Drapelul Roşu, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 8361-8387)

1971-12-08 / nr. 8367

0­2 © Ca și alte unități industriale din județ, întreprinderea 6 Martie stră­bate un amplu proces de moderni­zare : aici au luat ființă secții noi care răspund, prin organizarea și dotarea lui­, cerințelor înaintate ale tehnicii în domeniul construc­ției de utilaje pentru șantierele de construcții. Agregatele date în fo­losință sînt deservite de muncitori cu o temeinică pregătire, dobîndi­­tă in școli profesionale și tehnice, licee de specialita­te, de un corp teh­­nic-ingineresc va­loros. Cu alte c­u­­vinte, înseși reali­tățile din unitatea noastră reflectă justețea politicii partidului, vasta sa activitate de edu­care marxist-leni­­nistă a maselor, ca­re, așa cum a su­bliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, a avut ,,un rol im­portant in unirea eforturilor întregu­lui popor pentru înfăptuirea hotărî­­rilor partidului de edificare a socialis­mului". Toate aceste ele­mente care sunt, intr-un fel sau altul, o reflectare a re­voluției tehnico­­științifice in țara noastră, impun și o perfecționare a formelor și metodelor muncii de partid. în această privință, ni se par potrivite argumentele aduse de unii tovarăși, care și-au spus cu­­vântul în dezbaterile din paginile ziarului Drapelul roșu, a ideii su­bliniate de atâtea ori și cu atâta forță de conducerea partidului că, fără a renunța definitiv la forme­le și metodele perimate, fără a fo­losi altele moderne, corespunză­toare realităților actuale, sintetic vorbind, fără a așeza pe baze ști­ințifice stilul nostru de muncă, nu vom putea face față noilor sarcini. Desigur, nu putem considera modernul drept ceva efemer și să aplicăm cutare procedeu, cutare metodă doar pentru că se vorbește cu insistență despre ea. Concepem modernul ca pe o acțiune profun­dă, încărcată cu semnificații a­­dînci , am zice că, a fi modern in munca de partid, in conducerea tehnico-administrativă, înseamnă a ține pasul cu viața, a folosi in permanență tocmai acele metode care să permită cunoașterea și stă­pânirea proceselor și fenomenelor actuale, contemporane, previziu­nea, în limitele posibilului, a celor viitoare, care să alcătuiască acel stil de lucru rațional, suplu, ope­rativ, cu efecte controlabile și, dacă se, poate, măsurabile in toate domeniile. Cu alte cuvinte, a fi modern pre­supune neapărat a scruta viito­rul, a imprima dinamismul cuve­nit activității de conducere, a ține pasul cu viața, a merge chiar înaintea ei. Ne străduim să înlă­turăm caracterul static al muncii, atitudinea de a aștepta desfășura­rea evenimentelor, de a evita si­tuațiile prin care suntem­ puși în fața unor fapte nedorite, greu de influențat sau de înlăturat. De exemplu, în problema funda­mentală a realizării planului eco­nomic, la noi s-a renunțat la pro­cedeul de a consulta doar dările de seamă de la sfîrșitul decadelor, lunilor, trimestrelor, pentru a ve­dea mersul treburilor, introducind în schimb procedeul, pe care considerăm mai viabil — in sen­­l­sul explicat mai sus — de a obți­ne date preliminare și la începutul acestor perioade, ceea ce conferă posibilitatea de a putea stabili Îm­preună cu toți factorii responsa­bili, măsuri politice și organizato­rice menite să prevină anumite lipsuri, neajunsuri, necorelări, greutăți in aprovizionarea tehnico­­materială, in realizarea planurilor de producție. Procedeul acesta al preliminări­lor concentrează atenția secretari­lor organizațiilor de bază, a mem­brilor comitetului de partid și a comitetului oamenilor muncii asu­pra unor direcții precise, fiecare avînd sarcini bine delimitate drept de decizie atît pentru dome­și uiul de care răspunde personal, în virtutea funcției deținute, cit și pentru cele de ansamblu ale Între­prinderii. Astfel s-au înfăptuit ac­țiuni premergătoare devansării producției, la unele sortimente, de la un trimestru