerințele campaniei, a antrenat factorii responsabili din unitate la realizareunor ediții mobilizatoare, care au popularizat metodele bune, pe fruntașii în muncă, dar care, în același timp, au criticat neajunsurile. Articole ca cele intitulate: „Conștiința socialistă se măsoară în rezultate economice", „Să executăm la timp lucrările agricole de toamnă", „Acordul global, formă stimulativă". „Cu toate forțele la arat și semănat" ca și altele asemănătoare au și venit, prin conținutul lor concret, ca adevărate chemări mobilizatoare la hărnicie și întrecere. Mijloace puternice de influențare și mobilizare a cooperatorilor s-au dovedit și panourile confecționate ca urmare a aplicării în viață a sarcinilor ce se desprind din programul de îmbunătățire a activității politicoideologice și culturaleducative, program primit și aici cu satisfacție și interes. Iată ce vizează cîteva din chemările scrise îngrijit și fixate la locuri frecventate zilnic de țăranii cooperatori : „Folosirea fondului funciar, înseamnă ca fiecare bucată de pămînt să fie integrată în circuitul agricol și lucrată cu răspundere", „Efectuarea lucrărilor de hidroameliorații, îndatorire de seamă a fiecărui cooperator", „îngrijitori, sporind zilnic ingrășarea porcilor cu 20 de grame peste plan, vom obține un plus 13.000 kg carne anual", „Mulgători, dacă obțineți zilnic de la fiecare vacă furajată 100 ml de lapte peste plan, producția totală va crește cu 12.775 litri, iar veniturile unității sporesc cu aproape 30.000 lei. Exemplele ar putea continua. Concluzia care se desprinde din investigația întreprinsă la cooperativa agricolă de producție din Checea asupra modului în care acționează formele muncii politice in sprijinul producției este îmbucurătoare. Cunoscînd preocupările comitetului de partid și ale organizațiilor de bază de aici, activitatea agitatorilor, conținutul gazetei de perete, panourilor și altor mijloace de influențare, ne dăm seama că toate acestea vin în întîmpinarea unor cerințe stringente, determină obținerea unor rezultate mereu mai bune. I. USARU MUNCA POLITICA in sprijinul cerințelor stringente ale producției Cînd mijloacele de influențare sînt judicios folosite... L.