la altul, pentru se înlătura acel „asalt“ de la sfir­­­­șitul perioadelor, cu bine cunos­cutele efecte negative în ceea ce privește uzajul mașinilor, obosea­la oamenilor și calitatea produse­lor. Tot atît de important se dove­dește a fi sistemul preliminărilor anuale, mai ales in domeniul in­vestițiilor. De exemplu, știm că, în lumina sarcinilor cincinalului, anul acesta și cel următor, cînd trebuie să fie puse in funcțiune alte obiective industriale, va fi, din acest punct de vedere, foarte greu. De aceea, încă din 1970, es­­timînd situația, pe baza unor stu­dii temeinice, am întreprins une­le măsuri care au condus la înde­plinirea cu succes a planului de investiții, creîndu-se și unele de­vansări. Astfel de realizări permit anticiparea unor lucrări, Incit să se poată pregăti cu­ mai bine înde­plinirea sarcinilor din anul viitor. Aceasta, in condițiile în care co­lectivul nostru este hotărît ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze producție suplimentară de 2,5 mi­­­lioane lei și să pregătească asimi­larea in fabricație a noi utilaje, menite să asigure creșterea produc­tivității muncii în sectorul de con­strucții ce se vor executa anul viitor. Procedeul despre care am vorbit definește preocupările noastre de a îmbina munca curentă cu cea de perspectivă, de a elimina anchilo­zările, șabloanele, de a plasa ac­tivitatea pe coordonatele contem­poraneității, ale noului, ale pro­gresului. Transformările care au loc în întreprindere reclamă luarea în considerare a prezentului, dar prospectarea neîncetată a viitoru­și lui. Arătam, de exemplu, că în secțiile și sectoarele întreprinderii lucrează mai ales muncitori care au fost pregătiți la locul de mun­că, in diferite școli profesionale, tehnice, care sunt chemați să reali­zeze noi mașini și utilaje de înaltă tehnicitate, ca : pompe de transportat mortar, cu două pis­toane, instalații de aplicat mase de spaclu, ascensorul de persoane și materiale pentru șantiere, diferite tipuri de macarale etc. Organizațiile de partid, de sindi­cat și U.T.C. și-au unit eforturile și, împreună cu comitetul oameni­lor muncii, cu ceilalți factori res­ponsabili desfășoa­ră o susținută acti­vitate politico-edu­­cativă, de dezvol­tare a conștiinței salariaților, a răs­punderii fiecăruia pentru soarta pro­ducției. Constatăm cu bucurie că multe din măsurile a­­doptate în direcția amintită prind via­ță și, faptul a­­cesta conferă co­lectivului noi po­sibilități de afir­mare. Propaganda tehnică, agita­ția vizuală, învăță­mântul ca să nu de partid, mai a­­mintesc și alte for­me și metode ale muncii masă, politice de răspund prin conțin fiul lor mai bine ca in alți ani cerințelor. Conștienți că ceea­­ ce s-a reali­zat, constituie doar un început ne simțim obligați să acționăm în con­tinuare cu mai multă perseveren­ță, pentru ca în împlinirea sarci­nilor de plan, ce ne revin în cel de-al doilea an al cincinalului, să obținem succese și mai mari, pe măsura posibilităților de care dis­pun colectivul, organizația noas­tră de partid, ing. IOSIF PILTZER director IO­AN PETROVICI secretarul comitetului de partid al întreprinderii „6 Martie" îmbinarea activității curente cu cea de perspectivă - obiectiv politic cu semnificații majore Programig­­ele educație comunistă, călăuzi In activitatea organizațiilor de partid 2 milioane km voiaj prin țară sau străinătate Ca urmare a dotării cu automo­bile de asistență tehnică și remor­­care, cu un atelier de Întreținere și reparații auto, o stație de spălat autoturisme, aparataj modern pen­tru efectuarea reviziilor tehnice și a testărilor, precum și cu personal calificat, Filiala județeană Timiș a Automobil Clubului Român se pre­zintă la acest sfîrșit de an cu un bilanț bogat în activitatea sa. Ast­fel, cei peste 2.000 de membri ai săi apelează cu tot mai multă în­credere la serviciile unității în ceea ce privește asistența tehnică și organizarea de excursii in străi­nătate. în acest an, bunăoară, au pierat in voial peste hotare, prin A.C si­un număr de 2.500 de persoane cu circa 1.000 de autoturisme, parcur­­gind, pe drumurile patriei, in Eu­ropa și Asia, mai mult de două mi­lioane de kilometri. In ceea ce privește asistența teh­nică în anul curent, personalul de specialitate a­ filialei a efectuat circa 700 revizii tehnice, conform legislației rutiere, și peste 400 in­tervenții la domiciliu și pe șosele, solicitate atît de membrii A.C.R., cit și de automobiliștii străini, membri ai cluburilor similare din străinătate. (Dan Dragomirescu, se­cretarul Filialei județene Timiș a A.C.R.). ALMANAHUL „SCINTEIA“-1972 In 448 de pagini oferă o interesantă înmănunchie­­re de manuale, dicționare, bre­viare, compendii, enciclopedii și dosare pe mari pro­bleme ale lumii contemporane. O PREZENȚA TRADIȚIONA­LA ȘI TOTUȘI NOUA : BRE­VIAR JURIDIC Avocatul casei vă oferă 21 de consultații juridice. DIALOGURI DES­PRE EDUCAȚIA SOCI­A­LISTA: CONȘTIINȚA RE­­VOLUTIEI ȘI RE­VOLUȚIA IN CON­ȘTIINȚE. MIC DICȚIONAR ECONOMIC O MICRO-ENCI­­CLOPEDIE UTILA TUTUROR: ORA­ȘELE ROMÂNIEI TERRA LAN­SEAZĂ UN SEM­NAL GRAV: S.O.S. — NATU­RA 1 CUM IL RE­CEPȚIONEAZA O­MENIREA ? DOCUMENTAR MONDIAL : ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE. EXISTA „O ARTA DE A TRAI" ? UN ATRACTIV GHID TURIS­TIC : ROMANIA PITOREASCA 1972 ...——.......... ,M ­an———I—inimii iiiii­­iii|»i»|i» Noi capacități industriale în județul Timiș au intrat in funcțiune noi capacități indus­triale. Datorită u unor lucrări de investiții, întreprinderea „Indus­tria linii" din Timișoara și-a sporit potențialul cu peste 30 la sută. In cadrul unei alte unități, „Industria textilă“ din Lugoj, au intrat în producție do­uă noi țe­sătorii și o secție de albitorie, cu ajutorul cărora se va obține anual un spor de circa 6 mi­lioane mp țesături și 20 milioa­­re mp țesături­­ albite. In același timp, la întreprin­derea „1 Iunie“ din Timișoara sunt în curs de finisare mai multe secții care vor contrib­ui la sporirea producției cu 8,5 mi­lioane tricotaje și 400 tone tri­cot pe an. (Agerpres) TELEVIZIUNE MIERCURI, 8 DECEMBRIE 18,00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 18,15 Mult e dulce și frumoasă. 18,30 Con­fruntări. Cum măsurăm eficien­ța. Schimb de opinii despre in­dicatorii eficienței economice la nivelul întreprinderii. 18,50 Gala interpreților. Aurelian Octav Popa într-un program de muzi­că preclasică și românească. 19,10 Tragerea pronoexpres. 19,20­1.001 de seri : Creionul fermecat — „In șopronul vechi". 19,30 Te­lejurnalul de seară. 20,00 Cinci­nalul in acțiune : Județul Buzău la cetele industrializării. 20,10 Telecinemateca : „Șeicul alb" 21,45 Anchetă XV. : „Procesul u­­nei prejudecăți". 22,20 Teleglob : Trei orașe poloneze. Reportaj filmat. 22,40 Telejurnalul de noapte. 22,50 Tenis : „Turneul campionilor". Transmisiune di­rectă de la Paris. TINERETUL SPRE LECTURĂ! Biblioteca trebuie să devină un puternic factor de educație comunistă a tineretului șic Instituție culturală cu un puter­rol educativ, biblioteca trebuie privită în primul rând ca o instituție ideologică, menită să asigure dezvăluirea și propagarea acelor bunuri spirituale care co­respund eticii comuniste, concep­ției revoluționare a clasei munci­toare. Pornind de la acest dezi­derat major, biblioteca din comu­na Beba-Veche și-a propus să contribuie, prin activitatea sa de propagandă, la Îndeplinirea vastu­­­lui program de educație comunistă maselor. Bucurîndu-ne de îndrumarea și sprijinul perma­nent primit din partea comitetu­lui comunal de partid, colaborind intens cu toate instituțiile și or­ganizațiile din comună, am reușit să facem din bibliotecă o pre­zență tot mai activă în viața spi­rituală a comunei, in­formarea conștiinței comuniste a tineretu­lui. In munca de popularizare a căr­ții social-politice biblioteca folo­sește o tot mai largă gamă de forme de propagandă : elaborarea unei liste bibliografice, amenaja­rea de expoziții și rafturi tema­tice legate de diferite evenimente la ordinea zilei, organizarea unor concursuri „cine știe răspunde" pe diferite teme, expunerea zilni­că a principalelor articole din presa centrală și județeană, atit în incinta bibliotecii cit și în fiși­erul din fața căminului cultural. Pe lângă aceste acțiuni organizate din proprie inițiativă biblioteca noastră mai elaborează o serie de liste bibliografice, solicitate de birourile organizației U.T.C. și pune la dispoziția acestora colec­țiile sale. Pentru a răspunde prompt in­teresului cu care tinerii din comu­nă intimpină documentele de partid nou apărute am organizat deseori, în colaborare cu Comite­tul comunal U.T.C., lecturi colec­tive în cadrul adunărilor genera­le, în cadrul întilnirilor cu citi­torii bibliotecii. Educația ateist­­științifică a tineretului constituie o altă latură fundamentală a ac­tivității noastre în scopul formă­rii unor concepții materialist-dia­­lectice despre lume și viață. In acest sens, am organizat în incin­ta bibliotecii o expoziție perma­nentă „Originea și evoluția omu­lui“ care se bucură de un viu interes din partea celor care vi­zitează biblioteca. In cadrul cer­curilor de lectură existente in comună am organizat nenumărate dezbateri pe marginea unor teme cum sunt „Semnele cerești și tăl­măcirea lor adevărată“, „Cînd și de ce a apărut religia“, „Ce este cerul“, „Cutremurele de pămînt“ și altele care s-au dovedit a fi deosebit de eficiente și pe placul celor prezenți. Un rol important în procesul de educare comunistă a tineretu­lui în spiritul eticii comuniste și al patriotismului socialist îl are li­teratura beletristică. Propaganda acesteia a cuprins o gamă varia­tă de forme, cuprinzînd printre altele recenzii, prezentări de cărți, seri literare, momente poe­tice, literare, medalioane și simpozioane dramatizări ale unor o­­pere literare. La organizarea a­­cestora am avut întotdeauna în vedere să alegem din literatura națională și universală acele opere care contribuie din plin la educarea comunistă a tineretului, la formarea omului nou, pose­sor al unei culturi multilaterale, armonioase, cu receptivitate es­tetică. Avînd în vedere tocmai acest lucru colectivul de conduce­re al bibliotecii a cuprins în bi­bliografiile întocmite pentru di­feritele manifestări de masă o­­pere literare care oglindesc tre­cutul de luptă al poporului nostru („Românii subt Mihai-Vodă Vi­teazul" de Nicolae Bălcescu, „E­­roi au fost, eroi sunt încă“ de D. Almaș, „Neamul Șoimăreștilor“ de Mihail Sadoveanu, „Răscoala" de Liviu Rebreanu, „Princepele“ de Eugen Barbu și altele), mo­mente din lupta pentru făurirea societății socialiste în patria noastră „Setea“ de Titus Popovici, „Cordovanii“ de I. Lăncrănjan precum și realizările mărețe obținute sub conducerea Partidu­lui Comunist Român. Toate aces­te acțiuni au avut un numitor comun, acela al creșterii număru­lui de cititori activi. Conștienți că mai avem incă multe de realizat pentru a apro­pia cititorii tineri de bibliotecă vom continua să îmbogățim și să diversificăm manifestările cu con­ținut educativ. Prin deplasările la cele două filiale, Cherestur și Pordeanu, in perioada de iarnă, vom impulsiona și aici procesul de atragere a tineretului la ac­țiunile cu cartea, contribuind la promovarea mărețelor idei cu­prinse în programul de măsuri privind îmbunătățirea muncii ide­ologice și educative de masă. Vom antrena în mai mare măsu­ră la acțiunile noastre pe tinerii țărani cooperatori care își desfă­șoară activitatea în sectoarele zootehnice ale celor două coopera­tive agricole de producție din co­mună, organizând diferite acțiuni la locul de muncă. Pentru aceas­ta se impune însă adîncirea in continuare a conlucrării bibliote­cii comunale cu organizațiile de masă și obștești, cu cadrele de conducere și cu toți intelectualii, inclusiv cu cei din unitățile eco­nomice. Numai așa vom reuși să formăm cititori permanenți, ade­vărați propagatori ai cărții, pe cei care vor prelua nostru și-l vor transmite mesajul mîine celor ce ne vor urma. IOAN VASIU bibliotecar la Biblioteca comunală Beba Veche AI­n sistemul democrației noas­tre socialiste, cunoașterea și respectarea cu strictețe a legilor statului se înscrie printre îndatoririle fiecărui cetățean. Este semnificativ in acest sens faptul că, de cele mai multe ori, cetățenii care se adre­sează organelor de stat și conducă­torilor acestora prin scrisori sau în audiențe, in sprijinul susțineri­lor pe care se formulează, invocă legalitatea Această manifestare re­flectă accentuarea comunității de interese ale tuturor cetățenilor,­ pentru dezvoltarea orînduirii și na­țiunii noastre socialiste și, în ace­lași timp, conturează pregnant ele­mentele unei societăți civilizate, in care orice activitate este guverna­tă de norme legale. Importanța respectării legilor de către toate organele de stat și ob­ștești, precum și de către toți cetă­țenii, a fost relevată în repetate rânduri în documentele de partid. In expunerea sa la Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. din 3-5 noiembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu­ a arătat, între altele, că este necesar să combatem men­talitățile generate de clasele ex­ploatatoare, expresiile moravurilor și modului de viață burghez. Por­nind de la asemenea imperative de maximă importanță, legalitatea­­ socialistă presupune atît ne­­admiterea abuzurilor și ilegalită­ților, cit și respectarea legilor,­­ disciplinei și ordinii sociale. Le­galitatea socialistă, ridicată Ie rang constituțional și înscrisă prin­tre sarcinile principale ale statului socialist român, își reclamă prezen­­­ța, ca un principiu călăuzitor, in activitatea tuturor categoriilor de organe create de stat. Administrația de stat — în accep­țiunea unei forme fundamentale a activității statului — prin natura activității ce o Înfăptuiește, a rolu­lui important ce-i revine in execu­tarea legilor, decretelor și hotări­­rilor organelor puterii de stat, pre­cum și a celorlalte acte normative emise pe baza acestora și în ocroti­rea drepturilor și intereselor legi­time ale persoanelor juridice și fi­zice, implică o confruntare perma­nentă cu dispozițiile legale. De aceea, respectarea legalității socia­liste este una din condițiile princi­pale de realizare a sarcinilor care le are administrația de stat pe Cunoscutul dicton latin „nemo cersetur ignorare legem“ (nimeni nu e scutit că n-a cunoscut legea) principiu ce obligă pe cetățean să aibă cunoștință și să înțeleagă le­gile puterii statale face ca, indife­rent de sistemul de publicitate, să ființeze întotdeauna prezumția cu­noașterii legilor. Intr-un stat socialist, unde legile ,în­ expresia fidelă a voinței și in­tereselor fundamentale ale uului popor deținător suveran între­ar­mierii, legislația se bucură de un asteric de largă publicitate. In activitatea mea de jurist, am avut ocazia să constat că, în gene­ral, cetățenii manifestă interes față de orice lege nouă și doresc să o cunoască, îmi amintesc de dezbate­rile pe marginea proiectului Legii nr. 1/1970, privind organizarea disciplina muncii în unitățile socia­li­liste de stat, apoi a proiectului Le­gii nr. 9/1971, privind cantinele­restaurant pentru salariați. La toa­te adunările de dezbatere a acestor proiecte de legi, cetățenii au par­ticipat în număr mare făcând pro­puneri și s-au edificat asupra con­ținutului legilor în scopul înțelege­rii lor profunde. Cu toate acestea, și deși au fost publicate fie în pre­să, fie în Buletinul oficial, consider că legile ar necesita o popularizare mai largă. Dintre aceste legi aș a­­minti doar cîteva : Legea nr. 3/1970, privind regimul ocrotirii u­­nor categorii de minori, Legea nr. 6/1971, privind acordarea unor scu­tiri și reduceri de impozit pe veni­turile realizate din gospodăriile a­­gricole aparținînd membrilor co­operativelor agricole de producție și producătorilor individuali, Legea nr. 8/1971, pentru organizarea și fo­losirea pajiștilor, loturilor zootehni­ce și semincere, precum și a stațiu­nilor comunale de montă, la care s-ar putea adăuga și altele. In organizarea unor acțiuni de popularizare a legilor, juriștii din cadrul unităților socialiste de stat și cooperatiste pot avea un rol im­portant. Prin rolul lor specific­ de apărători ai legalității socialiste, jurisconsulții au datoria ca dispozi­țiile legale, care reglementează ac­tivitatea unității unde își au locul de muncă, să fie cunoscute de toți angajații. Așa procedează, bună­oară, juriștii Iancu Munteanu de la I.G.C.T., Brutus Imbroane de la Trustul de construcții Timișoara și Liviu Brîndea de la Paza civilă contractuală Timișoara, care mani­festă o preocupare susținută de popularizare în rindul colectivului unde lucrează a actelor normative. Mijloacele de publicitate ce stau la îndemîna jurisconsulților multiple și in această direcție sunt nu se poate prescrie vreo rețetă. De­pinde de specificul locului de mun­că și, în mod cu totul deosebit, de autoritatea și probitatea profesio­nală a jurisconsultului. Este locul să arătăm, deși acest lucru l-am mai dat publicității, că, pe­ alocuri, mai dăinuie mentalitatea aprecierii activității jurisconsultului și, chiar mergînd mai departe, a necesită­ții sale în cadrul întreprinderii, după numărul proceselor în care este implicată unitatea respectivă O asemenea optică poate fi etiche­tată nu numai greșită, dar ea­­ poa­te fi și dăunătoare, căci se negli­jează activitatea jurisconsultului de educare a angajaților pe linia cu­noașterii și respectării legilor. In popularizarea legilor, cu mare sferă de aplicabilitate, consi­­­liile populare au mare influență Am văzut adeseori scrisori adresa­te de cetățeni organelor județene, și chiar centrale, prin care solicită lămuriri în legătură cu modul de interpretare și de aplicare a unor dispoziții legale (contribuția volun­tară în bani și in muncă, paza ob­ștească etc.). Alteori, se și depla­sează personal la distanțe mari, pentru a afla lucruri ce puteau fi explicate pe plan local. Dacă s-ar folosi mai intens mijloacele de popularizare a actelor normative, s-ar evita cheltuielile de bani și de timp, pe care le mai fac unii cetățeni. O sarcină de seamă pe această linie revine comitetului secretarului executiv al Consiliului popular, cel dinții că­ruia îi incumbă obligația suprave­gherii respectării legalității socia­liste. Astfel, prin grija sa, în pla­nul de muncă al Comitetului execu­tiv se pot înscrie la momente potri­vite acțiuni de popularizare a acte­lor normative elaborate pe plan central, cât și a hotăririlor și deci­ziilor organelor locale. Merită relevată activitatea susți­nută desfășurată în rândul maselor de secretarii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale Recaș (Nicolae Cleambeș), Biled (Vasile Șteflea), Teremia Mare (Tra­­ian Oprea) etc., pentru cu­noașterea legilor. Conferințele ce se țin la căminul cultural, consfătui­rile pe care le au deputații cu ale­gătorii, adunările populare ale ce­tățenilor sunt doar o parte din mij­loacele pe care le au la dispoziție consiliile populare pentru a aduce la cunoștința celor mai largi mase de cetățeni, legile statului. Un mijloc eficace pentru expli­carea legilor îl constituie apoi au­diențele. Pentru popularizarea legilor și in general a tuturor actelor normative este necesar, prin urmare, să folo­sim o multitudine de metode și for­me, in așa fel ca toți cetățenii să aibă practic posibilitatea cunoaș­terii întregii legislații a statului nostru. In felul acesta se dezvoltă conștiința civică, tot mai mulți ce­tățeni contribuind conștient și e­­fectiv la apărarea și întărirea lega­lității socialiste. ALEXANDRU ROBU consilier juridic de la Consiliul popular județean Timiș ■■meirvTiiimaemsusnari-Tjnnnr m Mlni i. Cetățenii sunt datori să cunoască și să respecte legile țării! DRAPELUL ROȘU-8.367 contraste cotidiene Optică... neconstructivă Cu numai cîțiva ani in urmă, la parterul unuia din blocurile noi din zona Gării de Nord a fost dat în folosință un bufet expres, inițiativă pe care am salutat-o ca atare la timpul potrivit. Dar iată că n-a trecut ■ ■­ multă apă pe Bega și localul își întimpină oas­peții cu . ■ • lacătul pe tifă. Deși relativ nou, se află în... reno­vare. A fost închis încă în vară, dar în tot acest răstimp nu s-au demolat decît niște ziduri interi­oare. Chiar în ziua vizitei noas­tre, pe șantier, efectiv lucrau ... doar două femei de la I.C.R.T., în timp ce cîțiva bărbați trăgeau vîrtos... din sticlele de bere. „Dacă îl terminăm în mai 1972 !, e bine“ — ne informează ei. In­­ 1 aceste condiții nici nu-i de mira­re... Dar de unde această opti­că a constructorilor, ca, la obiec­tivele mici să lucreze... un an fi-o vară ? Deservire la... periferie Pe bulevardul 13 Decembrie a f fost renovată o nouă unitate de ,1 alimentație publică — „Bodega I* Nord“, aparținătoare de O.J.T. ,1 In ciuda acestui fapt și a afișelor­­ din vitrină, care-si ademenesc clienții cu precizarea „deservire exemplară“, cînd intri înăuntru rămîi mirat. Localul este foarte mic, doar cu cîteva mese; nu o dată consumatorii trebuie să ser­vească ciorba... în picioare. La aceasta se adaugă necurățenia, fe­lul de prezentare necorespunză­tor al produselor, și acestea puți­ne la număr, de multe ori reci- Toate acestea vin în contradicție directă cu prețurile produselor, cu normele comerțului civilizat. O fi unitatea situată la capătul liniei de tramvai, dar aceasta nu în­seamnă că și deservirea trebuie să fie „la periferie“ . De-ale pescarilor și vinătorilor Asociația județeană a vînători­­lor și pescarilor sportivi a con­tractat lingă comuna Dumbrăvița, în apropierea lacului de agrement „Pădurea Verde“, un lac de acu­mulare de 13 ha care va fi popu­lat cu Pescuitul 3.500 kg crapi și caras, urmează să fie deschis, începînd cu primăvara anului vi­itor. Debitul este asigurat de că­tre Behela și lacul de acumulare de la Giarmata. Cei aproape 1­700 vînători s-au bucurat de primele două vînători, la care s-au împușcat peste 700 iepuri, fazani si răpitoare. A­­proape toți vînătorii și-au achitat taxele de vinătoare. Dar mai sint­­ i răi platnici, ca Dumitru Mun­teanu, din Sînnicolaul Mare, Vasi­le Brezovan, Lugoj, Gruia Bratan, Buziaș, Ștefan lojică, Emilian Ma­tei, Timișoara. Din nou „așteptăm răspuns“ Mai există și acum un nu­măr de întreprinderi care nu răspund la articolele critice a­­părute în ziarul „Drapelul roșu“, iată-le: De la Kandia, nu ni s-a răspuns la ancheta „Ab­sență nemotivată“ (30 octombrie 1971). Trustul de construcții a rămas dator cu un răspuns con­cret la nota critică „Ne scriu locatarii", (12 noiembrie 1971). Nici O.C.L. Comerț-mixt Lu­goj nu a luat nici o măsu­ră după apariția notei „Se­­menicul va fi la înălțime“ (19 no­iembrie 1971). Aceleași datorii ne­onorate le au și cooperativa de consum Buziaș, Căminul cultural din Becicherecu Mic, Șantierul nr. 8 Birda—Pădureni și altele. Cu rafturile neaprovizionate Deunăzi, Lucreția Hanc, gestio­nara bufetului din Șuștra, a fost amendată pentru slaba aprovizio­nare a acestuia cu diferite băuturi și unele preparate de carne, brîn­­zeturi. Este vorba de spumă și rachiu de drojdie, de țuică bă­­trînă, vermut, rachiu alb și de conserve mixte, cîrnați, brlnză to­pită etc. Deși a fost sesizată de asemenea defecțiuni în aprovizio­narea cu mărfuri, conducerea co­operativei, al cărei președinte este tovarășul Ioan Boț, continuă să neglijeze această atribuție. Ne în­trebăm atunci: cine urmează să fie al doilea sancționat ! Rubrică redactată de : I. MEDOIA, N. ITRVU și B. BURZ.

Next